Connect with us

Cultură

Cine este lugojeanul celebru căruia Francisc Boldea a refuzat să-i acorde titlul de Cetățean de Onoare

Publicat

în

Prof. dr. Constantin-T. STAN, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, propune acordarea titlului de Cetățean de Onoare pianistului lugojean Paul DAN, „venerabilul maestru de la Facultatea de Muzică din Mannheim”.

Meniul zilei Octavian

Stan nu este la prima propunere de acest fel. A mai avut această inițiativă și în urmă cu cinci ani, însă ea a fost ignorată de către conducerea administrației locale, la aceea dată.

„În urmă cu aproape cinci ani, propuneam, în scris, Primăriei și Consiliului Municipal Lugoj, acordarea titlului de Cetățean de Onoare profesorului și pianistului-concertist Paul DAN, profesor de pian și muzică de cameră la Staatlichen Hochschule für Musik und darstellende Kunst din Mannheim. Cu excepția înmânării unei adrese prin care mi se confirma, pe un ton condescendent-protocolar, înregistrarea cererii, nu s-a întreprins nimic în acest sens. Am reluat, deși fără prea multe speranțe (date fiind experiențele anterioare), legitima noastră preocupare, de data aceasta în mod public, întâmpinând, din nefericire, aceeași opacitate, suficiență și impasibilitate în fața importantelor demersuri pentru destinul urbei noastre”, arată profesorul Stan.

Acesta afirmă că fosta administrație a orașului a tratat în același fel și alte propuneri, nefiind interesată să onoreze lugojenii care fac cinste orașului, în întrega lume.

RETIM

„Acum, în ceasul al doisprezecelea, așteptăm o firească inițiativă din partea Primăriei, a Comisiei de Cultură a administrației locale, care să onoreze eclatanta carieră artistică a lui Paul DAN, provenit din aceeași mare familie care i-a dăruit muzicii bănățene și naționale pe Oszkár Kálmán (bas-bariton, fost solist la Opera Regală din Budapesta, interpret preferat al lui Béla Bartók, deținătorul rolului principal la premiera, în 1918, cu opera Castelul Prințului Barbă-Albastră), Géza Czitrom (tenor-spinto la Templul Deportaților și Opera Maghiară din Cluj-Napoca), Carol Neumann (tenor la Wiener Volksoper), Ernest Földvári-Páldi (pianist-concertist și dirijor la Opera Maghiară din Cluj-Napoca și Israel National Opera din Tel Aviv), Tobias Schwager (profesor și dirijor la Conservatorul de Muzică din Cluj-Napoca, respectiv Filarmonica de Stat din Botoșani) ș.a”, spune Stan

Profesorul Constantin Stan a publicat și o scurtă prezentare a celebrului pianistului lugojean.

„Maestrul Paul DAN, născut în cetatea lui Ioan Vidu în anul 1944, este un artist cu o certificată reputaţie internaţională, o mândrie a oraşului nostru. A dobândit primele cunoştinţe pianistice prin stăruinţa unchiului său, Imre Dan, şi cu aportul lui Iosif Willer, personalitate providențială a Lugojului cultural. Şi-a continuat studiile la Liceul de Muzică din Timişoara, cu Ella Philip, apoi la conservatoarele de muzică din Cluj şi Bucureşti, cu Gheorghe Halmoş, respectiv Florica Musicescu. În 1968, după absolvirea Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, a participat cu succes la Concursul Internaţional de Pian „Johann Sebastian Bach” de la Leipzig, în urma căruia a obţinut o bursă de studii (DAAD) la Facultatea de Muzică din München, finalizată printr-un masterat cu maestrul Hugo Steurer.
În timpul studiilor (1966-1968) i s-a acordat o bursă „George Enescu”, iar în anul 1970 i s-a atribuit, la München, Premiul „Pfitzner”. În perioada 1973-1975 a predat pianul la Academia de Muzică „Musashino” din Tokio. În anul 1974 a interpretat, împreună cu New Japan Philarmonics, Concertul nr. 5 („Imperialul”) de Beethoven, pe un stadion, în prezenţa a 20.000 de spectatori, sub bagheta maestrului Yamada, de la Radio-Televiziunea japoneză.

A reprezentat arta interpretativă europeană, ca reputat ambasador cultural, în Asia şi Africa, concertând în China, Taiwan, India, Thailanda, Afganistan, Africa de Sud şi Iran. Din anul 1978 este profesor de pian şi muzică de cameră la prestigiosul for al învăţământului superior artistic german, Staatlichen Hochschule für Musik und darstellende Kunst din Mannheim. A concertat în compania unor renumite orchestre simfonice: Wiener Symphoniker, Stuttgarter Symphoniker, Nationaltheater Mannheim, Staatsphilharmonie Rheinland-Pfalz, New Japan Philharmonics, Tokyo Symphony Orchestra şi Tokyo Metropolitan Orchestra, sub baghetele dirijorale ale unor mari maeştri: Bruno Weil, Wolf-Dieter Hauschild, Wolfgang Rennert, Jan Koetsier, Hubert Soudant, Sergio Sossi, Gabor Ötvös, Kurt Wöss, Tadaaki Odaka şi Kazuo Yamada.

Interpretările sale au fost difuzate de Rundfunkanstalten, ORF Wien, ORF Innsbruck, Radio France, NHK Tokyo, BBC London, Rundfunkanstalten Basel şi Zürich. A realizat înregistrări de referinţă cu Toshiba „EMI” Records Tokyo, CBS „Ondine” London, Aulos Connaisseur şi Ambitus. Începând cu ediţia a III-a a Concursului Internaţional de Interpretare Pianistică „Clara Peia”, Lugoj – 2015, maestrul Paul DAN a instituit un important premiu, care-i poartă numele, prin care răsplăteşte excelenţa artistică din oraşul său natal, hăruit cu o unică vocaţie muzicală”

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Povestea uluitoare a arhitectului uitat al Lugojului, unul dintre oamenii care au decis înfățișarea orașului de astăzi

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Arhitectul uitat al Lugojului, Ármin Herman Villány (1875-1954), cel care, preț de două decenii, prin activitatea sa, și-a lăsat semnătura inconfundabilă asupra fizionomiei urbane a Lugojului, este o persoană mult prea puțin cunoscută în orașul de pe Timiș. 

Născut la Seghedin în 1875, pe numele său complet Ármin Herman Weisz (maghiarizat în Villány) s-a remarcat încă din liceu ca un sportiv desăvârșit. Joacă fotbal pe postul de atacant central (un sport aflat la începuturi în Imperiul Austro-Ungar), iar în 1894 (17 iunie) stabilește un record de 100 de yarzi la atletism la Campionatului Național din Budapesta. 

Se înscrie în 1895 la Universitatea tehnică „Regele Josif „ din Budapesta – „Királyi József Műegyetem“ (Politehnica), după absolvire primind titlul de „inginer regal de stat“. În acel moment nu exista o distincție clară între arhitect și inginer constructor, cel din urmă ocupându-se atât de proiectare, cât și de ridicarea imobilelor „îmbrăcate„ în decorații. Este repartizat în 1899 la Lugoj în cadrul Oficiul de stat pentru construcţii (Államépítészeti Hivatal), filiala Caraș-Severin, unde va lucra până la sfârșitul Primului Război Mondial. Biroul de construcții, subordonat Ministerului de Resort, deținea autoritatea în teritoriu, grupul de ingineri având ca atribuții de serviciu supravegherea planurilor de arhitectură trimise spre aprobare și elaborarea /executarea lucrărilor publice.

RETIM

Cele mai importante lucrări

Ármin Villány s-a integrat ușor în societatea lugojeană, ajungând să fie stimat de locuitorii orașului pentru talentul și priceprea dovedită în arta construcției. Proiectele sale, elaborate fie în cadrul biroului de stat, fie creații personale, rezultate din activitatea depusă în mediu privat, ne certifică orginalitatea tânărului arhitect: Teatrul Orășenesc (inaugurat în dec. 1900, ca asistent al inginerului Carol Elék), Palatul Institutului de credit „Poporul“ (1904), Palatul comunității reformate (1906), Biserica Reformată (1907), aripa nouă a Şcolii de fete romano-catolice „Notre Dame”(1907), casa familiei din Str. Parvy (actuala Str. Magnoliei, nr.15 – Parohia Reformată), Seminarul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare„(in perioada comunista Școala de fete) (1912) etc. La auzul veștii că urma să fie transferat în 1907 la Rimaszombat, societatea civilă face apel la funcționarii comitatului reușind să il mențină în postul din Lugoj.

Villányi se numără printre animatorii vieții sportive din Lugoj. Il găsim printre participanții la emulaţia de “foot ball“ din 4 aug. 1901 – prima de acest fel în oraș, organizată pe terenul de lângă teatru, unde s-a construit în 1925-1927 Casa Porumb – în echipa celor îmbrăcați în culorile negru-galben. A fost membru al „Reuniunii Sportive din Lugoj“ (înființată în 1897) timp de 17 ani, în mare parte ca jucător al echipei locale de fotbal. 

Viața privată

Se căsătorește în 1900 cu Dora Sternlicht, fiica unui comerciant lugojean, care îi va dărui mai mulți copii (Stela, Elisabeta). Schimbarea climatului politic îl determină pe Ármin Villány să se întoarcă în orașul natal, Szegedin, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu retragerea administrației maghiare din Banat. Isi lasa casa personală parohiei reformate din Lugoj. 

În paralel cu arhitectura, pe care o practică în Seghedin între cele două războaie mondiale, ajungând șef al biroului local de construcții, Villány se implică în coordonarea activității sportive în calitate de preşedinte al departamentului de atletism (din 1920) al Szegedi Atlétikai Klub. În 1939 ajunge președinte de onoare al Clubului FC Seged. Supraviețuiește celui de-Al Doilea Război Mondial, în pofida antisemitismului exacerbat din Ungaria, datorită faptului ca a trecut la religia catolică. 

Decedat în 1954, Ármin Villány își doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Seghedin.

Cristian-Oliviu Gaidos

Citiţi mai departe

Cultură

Cine decide dacă se vinde Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj și prețul acesteia

Publicat

în

Cele patru mari confederații sindicale din România sunt cele care trebuie să decidă în privința solicitării Primăriei Lugoj, de cumpăra Casa de Cultură a Sindicatelor, unde se găsește și cea mai importantă sală de spectacole din oraș. Iosif Crăciunescu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, spune că tot ceea ce a depins de el a făcut și că este pregătit pentru orice decizie se va lua.

Meniul zilei Octavian

„Eu nu am nicio competență în a înstrăina patrimoniul sindical. Acesta este administrat de către cele patru mai confederații sindicale CNSLR Frăția, ALFA, CSDR și BNS. Ei au competența de a semna. Eu, văzând intenția domnului primar de a o achiziționa, am făcut inventarul foarte atent, iar dacă se decide vânzarea, facem comisie noi, comisie ei, și o predăm fără probleme”, a declarat Crăciunescu.

La ultima conferință de presă, primarul Lugojului a declarat că a făcut o solicitare pentru ca Primăria Lugoj să intre în posesia Casei de Cultură a Sindicatelor, însă nu a primit niciun răspuns. Primăria desfășoară un proiect de reabilitare în zona centrală a orașului, unde se află și respectivul imobil, însă pentru a investi în reabilitarea acestuia trebui să devină proprietarul său.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

VIDEO Primăria Lugoj a obținut peste 22 de milioane de lei, pentru construcția unui centru multifuncțional modern

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Se face Centru Cultural Multifuncțional în valoare totală de peste 4,6 milioane de euro, prin Regio-POR 2014-2020, la Lugoj, în fosta Cazarmă Principele Nicolae, Cazarma 630, pe care o vedeți în imagini. Proiectul a fost depus de fosta administrație, însă s-a blocat din lipsa unor documente esențiale.

ADR Vest și Primăria Municipiului Lugoj au semnat ieri, 31 martie, contractul de finanțare pentru proiectul „Servicii culturale integrate, prin realizarea unui Centru Cultural Multifuncțional în municipiul Lugoj”.

Investiția are două componente. Prima vizează Cazarma nr. 630 și terenul aferent de pe strada Banatului nr. 8A. Pe acel amplasament există șapte corpuri de clădire care în trecut dețineau funcțiunea de cazarmă militară și care acum stau nefolosite.

RETIM

Se propune reabilitarea clădirilor secundare, parțial a interiorului clădirii principale și sistematizarea incintei, pentru ca acolo să poată funcționa Centrul Cultural Multifuncțional al municipiului Lugoj – Direcția de Asistență Socială Comunitară Lugoj, Biblioteca Municipală și Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

Vor fi demolate mai multe corpuri de clădire pentru generarea unui nou acces în incintă și sunt prevăzute: recompartimentarea clădirii principale, astfel încât spațiile rezultate să poată funcționa ca birouri; extinderea clădirii pentru introducerea unei scări de acces la etaj și a unui lift; crearea unui nou acces din strada Comuna din Paris, în zona logiei, realizarea unei zone de așteptare, crearea de noi spații de depozitare, înlocuirea jgheaburilor și burlanelor, mansardarea clădirii existente etc.

La nivelul etajului, în urma reamenajărilor vor rezulta două terase circulabile, amplasate lângă zona de acces, și șapte balcoane, toate deschise, neacoperite. Imobilul va fi totodată extins cu un nou corp, pe parter, unde vor fi grupuri sanitare.

În curtea interioară se propune construirea unei scene, cu două corpuri laterale (spații de depozitare, vestiare, grupuri sanitare etc.) și mai sunt prevăzute crearea unei zone de agrement pentru copii, a unei terase exterioare care să fie acoperită de un sistem de pergole și a unui amfiteatru în fața scenei, cu facilități pentru persoanele cu dizabiliăți.

Cea de-a doua componentă a proiectului se referă la sistematizarea rutieră a zonei, inclusiv a trotuarelor și spațiilor verzi, și amenajarea unei parcări cu 149 de locuri pe strada Banatului, în zona cazărmii. Valoarea totală a proiectului este de 22,7 milioane lei, din care 22,2 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată în cadrul #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii.

Durata de implementare este de 33 de luni.

Citiţi mai departe

Cultură

Corul Vidu nu se desființează! Pleacă timișorenii, care primeau bani pentru că făceau parte din cor

Publicat

în

FOTO Arhiva

În ultimele zile, pe rețelele de socializare circulă mai multe mesaje, prin care, de pe conturi false sau nu, se induce ideea că primarul Lugojului ar fi decis desființarea Corului „Ion Vidu”. Lugojeanul.ro a cerut oficial primarului Claudiu Buciu să lămurească această situație și să explice în ce măsură discuția cu desființarea corului lugojean este reală.

Meniul zilei Octavian

„Zvonurile circulă de la cei care încasau bani și nu o să mai încaseze. Eu am expus foarte clar lucrurile. Vreau un cor al Lugojului și al lugojenilor. Înțeleg plusul de valoare pe care l-au adus coriștii din Timișoara, dar trebuie să înțelegem că suntem ceea ce suntem, nimic mai mult, însă putem deveni mai buni oricând, dar asta cu lugojeni. Știm cu toții că repetiții nu se făceau mai deloc și că doar unii de la cor încasau bani. Și e vorba de foarte mulți bani, de zeci de mii de lei. Lugojenii nu erau plătiți”, a declarat primarul Lugojului.

Claudiu Buciu spune că nu era corect ca doar o parte din coriști, cei veniți din Timișoara, împreună cu dirijorul, să fie plătiți pentru activitatea la cor, care oricum era extrem de limitată. Primarul Lugojului afirmă că poartă discuții cu câteva persoane din Lugoj care ar putea să preia activitatea de dirijor al corului și să coordoneze o activitate mai intensă.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite