Connect with us


Social

FOTO Saloane reabilitate ca în Occident de către doi tineri din Lugoj

Publicat

în

salon-lugoj-reabilitatDoi tineri s-au mobilizat și au reușit să renoveze integral două saloane din Spitalul Municipal “Theodor Andrei” din Lugoj. Este vorba despre Emanuel Cimponeru, proprietarul unei agenții imobiliare și Petru Ionaș, magistrat la Judecătoria din Lugoj. Emanuel nu este la prima experință de acest gen. Anul trecut a mai renovat integral două saloane ale spitalului municipal, pentru care a cheltuit circa 40 de mii de lei, dar le-a adus la nivelul spitalelor din Occident. Exemplul dat de Emanuel l-a încurajat și pe Petru Ionaș.

RETIM

“Locuind în Lugoj, ne-am gândit să facem ceva să ridicăm nivelul de confort al bolnavilor din spital și am fost impulsionați de gestul lui Emanuel, care anul trecut renovase cele două saloane. Norocul meu a fost că soțiile noastre se cunoșteau și așa am ajuns să discut cu el și împreună cu soția am decis să ne implicăm. Inițial am vrut să facem un salon, dar cum baie e comună pentru două saloane, Emanuel a venit cu ideea să încercăm să strângem bani și pentru cel de-al doilea salon. Am reușit să mai adunăm banii necesari de la mai multe persoane din Lugoj și o parte i-a pus el. Toată implicarea, din punct de vedere logistic, a fost a lui. S-a mișcat extraordinar, a găsit meseriașii, a cumpărat materialele, el s-a ocupat de tot. Eu am dat banii și tot stresul a fost pe umerii lui”, a declarat Petru Ionaș.

Emanuel Cimponeru spune că este bucuros că gestul său, de anul trecut, nu a rămas fără ecou și a mai impulsionat pe cineva să facă un astfel de demers.

“Ne-am întâlnit într-o seară și mi-a spus că vrea să se implice să renoveze un salon din spital.  Cum e povestea cu o baie la două saloane,  nu ai cum să renovezi doar un salon. Și atunci unul dintre saloane l-a renovat el, iar pentru celălalt am strâns bani și am mai pus eu diferența. Trebuie spus că saloanele s-au renovat integral, conform normelor medicale în vigoare, dar și astfel încât să aibă un design plăcut, care să le facă pacienților recuperarea mai ușoară. Au ieșit foarte bine și suntem foarte mulțumiți. Costurile totale sunt undeva până în 50.000 de lei, pentru amândouă. Noi sperăm să mai fie și alții care să ne urmeze exemplul și să se implice în acest demers, pentru că e nevoie”, a spus Emanuel Cimponeru.

Saloanele renovate de Emanuel Cimponeru și Petru Ionaș se află în secția de chirurgie a spitalului lugojean, condusă de dr. Gelu Mihai Breaza, cu care cei doi s-au consultat pe tot parcursul proiectului. Au fost executate toate lucrările necesare pentru o reabilitare totală: s-au retencuit o parte din pereți și s-au finisat; s-a decupat un perete și s-a construit o baie cu acces din ambele saloane; s-a turnat șapa și șapa autonivelantă; s-a montat linoleum antibacterian; s-au înlocuit atât ferestrele cât și ușile de intrare în saloane, cu tâmplărie PVC cu geam termopan; pereții au fost zugrăviți cu vopsea ultralavabilă antibacteriană; instalatia electrică a fost înlocuită complet; s-au montat module cu lampa de veghe, sonerie și priză aferentă fiecărui pat; s-a montat sistemul de iluminat cu led + lampa de veghe; s-a montat instalație de climatizare; baia cu wc, lavoar și dus, cu sistem de scurgere în pardoseală pentru a putea avea acces toți pacienții indiferent de starea lor și de modul în care aceștia pot fi transportați.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Cel mai important lac de lângă Lugoj a devenit arie protejată. Adio piste de canotaj

Publicat

în

RETIM

Pistele de canotaj la care visau Elisabeta Lipă și fostul primar Boldea la Surduc devin istorie. Asta după ce lacul a devenit oficial arie naturală protejată. Timișul intenționa să deschidă două piste de canotaj, dintre care una la Surduc, însă acestea rămân pare-se pe vecie la nivel de idei, alături de cea de pe malurile Begăi.

Terenurile pe care Consiliul Județean Timiș le-a pregătit pentru centrul de canotaj au fost trecute miercuri spre o altă destinație, aceea de realizare a unor centre multifuncționale pentru dezvoltare zonală. Proiectul de infrastructură era promovat pentru finanțare din bani de la UE, iar Fârdea alocase deja terenuri pentru acestea.

”Dreptul de administrare a fost transmis în vederea realizării și valorificării obiectivului de investiție de interes județean ”Piste de canotaj pe lacul Surduc și facilități infrastructurale suport”.  Prin Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 s-a aprobat promovarea proiectului de investiții Pistă de canotaj pe lacul Surduc și infrastructură facilități complementare în cadrul proiectului trasfrontalier “Promoting sustenable tourism on Banat/Bega lakes”. 

Proiectul nu a mai putut fi finalizat deoarece lacul Surduc, fiind inclus în categoria ariilor naturale protejate, nu a mai putut fi preluat în custodia județului Timiș, motiv pentru care se impune revocarea Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 precum și a pozițiilor nr. 3, M 5.5.4, Axa 5 Turism, din Anexa nr. 1 și nr. 25 din Lista proiectelor de rezervă, din Anexa 2, din HCJT nr.164/30.08.2017”, se mai spune în documentație.

Consiliul Județean Timiș a găsit imediat o soluție, terenurile urmând să devină bunuri de interes județean, care vor fi utilizate pentru construcția Centrului Multifuncțional pentru Dezvoltare Zonală.

Citiţi mai departe

Social

Primăria Lugoj caută operatori pentru recensământul agricol. Ce condiții trebuie îndeplinite

Publicat

în

Având în vedere faptul că la Recensământul General Agricol colectarea datelor din teren se va realiza cu ajutorul tabletelor, Primăria Municipiului Lugoj, caută persoane disponibile ca recenzori care să aibe următoarele abilități:
– Nivelul studiilor: minim studii medii
– Abilitatea de a utiliza corespunzător terminalul informatic -tableta;
– Capacitatea de a întelege chestionarul electronic;
– Abilitatea introducerii și validării datelor pe suport electronic;
– Capacitatea de a face calcule simple şi corecte la însumarea datelor pentru centralizare, în momentul în care apar erori în aplicatia utilizată pentru recensământ;
– Capacitatea de a desfăşura muncă pe teren;
– Disponibilitate medie de 4 până la 5 ore pe zi (sfârșitul zilei), inclusiv în weekend (sâmbătă și/sau duminică);
– Capacitatea fizică de efort prelungit, pentru a vizita exploatatii agricole, posibil dispersate pe o întindere geografică mare;
– Rezistență la stres și lucru sub presiune;
– Responsabilitate;
– În zonele cu populaţie de altă etnie decât cea română, cunoaşterea şi a limbii acelei etnii şi a specificului etniei respective reprezintă un avantaj în desfăşurarea muncii sale pe teren;
– Capacitatea de a stabili contacte interpersonale, de a fi cordial, plăcut, metodic și riguros;
– Să aibă experiență în realizarea interviurilor (preferat);
– Disponibilitatea de a participa la sesiunile de instruire/informare cu privire la activitatea de desfășurate.
Cererile persoanelor interesate se depun până la data de 04.03.2021, ora 12.00, la Registratura Primăriei, cam. 7 sau pe adresa de e-mail: cadastru@primarialugoj.ro.

RETIM

Citiţi mai departe

Social

Care este numărul maxim de taximetre care vor circula prin Lugoj în următorii ani

Publicat

în

FOTO Arhiva

Consilierii locali lugojeni au pe ordinea de zi, în ședința din 25 februarie, și un proiect privind aprobarea numărului maxim de autorizații de taxi care se vor elibera în Lugoj, în următorii cinci ani.

RETIM

În fapt, proiectul a fost inițiat deoarece aplicabilitatea HCL 19/2016 a încetat cu 29.01.2021, impunându-se emiterea unei noi hotărâri prin care să fie stabilit numărul maxim de autorizații.

„Având în vedere gradul de aglomerare în trafic, cererea și oferta permanentă, precum și numărul insuficient de locuri de parcare, transformate în stații de așteptare clienți, este necesar ca numărul de autorizații care a fost stabilit prin HCL 19/2016 să fie menținut la 130 și în următorii cinci ani”, arată inițiatorii proiectului.

Acestea vor fi acordate în baza Regulamentului de transport în regim de taxi, aprobat de către Consiliul local, în 2017.

Citiţi mai departe

Social

Plăți exagerate pentru îngrijirea câinilor din adăpost. Primăria a cerut reducerea cu 25% a cheltuielilor

Publicat

în

Primarul Claudiu Buciu a declarat că au fost reduse cu 25% tarifele pentru câinii adăpostiți de o firmă privată în adăpostul de animale, ce aparținea în trecut de Salprest.

RETIM

„Am avut o discuție cu societatea care administrează câinii vagabonzi din oraș, pentru că am observat că facturile pe care le emit sunt foarte foarte mari. În ultimele două luni, au ajuns la o valoare de 70.000 de lei. Sigur, societatea a participat la o procedură de achiziție publică, organizată de fosta administrație, unde s-a stabilit un tarif de 16 lei/zi/câine adăpostit. În ultima perioadă au fost adăpostiți 130-140 de câini pe zi, adopțiile sunt foarte puține, și atunci numărul câinilor este destul de mare. Am cerut societății să-și reconsidere tarifele. Au fost de acord. Mi-au spus că se gândeau și ei să vină cu o propunere în acest sens. Reducerea este în prezent de 25 la sută, urmând ca peste șase luni să vedem dacă rămâne acest tarif sau nu”, afirmă primarul Claudiu Buciu.

Primarul Lugojului spune că probleme cu câinii vagabonzi persistă și consideră că atâta timp cât oamenii abandonează mereu câinii pe străzi, orașul nu va scăpa niciodată de acest fenomen. În privința modului în care au fost stabilite, de fosta administrație, tarife foarte mari plătite societății private, Buciu a mai spus că acestea s-au calculat în funcție de cheltuielile pe care le avea Salprest, un reper care nu era chiar cel mai potrivit.

„Tarifele au fost stabilit de pe vremea Salprestului. Cât timp Salprest gestiona acest adăpost, vreau să vă spun că aveau 7-8 angajați care au aveau un salariu de 4.500 de lei/lună. La momentul la care s-a făcut calculul, de la care să pornească licitația, erau foarte puțini câini în adăpost și atunci s-au împărțit costurile la numărul de câini și de zile și așa s-a ajuns la un tarif unitar destul de mare pentru un câine. Atunci să zicem că erau 40 de câini în adăpost la 16 lei, la cât era tariful, se susținea adăpostul. Acum, fiind 130 de câini, sumele încasate sunt exagerate. Există niște cheltuieli de bază, care sunt suportate continuu, indiferent de numărul de câini din adăpost, am luat în calul asta, și sunt niște cheltuieli variabile în funcție de numărul de câini. Am luat în calcul toate aceste lucruri și le-am spus și lor și așa s-a ajuns la reducerea de 25%”, a declarat primarul, care a mai adăugat că a fost o negociere amiabilă, iar societatea care administrează adăpostul nu s-a opus niciun moment reducerii.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite