Connect with us

Administrație

EDITORIAL Povestea po(rcului)dului!

Publicat

în

Faptul că sute de persoane au semnat deja, în mai puţin de 48 de ore, o petiţie împotriva iniţiativei primarului din Lugoj de a edifica un nou pod rutier, în imediata vecinătate a Podului de Fier, mă face şi pe mine să-mi exprim părerea.

După umilele mele cunoştinţe, un pod este o construcție de lemn, de piatră, de beton, de metal sau de ce o mai fi ea, care leagă între ele malurile unei ape. Păi ,,Podul lui Boldea“, despre care se face vorbire în gâlceava de pe Timiş, nu-i leagă, ci îi dezbină pe lugojeni. La ora actuală, populaţia oraşului se împarte în trei categorii: pro, contra şi indiferenţi, iar glasul raţiunii pure îmi şopteşte să mă înregimentez în a treia tabără, cea a indiferenţilor.

Mărturisesc că din ‘89 şi până astăzi, am arcuit zadarnic nenumărate poduri de speranţă între mine şi edilii oraşului. Lugojul meu natal arată din ce în ce mai supărat, mai ponosit şi mai rupt în coate. Violarea urbanistică şi ofensiva kitsch-ului este o modă, iar sensibilizarea lugojenilor cu privire la importanța păstrării arhitecturii locale nu cred că are sorţi de izbândă.

Lugojenii au psihologia pădurii! Aţi văzut copaci răzvrătindu-se la vederea securii? Acestea fiind spuse, urez succes primarului în realizarea acestei construcţii megalomane. Dacă tot avem un SPA, care a devenit o ruină înainte de a fi gata, de ce să nu avem şi un pod grandios care dă într-o clădire? Labirintul străzilor care conduc şoferul spre trecerea peste ape va contribui, desigur, la dezvoltarea perspicacităţii acestuia. Aici se vor putea organiza concursuri de orientare turistică intitulate ,,Cine trece primul podul, îl aclamă tot norodul”.

N-am înţeles de ce atunci când s-a construit pasarela de la piaţă nu s-a gândit că acolo era mai util un pod. Trecătoarea aia e Puntea Suspinelor. Aţi văzut vreodată un om în vârstă urcând scările cu plasa plină de zarzavaturi? Suspină de zici că îşi trăieşte ultimile clipe. Desigur că pe Timiş se poate monta şi o salbă de fântâni arteziene şi alte kitsch-uri colorate, pe care atunci când vine apa mare,  să le dăm drumul la vale. Bineînţeles că fiecare instalaţie va purta inscripţia: Aici sunt banii dumneavoastră!

Dacă la Caracal s-a răsturnat o căruţă cu proşti, nu e cazul să se mai răstoarne una și la Lugoj.  Şi Pasajul de pe Calea Buziaşului vine în sprijinul afirmaţiei mele. După ce au lucrat la el un deceniu şi ceva, pe când a fost gata, CFR-ul şi-a mutat spaţiul de manevră la bariera Bocşei, aşa că involuntar apare şi întrebarea: Pe când tragem şi acolo un pasaj?

E timpul să gândim cu seriozitate şi responsabilitate urbanistica viitorului, pentru a nu ajunge de râsul urmaşilor noştri. Sunt convins că Lugojul are nevoie de un nou pod, dar nu acolo. La ora actuală există nenumărate soluţii pentru consolidarea Podului de Fier şi ele trebuie doar identificate. Din păcate trăim într-o lume ireală, ca de basm, şi podul ăsta, care stă gata să apară în peisajul lugojean, mă duce cu gândul la ,,Povestea porcului”. Vă mai amintiţi de purceluşul acela năzdrăvan?                 

 ,,…purcelul atunci s-a suit binişor pe laiţă, a spart o fereastră de bărdăhan şi, suflând o dată din nări, s-au făcut ca două suluri de foc, de la bordeiul moşneagului şi până la palatul împăratului. Şi podul, cu toate cele poruncite, era acum gata…“.       

Dan TIMARU                                                                                                                     

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Lista localităților de lângă Lugoj și Timișoara pentru care nu mai e nevoie de declarație

Publicat

în

Luni 25 mai, a avut loc o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș, condusă de Liliana Oneț, în cadrul căreia a fost stabilită lista unităților administrativ teritoriale cuprinse în zona de 30 km ca perimetru în jurul municipiilor Timișoara și Lugoj.

Comitetului Județean pentru Situații de Urgență i-au trebuit aproape patru zile să pună în aplicare o decizie ce era dată la nivelul întregii țări deja din 22 mai, de către Ministerul Afacerilor Interne.

„Pentru stabilirea unei aplicări unitare pe întreg teritoriul național al României în privința zonelor în care cetățenii pot circula în afara localității fără declarație pe proprie răspundere, Ministerul Afacerilor Interne a transmis, prin Comandantul Acțiunii, Centrelor Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției următoarele precizări:

Sunt considerate zone metropolitane, în interiorul cărora nu este nevoie de prezentarea declarației pe proprie răspundere pentru circulația cetățenilor între localități, teritoriul administrativ al Bucureștiului și al județului Ilfov, respectiv teritoriul administrativ al municipiilor din România și o zonă de 30 de kilometri în jurul acestor municipii, dar nu mai mult de limita județului din care fac parte municipiile”, este decizia MAI, publicată în 22 mai pe site-ul instituției.

Așadar, iată, lista localităților de lângă Timișoara și Lugoj , pentru care nu mai este nevoie de declarație.

Timișoara:

• Săcălaz, Cărpiniș, Cenei, Peciu Nou, Sânmihaiu Român, Parța, Jebel, Pădureni, Liebling, Șag, Sacoșu Turcesc, Chevereșu Mare, Giroc, Moșnița Nouă, Recaș, Bucovăț, Remetea Mare, Ghiroda, Fibiș, Pișchia, Giarmata, Dumbrăvița, Orțișoara, Satchinez, Sânandrei, Dudeștii Noi, Becicherecu Mic, Biled, Iecea Mare;

• localitățile din cadrul următoarelor unități administrative: Uivar, Răuți, Sânmartinul Maghiar (din comuna Uivar), Topolovățu Mare, Șuștra, Cralovăț (din comuna Topolovățu Mare), Petroman, Obad (din orașul Ciacova).

Lugoj:

• Buziaș, Racovița, Topolovățu Mare, Belinț, Boldur, Darova, Victor Vlad Delamarina, Găvojdia, Știuca, Criciova, Coșteiu, Nădrag, Fârdea, Bârna, Făget, Dumbrava, Traian Vuia, Mănăștiur, Ohaba Lungă, Bara, Secaș, Ghizela, Brestovăț, Balinț, Bethausen;

• localitățile din cadrul următoarelor unități administrative: Baloșești ( din comuna Tomești), Petrovaselo, Stanciova(din orașul Recaș).

Citiţi mai departe

Administrație

Consilierii lugojeni, convocaţi la şedinţă. Ce subiecte sunt pe ordinea de zi a administraţiei locale

Publicat

în

Consiliului local este convocat în şedinţă ordinară joi, 28 mai. Şedinţa se va ţine în sistem de videoconferinţă. Printre cele mai importante puncte, se discută aprobarea organigramei și a statului de funcții ale aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lugoj.

„A decedat domnul Borchescu, de la Tehnic şi trebui să angajăm pe cineva în locul său. Mai trebuie să scoatem la concurs două posturi la Serviciul de Salubritate, administrator şi contabil, pentru că nu avem. Până acum am funcţionat cu un contabil detaşat de la Casa de Cultură”, a declarat Francisc Boldea.

Celelalte puncte de pe ordinea de zi se referă la:

– Aprobarea agendei acţiunilor cultural – educative pe anul 2020 propuse a fi cofinanţate din bugetul local. Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj;

– Aprobarea transmiterii în folosinţă gratuită către Spitalul Municipal ,,Dr. Teodor Andrei” Lugoj a unui generator curent, grup electrogen KOHLER-SDMO J 110K. Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj;

– Aprobarea Regulamentului privind stabilirea și acordarea unor forme de sprijin financiar de la bugetul local al municipiului Lugoj, pentru unităţile/lăcaşurile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, situate pe raza administrativ – teritorială a municipiului Lugoj.Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj;

– Aprobarea contului de execuţie al bugetului local pe trimestrul I al anului 2020. Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj;

– Alocarea din bugetul local a sumei de 5.000 lei necesară achiziționării a două laptopuri pentru premierea a doi elevi lugojeni pentru spirit civic. Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj.

– Stabilirea naturii juridice a unor imobile. Iniţiator: Primarul Municipiului Lugoj.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citiţi mai departe

Administrație

Data așteptată de mii de lugojeni. Când se redeschide piața de vechituri ocico a orașului

Publicat

în

Una dintre cele mai așteptate zile pentru lugojeni este cea în care vor putea să meargă din nou la piața de vechituri a orașului. Din nefericire însă, această zi este programată să vină de-abia peste mai bine de o lună de acum. Potrivit administrației locale, piața ocico se va deschide cu o parcare nouă și, dacă lumea își va dori, se va ține nu o dată, ci de două ori pe săptămână.

“Acum lucrăm la partea de parcare din stânga, vor fi 400 de locuri de parcare noi. O să vreau să consult mai apoi populația, să fie piața marțea și sâmbăta, întrucât nu se lucrează și mai multă lume poate să vină. O să vedem dacă vor și clienții, și comercianții. Data de deschidere nu o avem fixă, însă se va întâmpla după ce se termină starea de alertă, și dacă nu se extinde, adică cel mai probabil la 1 iulie”, a declarat pentru Lugojeanul.ro primarul Francisc Boldea.

Piața de vechituri a fost printre primele locații din Lugoj care s-au închis din cauza pandemiei de coronavirus.

Citiţi mai departe

Cele mai citite