Cultură
Lugojeanul care a ajuns primar al Timișoarei și este considerat întemeietorul orașului modern
Johann Nepomuk Preyer a fost primul dintre cei șapte copii ai lui Georg Preyer și ai Josephei von Leyritz. Tatăl său provenea dintr-o familie ale cărei începuturi au fost la Köln. În anul 1789 a fost numit funcționar administrativ la Lugoj. În același an s-a căsătorit cu Theresia Höllin din Viena, cu care a avut cinci copii, însă care au murit toți, inclusiv soția sa, ca urmare a unei molime. A doua soție, Josepha von Leyritz, era fiica unui ofițer din Vârșeț.
Cine este Johann Nepomuk Preyer
Johann Nepomuk Preyer (28 octombrie 1805 – 12 octombrie 1888) a fost un scriitor, autor al primei monografii a Timișoarei și primar al orașului între anii 1844 – 1858. Este considerat întemeietorul orașului modern Timișoara.
Conform istoricilor, în anul 1818 familia sa a părăsit Lugojul, iar Johann a fost, puțin timp, elev al Gimnaziului piariștilor din Timișoara. Urmează în continuare Liceul Filosofic din Seghedin, iar în anul 1824 va absolvi Facultatea de Drept la Bratislava. S-a căsătorit cu fiica unui farmacist din Timișoara, cu care va avea cinci copii, patru dintre ei vor muri. Doar fiica cea mare, Isabella, va supraviețui. Îi moare și soția în 1850 și se va recăsători în 1852 cu fiica comandantului fortăreței Timișoara, Hermine Fischer von See.
În cartea „STUDENŢI DIN LUGOJ LA ŞCOLI ŞI UNIVERSITĂŢI EUROPENE PÂNĂ ÎN ANUL 1850”, profesorul Dragoş-Lucian Ţigău se referă și la Johann Nepomuk Preyer, despre care spune, însă, că a aparținut foarte puțin Lugojului, deoarece deși s-a născut în acest oraș, nu a trăit foarte mult aici.
„Johann Preyer a părăsit oraşul natal când avea 13 ani, pregătindu-se la Gimnaziul piariştilor din Timişoara, Liceul Filosofic din Szeged şi Facultatea de Drept din Bratislava (absolvită în anul 1824). În 1826 se angajează la cancelaria comitatului Timiş, reuşind ca după doi ani să îşi ia la Pesta diploma de avocat. Între 1844–1858, Preyer a fost primarul Timişoarei, timp în care promovează o amplămodernizare a oraşului sub aspect economic, cultural şi edilitar. În timpul primariatului său au fost create Şcoala de Muzică (1845), secţia de Drept în cadrul Liceului, Fabrica de tutun şi prima Casă de economii din Banat (1846). Preyer a reuşit să introducă iluminatul public cu gaz lampant, să înlăture distrugerile provocate de asediul din timpul revoluţiei şi să redacteze prima monografie modernă a oraşului”, arată profesorul Țigău.
Măsurile care au transformat Timișoara
În perioada cât a fost primarul Timișoarei, Johann Nepomuk Preyer a luat măsuri pentru înființarea Fabricii de tutun, înființarea primei Case de Economii din Banat, a primei Asociații muzicale, a Școlii de Muzică și a Academiei de Drept, construcția unor hoteluri elegante, a primul oficiu telegrafic și a căii ferate Timișoara – Szeged.
În 1858 își încheie activitatea de primar și se retrage pentru câțiva ani în Austria unde se ocupă de literatură. În 1861 revine în Timișoara și este numit prim judecător la Curtea de Justiție Imperială, precum și vicepreședinte de tribunal. Însă sistemul birocratic al vremii îl deziluzionează profund și se retrage în 1876 la Kirchenberg, în Austria, unde și moare la vârsta de 83 de ani.
Cultură
Au apărut proiectele de desființare a mai multor instituții din Lugoj. Ministrul Culturii îl atacă pe primar
Consilierii locali lugojeni se întâlnesc în ședință luni, 27 iunie. Pe ordinea de zi, se regăsesc și proiectele de desființare a mai multor instituții de cultură din Lugoj și preluarea activităților acestora de către Primăria Lugoj, printr-o nouă structură care urmează fie înființată. În această situație se află Serviciul de administrare a Cinematografului, Casa de Cultură, Galeria de Artă și Școală de Artă.
Conform proiectelor de hotărâre, instituțiile menționate se vor desființa, începând din 01.09.2022. Personalul tehnic va fi preluat în termen de 60 de zile, începând cu 01.07.2022, de către Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Lugoj. Funcțiile de conducere și o parte din cele de execuție, ocupate sau vacante, care nu se mai regăsesc în Aparatul de specialitate al Primarului vor fi desființate. Patrimoniul instituțiilor va fi preluat de către Unitatea Administrativă a Municipiului Lugoj.
Ministrul Culturii: „A venit momentul de glorie al primarului PNL din Lugoj”
Propunerea de desființarea a ajuns la urechile ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care îl taxează politic pe primarul din Lugoj.

„Domnul ministru, e total dezinformat”
Claudiu Buciu, primarul Lugojului consideră că ministrul a fost dezinformat, de către colegii săi social-democrați din Lugoj, care nu i-au comunicat și faptul că aceste instituții vor continua să funcționeze, sub o altă structură.
„Nu vreau să-i dau un răspuns domnului ministru! Cred că este total dezinformat. Probabil nici nu a deschis și nici nu a citit proiectele de hotărâri, altfel ar fi putut să observe că niciuna din activitățile respective nu dispare. Ele vor funcționa în continuare în cadrul Primăriei Lugoj. Dispar, într-adevăr, unele funcții, ocupate de oameni care au avut alte preocupări, în loc să facă cultură. Poate vă amintiți controlul Curții de Conturi, care a scos la iveală cum se cheltuiau banii lugojenilor pe chefurile și balurile PSD-ului, organizate de aceste structuri. Toți acești oameni își vor pierde posturile. Cultura va fi finanțată de la bugetul local și, după cum s-a văzut deja în acest an, chiar vom aloca sume mai consistente pentru actele și evenimentele culturale de calitate. Cele trei formații artistice, Corul Ion Vidu, Teatrul Traian Grozavescu și Ansamblul Folcloric Lugojana vor putea funcționa în continuare sub umbrela noii structuri înființate”, a declarat primarul Lugojului.
Cultură
Reșita bate Lugojul, la capitolul jazz. Unul dintre cei mai în vogă artiști ai lumii vine în Banatul Montan
Reșițenii vor avea parte în această vară de un concert de mare ținută. Cântărețul american de jazz, Gregory Porter, câștigător de două premii Grammy, va concerta în centrul Reșiței, în 4 august. Cam în aceeași perioadă la Lugoj se va ține o nouă ediție a Festivalului „Orașul Jazz”, care anul trecut a strâns doar câțiva zeci de spectatori și din cauza faptului că artiștii invitați au fost niște necunoscuți care nu i-au făcut pe lugojeni să participe la concerte.
Biletele pentru concertul cântărețului american Gregory Porter pot fi cumpărate de pe site-ul www.iabilet.ro, la prețuri cuprinse între 63,57-105,95 lei (circa 1000 de bilete) și 158,93 lei (300 de bilete). Locurile cele mai scumpe sunt situate la terasele din piața centrală a orașului și includ consumație de 100 de lei. La două dintre cele trei terase (Soho House și Ros del Garden) până la această oră s-au și vândut aproape 50 de bilete.
Anunțat de municipalitate încă de anul trecut, concertul extraordinar al dublului laureat Grammy a devenit o certitudine.
„Gregory Porter este un artist de mare ținută, care a cântat cu Sting și cu alte nume celebre la nivel mondial. La Reșița, în 4 august, de la ora 20, va fi o seară Love Songs, cu cântece de dragoste, de care reșițenii și nu numai sper să se bucure”, a declarat primarul Ioan Popa.
Pentru concertul cântărețului american vor fi create circa 900 de locuri, în Centrul Civic din Reșița.
A debutat la 40 de ani
Gregory Porter este un cântăreț, compozitor și actor american. A câștigat de două ori premiul Grammy pentru cel mai bun album vocal jazz: mai întâi în 2014 pentru Liquid Spirit și apoi din nou în 2017 pentru Take Me to the Alley.
Nascut in 1971 in Sacramento, Porter se pregatea de o promitatoare cariera in fotbalul american, pe care a intrerupt-o din cauza unei accidentari la umar.
Incurajat de mama sa care era pastor, cânta de mic în biserică, obișnuindu-se treptat cu audiența si emoțiile scenei. De altfel, mama sa este motivul pentru care a devenit muzician profesionist la vârsta de 40 de ani, urmându-i astfel sfatul dat în ultimele sale clipe de viață.
Cultură
Un lugojean a cumpărat cea mai mică Biblie din lume. Poate fi citită cu un microscop care mărește de 1.000 de ori
Un lugojean a achiziționat la începutul acestei luni cea mai mică Biblie din lume. Este vorba despre pastorul baptist Ionel Tuțac, cel care este și posesorul celei mai mari colecții de Biblii din România.
„Nano Bible” are 4,76 mm x 4,73 mm x 0,4 mm şi a fost realizată de un grup de specialişti de la Institutul Tehnologic din Haifa. Cea mai mică Biblie din lume este, de fapt, un cip, placat cu aur, iar pentru a putea fi citită este nevoie de un microscop care măreşte textul de 1.000 de ori.
„E una din ultimele patru achiziții pe care le-am făcut recent, în Israel, fiind invitat la Micul dejun cu rugăciune, de la Parlamentul Israelului. Cu acest prilej, am primit două Biblii cadou, una în ebraică, alta bilingvă, ebraică-engleză, de la pastorul David Zadoc. Alte două Biblii le-am achiziționat de la Societatea Biblică din Israel. O Biblie mică, sub forma unui breloc și cea mai mică Biblie din lume, care este o inițiativă a unor specialiști în IT, de la Universitatea din Haifa. E o biblie pe care mi-am dorit-o de mult, pentru că am aflat de existența ei și ca orice exemplar unic, care apare pe piață, mi-l doresc. Poate fi citită cu microscopul care mărește de o mie de ori caracterele. S-a lucrat vreo șapte ani de zile, la realizarea acestui proiect. Prima biblie realizată în Israel, sub această formă, a fost dăruită Papei Benedict, cu ocazia vizitei în Israel”, spune Ionel Tuțac.
Potrivit pastorului, o astfel de Biblie ajunge la aproximativ 4.000 de dolari.
Cea mai mare și diversificată colecție de Biblii din România
Ionel Tuțac este colecționarul românul care deține cel mai mare număr de Biblii. Colecția sa depășește 1.100 de exemplare și crește săptămânal, cu noi cărți achiziționate sau primite în dar.
„Este și cea mai diversificată colecție. În colecția mea există un manuscris al Bibliei din 1240-1250, sunt doar 25 de astfel de manuscrise în întreaga lume. Dețin o pagină din cea de-a doua Biblie tipărită, din 1475, un exemplar din Biblia lui Anton Koberger, am un exemplar din 1611, din prima ediție King James, am câteva pagini din Biblii din anul 1500, mai multe exemplare în limba latină din 1600, cea mai veche Biblie în limba engleză din 1708, am Evangheliarul lui Gavriil Calimachi, Biblia de la Pesta, prima ediție cu caractere latine, din 1873, prima variantă a Vechiului Testament cu caractere latine, cea mai mică Biblie Gutenberg și multe, multe altele”, afirmă pastorul.
Timișoreanul vizează să deschidă un Muzeu al Bibliei, la Timișoara, însă până la realizarea acestei dorințe, Ionel Tuțac organizează expoziții cu o parte a colecției sale, pe care o duce prin mai multe orașe din țară.
Cultură
Un muzeu de lângă Lugoj de care nu știai, dar pe care trebuie să îl vizitezi
Un mic punct muzeal aflat nu departe de Lugoj este puțin cunoscut printre turiști. Chiar și așa însă, cei care au șansa să îl viziteze se vor alege cu o grămadă de povești și informații inedite despre tradiția și cultura bănățeană. La Curtea, sat aflat lângă Făget și la 35 de minute cu mașina de Lugoj, vei găsi Casa Curteană. Micul punct muzeal poate fi vizitat cu programare în prealabil, dar și în cadrul unor evenimente cum este viitorul Banat Brunch din Curtea, de pe 11 iunie.
Motivul muzeului de la Curtea este păstrarea și punerea în valoare a obiectelor tradiționale. Aici vei găsi, pe lângă costume populare și mobilă de pe timpuri, obiecte care au marcat viețile bunicilor noștri, cum sunt lămpi cu petrol, râșnițe vechi de sute de ani, cântare, obiecte de vânătoare, ulcioare și multe altele.
Casa Curteană se află în Curtea, la numărul 133, pe strada principală din sat. Detalii și rezervări la telefon 0767 992 292 sau pe pagina de Facebook a muzeului.
-
Administrație3 zile în urmă
Un lugojean cere anularea prelungirii termenului de valabilitate pentru PUG-ul orașului, ca să scape de o sancțiune
-
Administrație4 zile în urmă
Cum se reorganizează Primăria. Noua organigramă cuprinde 284 de posturi, dintre care 123 sunt vacante
-
Politică2 zile în urmă
PSD Lugoj și-a ales conducerea și vrea să câștige alegerile locale din 2024
-
Educație4 zile în urmă
S-au publicat rezultatele pentru Evaluarea Națională, din Timiș. Nicio medie de 10 la Lugoj