Administrație
Se înfiinţează „Ghişeul Unic”. Primăria a semnat contractul pentru o finanţare nerambursabilă
Primăria Lugoj a semnat contractul de finanţare pentru proiectul “Consolidarea capacităţii administrative a Municipiului Lugoj prin dezvoltarea capacităţii de planificare strategică şi prin simplificarea procedurilor administrative pentru reducerea birocraţiei”.
Este vorba despre 3,9 milioane de lei, care vor fi investiţi pentru înfiinţarea Ghişeului Unic. Din aceştia bani, doar 79 de mii de lei sunt contribuţia Primăriei Lugoj, restul fiind finanţarea europeană nerambursabilă.
“Pe parcursul a 29 de luni se implementează proiectul. Practic se va înfiinţa, la parterul clădirii, în mai multe încăperi, Ghişeul Unic. De aici, orice cetăţean va avea legătură directă cu toate direcţiile şi serviciile Primăriei. Cererile oamenilor vor fi înregistrate electronic şi vor ajunge direct în compartimentele de specialitate, iar după câteva zile o să primească acasă sau pe email răspunsul sau rezolvarea”, a declarat pentru Lugojeanul.ro primarul Fracisc Boldea.
Din banii obţinuţi, Primăria va achiziţiona echipamente IT şi mobilier pentru dotarea şi funcţionare pentru Ghişeul Unic. Până în 2021, proiectul trebuie să fie finalizat.
Administrație
Viitorul primar al Lugojului, despre întârzierea din proiectul spitalului: „Ar putea duce la retragerea finanțării”
Călin Dobra, recent ales primar al Lugojului, a vorbit despre provocările cu care se confruntă administrația locală, înainte ca el să preia oficial funcția pe 15 octombrie. Într-o declarație la Radio Reșița, Dobra a criticat în mod deschis demisiile intempestive ale reprezentanților Partidului Național Liberal (PNL) din Primărie, acuzându-i de o „fugă de responsabilitate”. În mod special, acesta a subliniat problema majoră a spitalului nou din Lugoj, despre care a spus că riscă să piardă finanțarea din cauza întârzierilor.
„Eu cred că această plecare din funcție nu este altceva decât o fugă de responsabilitate. Este o decizie care vine într-un moment în care Lugojul are nevoie de continuitate și asumare, mai ales pentru proiecte esențiale, precum spitalul nou. Faptul că nu și-au asumat consecințele și au lăsat lucrurile neterminate nu este corect față de cetățeni”, a declarat Dobra.
Noul primar spune că cea mai mare preocupare a sa este legată de situația spitalului nou din Lugoj, un proiect de 150 de milioane de euro, a cărui construcție trebuie finalizată până în decembrie 2026. Dobra a subliniat că, în prezent, contractul de execuție nu a fost semnat, iar întârzierea prelungită riscă să ducă la pierderea finanțării.
„Spitalul nou este esențial pentru comunitatea noastră, dar suntem deja într-o mare întârziere. Întregul proces de licitație a fost contestat și acum avem plângeri la Parchet și alte probleme legale. Fostul primar, care a fost și manager de proiect, și-a dat demisia și de aici, lăsând o situație neclară. Această întârziere reprezintă un risc semnificativ pentru finanțarea proiectului, care ar putea fi retrasă dacă lucrările nu încep într-un timp rezonabil. Dacă nu semnăm contractul cât mai curând, Lugojul riscă să piardă această investiție uriașă. Este o situație pe care administrația liberală trebuia să și-o asume și să o rezolve, nu să fugă de ea”, a precizat Dobra.
Acesta a anunțat că, imediat după preluarea atribuțiilor pe 15 octombrie, va începe o analiză detaliată a tuturor proiectelor aflate în derulare, cu accent pe spitalul nou. El a subliniat că va colabora cu echipa de implementare pentru a identifica soluțiile necesare deblocării situației și pentru a preveni pierderea finanțării.
„În primul rând, echipa de implementare a spitalului va fi chemată pentru o evaluare completă a stadiului actual. Vom găsi soluții pentru a recupera timpul pierdut și pentru a ne asigura că spitalul se va construi în termenul stabilit. E o prioritate absolută pentru mine și pentru lugojeni”, a afirmat Dobra.
Administrație
Administrația lugojeană este datoare să spele o rușine națională. Până acum nicio mișcare
Parcul de la poalele Dealului Viilor din Lugoj, proiect pilot la nivel național inițiat de Asociația Zi de Bine și fosta prezentatoare a știrilor Melania Medeleanu, se află într-o stare jalnică, fără ca autoritățile locale să fi luat măsuri pentru reabilitare. Parcul, numit „Plantați în amintire”, a fost conceput ca un loc în care fiecare copac să fie plantat în amintirea unei persoane dragi care a decedat. 100 de persoane din toată țara au venit, la Lugoj, în noiembrie 2022, pentru a planta un copac în amintirea apropiaților care nu mai sunt printre noi.
Proiectul a inclus plantarea a peste 100 de mesteceni și un Ginkgo biloba pe o suprafață de 6.000 mp. La începutul verii, reprezentanții Asociației Zi de Bine au semnalat că parcul se află într-o stare gravă de degradare. În replică, primarul interimar de atunci, Bogdan Blidariu, a promis că parcul va fi replantat integral.
„I-am făcut și un răspuns doamnei care ne-a sesizat. La rectificarea bugetară vom aloca sumele necesare ca să înlocuim pomii. În toamnă nu au avut nimic. Avem și fotografii cu pomii care erau în vegetație. Ulterior, s-au uscat. Parcul va fi refăcut integral, în sensul că vor fi plantați arbori noi, care se pretează la tipul de sol. Colega de la sere a făcut deja o analiză a pH-ului solului, din care a rezultat ce fel de arbori trebuie să plantăm. O să apelăm la doamna Medeleanu să ne dea codurile QR pentru fiecare arbore în parte și vom reface integral acel parc”, a declarat la acea vreme Bogdan Blidariu, primarul interimar din Lugoj.
Cu toate acestea, până în prezent nu s-au înregistrat progrese, deși rectificarea bugetară a trecut. Mai e timp pentru a spăla rușinea, în această toamnă, cât timp sezonul de plantare este încă deschis.
Administrație
Începerea lucrărilor a fost blocată pentru podul de la Tapia. Consiliul județean vrea să-l demoleze și să construiască unul nou
Sorin Predescu, șeful Direcției de Cultură Timiș, a declarat că începerea lucrărilor la podul istoric de la intrarea în satul Tapia, aparținător de Lugoj, vor fi amânate. Potrivit acestuia, discuțiile sunt în desfășurare atât cu autoritățile județene, cât și cu organizațiile de patrimoniu, pentru a decide dacă podul va fi demolat și înlocuit cu unul nou sau va fi păstrat și restaurat din punct de vedere cultural.
„Am avut discuții și cu cei care se ocupă de proiect. Este un subiect delicat, deoarece acest pod reprezintă o legătură importantă, însă în prezent nu este utilizabil din motive tehnice. Am primit recent o cerere din partea Fundației Pro Patrimoniu pentru clasarea podului ca urgență. Cu toate acestea, dosarele nu au fost completate din cauza lipsei de capacitate tehnică”, a precizat Predescu.
În timp ce Consiliul Județean susține demolarea podului și construirea unuia nou, organizațiile de patrimoniu își doresc păstrarea și reabilitarea acestuia. Predescu a menționat că este dificil de găsit o soluție de mijloc, având în vedere că finanțările disponibile sunt destinate construcțiilor noi, nu reparațiilor podurilor vechi.
„Orice reabilitare a acestui pod din cărămidă nu va susține traficul greu, iar păstrarea lui ar însemna dispariția unei legături esențiale pentru zonă. Este o decizie complicată și încercăm să luăm cea mai bună măsură”, a adăugat oficialul.
Lucrările trebuia să înceapă în această săptămână, conform informațiilor transmise de Consiliul Județean.
Administrație
Renovarea unei clădiri din centrul Lugojului stârnește un nou scandal legat de distrugerea patrimoniului local
Lucrările de renovare și modernizare la clădirea în care funcționează școala Harul din Lugoj, clădire de patrimoniu construită în stil neoclasic în 1875-1876, au stârnit controverse majore în comunitate. Imobilul, fostă școală romano-catolică de fete și simbol al istoriei multiculturale și religioase lugojene, a fost subiectul unor intervenții care au atras atenția autorităților și locuitorilor.
Muzeograful Cristian-Oliviu Gaidoș, locuitor al Lugojului și activist pentru protejarea patrimoniului local, a trimis o sesizare oficială Inspectoratului de Stat în Construcții, în care semnalează distrugerea ornamentelor originale ale fațadei clădirii școlii Harul.
Conform reclamației sale, după demontarea schelelor de pe fațada secundară a clădirii, în octombrie 2023, s-a observat că elementele decorative din ipsos (frontoane, console, baluștri) au fost complet înlăturate, iar fațada a fost tencuită fără respectarea avizelor legale emise de Direcția Județeană pentru Cultură Timiș (DJCT). „Am anunțat autoritățile culturale și am sperat că se vor lua măsuri pentru a opri distrugerea acestui simbol al Lugojului. Din păcate, comanditarul a continuat lucrările, îndepărtând 60% din ornamentele fațadei principale”, a scris Gaidoș în plângerea sa.
Gaidoș cere o verificare detaliată a legalității lucrărilor și oprirea completă a șantierului, subliniind că decorațiile rămase ar putea fi salvate pentru o eventuală restaurare conform normelor contemporane de conservare.
„O să punem decorațiunile înapoi”
Pe de altă parte, Gigel Olaru, reprezentantul fundației care administrează clădirea, a subliniat că lucrările au fost motivate de degradarea avansată a fațadei, care punea în pericol siguranța elevilor.
„De trei ani, tencuiala era în pericol să cadă și să rănească copiii. Am decis să intervenim pentru a îndepărta zonele deteriorate și a tencui pereții, conform proiectului autorizat, pe care îl avem valabil până în 2026. Vom reface toate elementele decorative în a doua etapă a lucrărilor, dar siguranța copiilor a fost prioritatea noastră”, a explicat Olaru.
El a afirmat că fundația a avut responsabilitatea de a proteja elevii și că părinții au solicitat intervenții urgente pentru a preveni un posibil accident. Deși au fost eliminate ornamentele, administratorul a dat asigurări că acestea vor fi refăcute după standardele proiectului aprobat.
Direcția de Cultură: „O crimă împotriva patrimoniului”
Sorin Vlad Predescu, șeful Direcției Județene pentru Cultură Timiș, a fost mult mai critic în evaluarea lucrărilor, considerând intervențiile ilegale și destructive pentru o clădire de o importanță istorică majoră. Predescu a subliniat că avizul DJCT impunea conservarea ornamentelor originale, iar înlocuirea acestora cu versiuni din materiale de calitate inferioară, cum ar fi polistirenul, este „împotriva tuturor normelor de restaurare și conservare”.
„Am oprit lucrările în octombrie 2023, deoarece elementele artistice au fost înlăturate fără avizul nostru, deși era necesar. Intenția inițială era de a înlocui ornamentele originale cu altele din polistiren, dar am impus refacerea acestora din tencuială, conform standardelor. Din păcate, clădirea arată acum ca un bloc ANL, ceea ce este o rușine pentru Lugoj”, a declarat șeful Direcției Județene pentru Cultură Timiș.
Predescu a calificat intervențiile drept „o crimă împotriva patrimoniului local”, subliniind că imobilul, cu o istorie de peste 130 de ani, a fost un simbol al educației multiconfesionale din Lugoj, iar intervențiile neconforme au distrus o parte esențială a identității orașului.
Deși reprezentanții fundației care gestionează școala argumentează că lucrările au fost necesare pentru prevenirea unor accidente, autoritățile culturale și activiștii locali susțin că modul în care au fost efectuate a dus la mutilarea ireversibilă a unui simbol istoric.
- Actualitateo săptămână în urmă
Ministerul Finanțelor propune măsuri radicale de austeritate. Primăria Lugoj ar putea pierde circa 800 de milioane de lei
- Educație4 zile în urmă
Cartea l-a făcut om mare. Orfan crescut în casele de copii, acum are două facultăți și este directorul unei școli
- Administrațieo săptămână în urmă
Cel mai vechi pod al Lugojului intră în lucrări pentru 6 luni. Localnicii trebui să ocolească chiar și 30 km, ca să ajungă acasă
- Actualitateo săptămână în urmă
Incendiu de vegetație lângă Lugoj: Pompierii se luptă să stingă flăcările, izbucnite în apropierea caselor VIDEO