Nici nu s-a luminat bine de ziuă în anul de grație 2018, că economia mioritică a și început să duduie. Exportul de mazăre în Madagascar a explodat, iar pe plan intern, fluviul de apă sfințită nu reușește să stingă setea de pocăință a neamului. S-au săvârșit în această perioadă, adevărate minuni dumnezeiești.
Un preot, la Constanța, umbla pe apă, sfințind-o. E drept că apa era într-o cisternă, dar fața bisericească, fiind cocoțată pe imensul recipient, sugera un personaj biblic. Popa ăsta, până mai ieri, mergea zilnic la poliție ca să dea cu subsemnatul, iar de sfânta sărbătoare a Botezului, mântuia neamul cu apă. Mare este grădina Ta Doamne, și mulți proști se uită peste gard! Nu cred că Sfântul Andrei, propovăduind prin Dobrogea cuvântul lui Dumnezeu, și-a putut imagina că peste două milenii, două personaje dobrogene vor aduce prejudicii de imagine poporului pe care el îl ocrotește. Cu riscul de mă afurisi tot soborul de preoți, trebuie să spun că biserica se bucură din ce în ce mai puțin de încrederea cetățeanului. Corupția și scandalurile sexuale din interiorul ei ridică mari semne de întrebare asupra acestei instituții, întâie-stătătoare în fața neamului pe care îl păstorește. 
La Constanța, călare pe cisterna a cărei apă o sfințea un popă suspectat de corupție, mai trebuia să apară și Cristian Pomohaci cu un microfon în mână, iar alaiul de credincioși să încingă o sârbă în jurul lor. Marele absent era, desigur, Radu Mazăre cu carele sale alegorice. Atunci, acest tablou apocaliptic ar fi fost complet. Dar măscăriciul Radu lipsea din motive bine întemeiate. Dispărut de sub privirile agere ale legii, dumnealui trimitea bezele națiunii din Madagascar. Din dosarul în care este învinuit Mazăre și mai vreo trei băieți deștepți, au rămas, deocamdată, în țară, doar judecătorii și procurorul. Au fugit peste hotare până și martorii.
Evenimentele începutului de an mă fac a crede că eu, cetățeanul acestei republici, în anul de grație 2018, trebuie să mă bucur doar de faptul că exportul de mazăre în Madagascar este în floare și că barilul de apă sfințită s-a ieftinit. Enormitatea s-a banalizat, nimic nu mai miră! Am văzut că într-o biserică din occident, preotul folosea la stropirea credincioșilor cu apă sfințită, vermorelul. Mi-e teamă că la anul viitor, preoții vor pune pe noi tunurile de apă ale pompierilor. Dacă nu o vor face ei, cu siguranță că în curând, guvernul va lua această măsură împotriva poporului care tropăie în stradă. Până atunci, să ne rugăm împreună lui Dumnezeu, ca în anul 2018 să nu ne ia dracu!
Dan TIMARU
