Connect with us

Cultură

Petiție online împotriva unui lugojean celebru, acuzat că a turnat la Securitate

Publicat

în

Un grup de oameni de cultură din Timișoara au inițiat o petiției online împotriva lugojeanului Victor Neumann, care conduce de aproximativ opt ani Muzeul de Artă din Timișoara. Inițiatorii petiției solicită demiterea lui Victor Neumann, pentru motivul că ar fi fost informator la Securitate, dar și din cauza unor scandaluri în care ar fi fost implicată instituția în mandatul său.

Meniul zilei Octavian

„Problema Muzeului de Artă a început în urmă cu vreo patru ani, după întoarcerea mea în țară, când am constatat că de la Muzeul de Artă vin spre spațiul public tot felul de plângeri și că există o nemulțumire profundă din partea angajaților, față de modul în care este condusă instituția. Și problemele s-au agravat. Au început tot felul de procese, susținute și plătite de Consiliul Județean Timiș, pierdute de Muzeul de Artă, dar nu s-au luat măsuri. Într-un final, cineva s-a prezentat la mine cu un document, în care, Consiliul Național de Studierea Arhivelor Securității a decis în unanimitate că Victor Neumann are angajament sub numele de Hodoș și a fost informator. Nu știm cât de amplă a fost acțiunea lui de informator, dar știm că există o astfel de situație. În mod normal, el ar fi trebuit la angajare, conform legii, să depună un act prin care spune am fost sau nu am fost informator, colaborator, ofițer acoperit și așa mai departe. Actul respectiv nu există la dosarul de angajare a lui Victor Neumann, ceea ce este o ilegalitate. Această ilegalitate a fost acoperită de foștii președinți ai Consiliului Județean Timiș. Nu înțeleg, după instalarea noii administrații, cum este posibil ca această ilegalitate să continue. Ar fi necesar ca domnul Neuman să-și depună declarația, să intrăm în legalitate. În declarația aceea poate să spună <<nu am fost>>, iar în această situație el se află în fața unei declarații cu caracter penal, fals în declarații. Sau să spună <<am fost>>, iar atunci rămâne ca, politic, conducerea Consiliului Județean Timiș să-și asume faptul că, în cunoștință de cauză, acceptă să aibă un turnător la conducerea unei instituții foarte importante pentru orașul nostru”, ne-a declarat Vasile Popovici, inițiatorul petiției.

Iată, mai jos, întreaga petiție, cu mențiunea că l-am contactat telefonic și pe Victor Neumann, care ne-a spus că va posta pe pagina sa de Facebook un punct de vedere legat de petiție și acuzațiile ce i se aduc.

„Muzeul de Artă din Timișoara este condus de opt ani de Victor Neumann, timp în care instituția a fost antrenată în nenumărate scandaluri și procese, ale căror costuri au fost suportate din bani publici de Consiliul Județean Timiș, instituția tutelară. Supus presiunilor și abuzurilor, personalul de specialitate a fost obligată să părăsească în valuri succesive locul de muncă, în timp ce conducerea Consiliului Județean Timiș a tolerat impasibilă comportamentul inacceptabil al managerului. Muzeul nu a performat, iar oportunitățile de dezvoltare au fost respinse după bunul plac al lui Victor Neumann. Cazul laboratorului de restaurare, atât de necesar patrimoniului valoros al muzeului, care nu a mai fost dotat, deși fusese finanțat de CJT, este doar un exemplu. În data de 20 noiembrie 2018, un document oficial al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a comunicat că „Pe baza documentelor din arhiva proprie, s-a stabilit că numele conspirativ «Hodoş» a fost asociat în actele Securității cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, județul Timiş”. Documentul indică un informator al Securității (a se vedea documentul în anexă). În ciuda insistențelor presei, nici directorul muzeului și nici CJT nu au explicat de ce lipsește de la dosar declarația pe proprie răspundere de necolaborare cu Securitatea.
Cu sprijinul foștilor președinți PSD ai Consiliului Județean Timiș, Victor Neumann a reușit să ocupe funcția de director fără să depună la dosar declarația dacă este sau nu colaborator, informator sau ofițer acoperit al Securității. După cum se specifică în OG 24/2008, art. 3, litera ș, pentru directorii „instituțiilor de cultură, la nivel național, județean, municipal și local” această declarație este obligatorie.

RETIM

Dacă foștii președinți PSD ai Consiliului Județean Timiș – Titus Bojin, Sorin Grindeanu și Călin Dobra – l-au protejat fățiș pe Victor Neumann, încălcând legea, este de neînțeles protecția de care turnătorul „Hodoș” se bucură și sub conducerea liberalului Alin Nica. Președintele CJT a primit în urmă cu două luni o copie a documentului emis de CNSAS fiindu-i semnalat că există două mari probleme privitoare la situația lui Victor Neumann: 1. faptul că individul a fost turnător și 2. faptul că dosarul lui de angajare nu conține declarația privind relația cu Securitatea. În tot acest răstimp, Alin Nica nu a luat nici o măsură de intrare în legalitate.

Solicităm urgent ca Alin Nica să rezolve aceste chestiuni care sunt de ordin, deopotrivă, legal și moral. Faptul că, la peste trei decenii de la revoluție, chiar în orașul care s-a ridicat împotriva regimului comunist, asemenea abuzuri administrative și complicități sunt încă posibile aruncă o lumină greu de calificat nu doar asupra PNL ci și asupra întregii clase politice democratice.

Îl îndemnăm pe Alin Nica să ia drept exemplu decizia vicepreședintelui (USR) al Consiliului Județean Timiș, Cristian Moș, care a retras în 24 de ore din Consiliul științific al Muzeului Satului Timișoara o persoană acuzată de colaborare cu Securitatea. Mandatul lui Victor Neumann se încheie în aceste săptămâni. Turnătorul „Hodoș” se pregătește să candideze pentru un nou mandat de director la Muzeul de Artă. Nici comisia de examen și nici Consiliul Județean Timiș nu se pot preface că nu au luat act de situația lui Victor Neumann, de managementul defectuos și nu pot ignora obligațiile care le revin prin lege în chestiunea colaborării cu Securitatea.

Grupul de inițiativă

Maria Albani, istoric de artă, curatorul Donației Corneliu Baba

Prof. univ. dr. habil. Ileana Pintilie, critic de artă

Prof. univ dr. Rodica Vârtaciu, istoric de artă

Prof. univ dr. Vasile Popovici, scriitor

Viorel Marineasa, scriitor

Prof. univ. dr. Daniel Vighi, scriitor

Autorul petiției Vasile Popovici

Aici poate fi semnată petiția!

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Povestea uluitoare a arhitectului uitat al Lugojului, unul dintre oamenii care au decis înfățișarea orașului de astăzi

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Arhitectul uitat al Lugojului, Ármin Herman Villány (1875-1954), cel care, preț de două decenii, prin activitatea sa, și-a lăsat semnătura inconfundabilă asupra fizionomiei urbane a Lugojului, este o persoană mult prea puțin cunoscută în orașul de pe Timiș. 

Născut la Seghedin în 1875, pe numele său complet Ármin Herman Weisz (maghiarizat în Villány) s-a remarcat încă din liceu ca un sportiv desăvârșit. Joacă fotbal pe postul de atacant central (un sport aflat la începuturi în Imperiul Austro-Ungar), iar în 1894 (17 iunie) stabilește un record de 100 de yarzi la atletism la Campionatului Național din Budapesta. 

Se înscrie în 1895 la Universitatea tehnică „Regele Josif „ din Budapesta – „Királyi József Műegyetem“ (Politehnica), după absolvire primind titlul de „inginer regal de stat“. În acel moment nu exista o distincție clară între arhitect și inginer constructor, cel din urmă ocupându-se atât de proiectare, cât și de ridicarea imobilelor „îmbrăcate„ în decorații. Este repartizat în 1899 la Lugoj în cadrul Oficiul de stat pentru construcţii (Államépítészeti Hivatal), filiala Caraș-Severin, unde va lucra până la sfârșitul Primului Război Mondial. Biroul de construcții, subordonat Ministerului de Resort, deținea autoritatea în teritoriu, grupul de ingineri având ca atribuții de serviciu supravegherea planurilor de arhitectură trimise spre aprobare și elaborarea /executarea lucrărilor publice.

RETIM

Cele mai importante lucrări

Ármin Villány s-a integrat ușor în societatea lugojeană, ajungând să fie stimat de locuitorii orașului pentru talentul și priceprea dovedită în arta construcției. Proiectele sale, elaborate fie în cadrul biroului de stat, fie creații personale, rezultate din activitatea depusă în mediu privat, ne certifică orginalitatea tânărului arhitect: Teatrul Orășenesc (inaugurat în dec. 1900, ca asistent al inginerului Carol Elék), Palatul Institutului de credit „Poporul“ (1904), Palatul comunității reformate (1906), Biserica Reformată (1907), aripa nouă a Şcolii de fete romano-catolice „Notre Dame”(1907), casa familiei din Str. Parvy (actuala Str. Magnoliei, nr.15 – Parohia Reformată), Seminarul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare„(in perioada comunista Școala de fete) (1912) etc. La auzul veștii că urma să fie transferat în 1907 la Rimaszombat, societatea civilă face apel la funcționarii comitatului reușind să il mențină în postul din Lugoj.

Villányi se numără printre animatorii vieții sportive din Lugoj. Il găsim printre participanții la emulaţia de “foot ball“ din 4 aug. 1901 – prima de acest fel în oraș, organizată pe terenul de lângă teatru, unde s-a construit în 1925-1927 Casa Porumb – în echipa celor îmbrăcați în culorile negru-galben. A fost membru al „Reuniunii Sportive din Lugoj“ (înființată în 1897) timp de 17 ani, în mare parte ca jucător al echipei locale de fotbal. 

Viața privată

Se căsătorește în 1900 cu Dora Sternlicht, fiica unui comerciant lugojean, care îi va dărui mai mulți copii (Stela, Elisabeta). Schimbarea climatului politic îl determină pe Ármin Villány să se întoarcă în orașul natal, Szegedin, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu retragerea administrației maghiare din Banat. Isi lasa casa personală parohiei reformate din Lugoj. 

În paralel cu arhitectura, pe care o practică în Seghedin între cele două războaie mondiale, ajungând șef al biroului local de construcții, Villány se implică în coordonarea activității sportive în calitate de preşedinte al departamentului de atletism (din 1920) al Szegedi Atlétikai Klub. În 1939 ajunge președinte de onoare al Clubului FC Seged. Supraviețuiește celui de-Al Doilea Război Mondial, în pofida antisemitismului exacerbat din Ungaria, datorită faptului ca a trecut la religia catolică. 

Decedat în 1954, Ármin Villány își doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Seghedin.

Cristian-Oliviu Gaidos

Citiţi mai departe

Cultură

Cine decide dacă se vinde Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj și prețul acesteia

Publicat

în

Cele patru mari confederații sindicale din România sunt cele care trebuie să decidă în privința solicitării Primăriei Lugoj, de cumpăra Casa de Cultură a Sindicatelor, unde se găsește și cea mai importantă sală de spectacole din oraș. Iosif Crăciunescu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, spune că tot ceea ce a depins de el a făcut și că este pregătit pentru orice decizie se va lua.

Meniul zilei Octavian

„Eu nu am nicio competență în a înstrăina patrimoniul sindical. Acesta este administrat de către cele patru mai confederații sindicale CNSLR Frăția, ALFA, CSDR și BNS. Ei au competența de a semna. Eu, văzând intenția domnului primar de a o achiziționa, am făcut inventarul foarte atent, iar dacă se decide vânzarea, facem comisie noi, comisie ei, și o predăm fără probleme”, a declarat Crăciunescu.

La ultima conferință de presă, primarul Lugojului a declarat că a făcut o solicitare pentru ca Primăria Lugoj să intre în posesia Casei de Cultură a Sindicatelor, însă nu a primit niciun răspuns. Primăria desfășoară un proiect de reabilitare în zona centrală a orașului, unde se află și respectivul imobil, însă pentru a investi în reabilitarea acestuia trebui să devină proprietarul său.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

VIDEO Primăria Lugoj a obținut peste 22 de milioane de lei, pentru construcția unui centru multifuncțional modern

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Se face Centru Cultural Multifuncțional în valoare totală de peste 4,6 milioane de euro, prin Regio-POR 2014-2020, la Lugoj, în fosta Cazarmă Principele Nicolae, Cazarma 630, pe care o vedeți în imagini. Proiectul a fost depus de fosta administrație, însă s-a blocat din lipsa unor documente esențiale.

ADR Vest și Primăria Municipiului Lugoj au semnat ieri, 31 martie, contractul de finanțare pentru proiectul „Servicii culturale integrate, prin realizarea unui Centru Cultural Multifuncțional în municipiul Lugoj”.

Investiția are două componente. Prima vizează Cazarma nr. 630 și terenul aferent de pe strada Banatului nr. 8A. Pe acel amplasament există șapte corpuri de clădire care în trecut dețineau funcțiunea de cazarmă militară și care acum stau nefolosite.

RETIM

Se propune reabilitarea clădirilor secundare, parțial a interiorului clădirii principale și sistematizarea incintei, pentru ca acolo să poată funcționa Centrul Cultural Multifuncțional al municipiului Lugoj – Direcția de Asistență Socială Comunitară Lugoj, Biblioteca Municipală și Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

Vor fi demolate mai multe corpuri de clădire pentru generarea unui nou acces în incintă și sunt prevăzute: recompartimentarea clădirii principale, astfel încât spațiile rezultate să poată funcționa ca birouri; extinderea clădirii pentru introducerea unei scări de acces la etaj și a unui lift; crearea unui nou acces din strada Comuna din Paris, în zona logiei, realizarea unei zone de așteptare, crearea de noi spații de depozitare, înlocuirea jgheaburilor și burlanelor, mansardarea clădirii existente etc.

La nivelul etajului, în urma reamenajărilor vor rezulta două terase circulabile, amplasate lângă zona de acces, și șapte balcoane, toate deschise, neacoperite. Imobilul va fi totodată extins cu un nou corp, pe parter, unde vor fi grupuri sanitare.

În curtea interioară se propune construirea unei scene, cu două corpuri laterale (spații de depozitare, vestiare, grupuri sanitare etc.) și mai sunt prevăzute crearea unei zone de agrement pentru copii, a unei terase exterioare care să fie acoperită de un sistem de pergole și a unui amfiteatru în fața scenei, cu facilități pentru persoanele cu dizabiliăți.

Cea de-a doua componentă a proiectului se referă la sistematizarea rutieră a zonei, inclusiv a trotuarelor și spațiilor verzi, și amenajarea unei parcări cu 149 de locuri pe strada Banatului, în zona cazărmii. Valoarea totală a proiectului este de 22,7 milioane lei, din care 22,2 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată în cadrul #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii.

Durata de implementare este de 33 de luni.

Citiţi mai departe

Cultură

Corul Vidu nu se desființează! Pleacă timișorenii, care primeau bani pentru că făceau parte din cor

Publicat

în

FOTO Arhiva

În ultimele zile, pe rețelele de socializare circulă mai multe mesaje, prin care, de pe conturi false sau nu, se induce ideea că primarul Lugojului ar fi decis desființarea Corului „Ion Vidu”. Lugojeanul.ro a cerut oficial primarului Claudiu Buciu să lămurească această situație și să explice în ce măsură discuția cu desființarea corului lugojean este reală.

Meniul zilei Octavian

„Zvonurile circulă de la cei care încasau bani și nu o să mai încaseze. Eu am expus foarte clar lucrurile. Vreau un cor al Lugojului și al lugojenilor. Înțeleg plusul de valoare pe care l-au adus coriștii din Timișoara, dar trebuie să înțelegem că suntem ceea ce suntem, nimic mai mult, însă putem deveni mai buni oricând, dar asta cu lugojeni. Știm cu toții că repetiții nu se făceau mai deloc și că doar unii de la cor încasau bani. Și e vorba de foarte mulți bani, de zeci de mii de lei. Lugojenii nu erau plătiți”, a declarat primarul Lugojului.

Claudiu Buciu spune că nu era corect ca doar o parte din coriști, cei veniți din Timișoara, împreună cu dirijorul, să fie plătiți pentru activitatea la cor, care oricum era extrem de limitată. Primarul Lugojului afirmă că poartă discuții cu câteva persoane din Lugoj care ar putea să preia activitatea de dirijor al corului și să coordoneze o activitate mai intensă.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite