Connect with us

Opinii

După mitocăniile și vulgaritatea lui Francisc Boldea, tinerii social democrați cer lugojenilor „bune maniere”

Publicat

în

Am văzut zilele trecut un mesaj, de la „Tineretul Social Democrat Lugoj”(îl găsiți cu un click aici), care anunță solemn „ne-a ajuns”! Nu mai vor să fie denigrați și blamați, vor să se implice în dezvoltarea Lugojului și invită la „dialog social, consultare publică și discuții constructive, până când vom deveni din nou Orașul Bunelor Maniere!”

RETIM

Inițial, am crezut că scrisoarea este o revoltă internă în PSD Lugoj, împotriva găștii de „dinozaurii”, care de 25 de ani nu se mai dă la o parte. Chiar m-am bucurat! Am crezut că s-au săturat tinerii din partid de mitocănie, de politica de tip comunist, promovată în ultimii ani, și vine și PSD cu o echipă normală. Nu a fost așa! Textul respectiv era o revoltă la adresa lugojenilor care nu sunt de acord cu ceea ce au făcut și fac pesediști la Lugoj.

Vorbesc „tinerii social democrați” de dialog social, consultare, discuții constructive, bune maniere, exact comportamentul pe care Francisc Boldea, președintele PSD și echipa lui le-au uitat total în ultimii ani. În acest mandat, care, Doamne ajută, se încheie în curând, nu a existat nicio dezbatere publică la Primăria Lugoj. Nici măcar pentru bugetul local! Toate s-au făcut doar pe hârtie. Dialog!? Poate își amintesc tinerii social democrați de felul cum s-a purtat dialogul chiar la ei în partid. Ultimul episod fiind schimbarea din funcție chiar a unui dintre ei, viceprimarul Cristian Galescu. Doar faptul că acest episod a fost făcut public, relatat de presă, l-a blocat pe dictatorul politic.

Dar să ne întoarcem la administrație. Au putut să vadă toți lugojenii, timp de vreo două ședințe transmise în direct, cât de constructiv e dialogul lui Francisc Boldea cu consilieri locali și reprezentanții instituțiilor din subordine. Poate vă amintiți de dialogul cu Florin Dumitru, șeful Poliței Locale, sau cel cu Erwin Floroni, directorul Spitalului „Dr. Teodor Andrei” din Lugoj. Cei din partid nu au voie să-l contrazică, cei din opoziție, dacă o fac, se trezesc cu tot felul de apelative. Întrebați-l pe consilierul Haneș, de la ALDE, dacă nu mă credeți pe mine.
Bune maniere! Aici chiar nu pot să nu râd, deși nu e amuzant deloc. Nu pot să cred că ați uitat deja ultimele ieșiri mitocănești-fasciste și vulgaritatea marca Francisc Boldea. Alea cu urinatul pe gură, cu slugile, cu oltenii care fură Lugojul și așa mai departe. Nimeni dintre politicienii lugojeni, de după Revoluție, nu a dus dialogul atât de jos. A, ba da! Tot un pesedist, în dialog cu un liberal! Acel „…uie”, spus în gura mare, în ședința Consiliului Local Lugoj. Pesedistul e din nou pe liste, liberalul „se plimbă cu autobuzul”. Apropo, printre voi, tineret – mândria social democrației -, toți sunteți cu pedigri? Poate e timpul să vă uitați la arborele genealogic, să nu cumva să se fie strecurat sânge de oltean, că cine știe ce vă așteaptă.

Băieți și fete, tineri social democrați, mesajul vostru public e la fel de adevărat ca promisiunile lui Francisc Boldea, din ultimii ani. Există în idei, dar în fapte nu se concretizează! Exact cu o zi înainte de scrisoarea voastră, a apărut lista candidaților la Primăria și Consiliul Local Lugoj. Felul în care arată această listă vă contrazice flagrant și dovedește că, în PSD Lugoj, tinerii capabili nu contează, ci doar o mână de copilași care sunt manipulați și prostiți de dinozaurii partidului. Dacă nu sunteți de acord, priviți componența și ordinea acestei liste: Francisc-Constantin Boldea, Nicu Bădina, Iosif Crăciunescu, Cristian Galescu, Florin Popescu, Gerlinde Opriș, Ionuț Dumitriu, Decebal Musceac, Cristina Gîrbovan, Marius Baboniu, Robert Papp, Ioan Barboni, Gheorghe Ban, Cristian Indricău, Vasile Eftinoiu, Marcel Drăgan, Alin Cimponeriu, Doris Bondoc, Larisa Novac, Ioan Valcan, Ioan Ionescu, Maria Rogobete, Marius Potcoavă și Gheorghe Căprariu.

Să punem binele înainte, pentru că de astă dată e foarte posibil să se întâmple! Dacă PSD pierde alegerile, cum s-a întâmplat în ultimele scrutine la Lugoj, va prinde trei, cel mult patru consilieri. Adică: Francisc Boldea, Nicu Bădina, Iosif Crăciunescu și, cu voia dumneavoastră, Cristian Galescu, singurul tânăr, care a ajuns pe locul patru pe listă după ce a făcut scandal în partid și a amenințat cu demisia.

Cum vă simțiți voi, tineret social democrat, când echipa cu experiență, să nu le mai spunem bătrâni sau dinozauri, că se supără, vă mai ține pe tușă încă patru ani? Dar poate vă rugați și o să existe niște excepții, că la sutele de ani pe care le au împreună nu se știe dacă vor duce mandatul până la capăt.

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Opinii

EDITORIAL Aris! Haideți să facem să conteze!

Publicat

în

Lunea Tristă(Blue Monday) e zice-se(de psihologi și specialiști), cea mai tristă deprimantă zi din an.  Psihologul, cum altfel decât britanic, Cliff Arnal a analizat o combinaţie de factori şi consideră că „depresia colectivă” din a treia zi de luni a anului ar fi cauzată de scăderea temperaturilor şi de o scădere a luminozităţii. Se adaugă datoriile acumulate în urma sărbătorilor de sfârşit de an, vacanţele care reprezintă o amintire sau o perspectivă îndepărtată, la fel ca hotărârea de a pune în aplicare bunele rezoluţii luate pe 1 ianuarie. Dacă mai punem și pandemia, cu tot ce decurge de aici, e un fel de zi în care te trezești de dimineață și urăști pe toată lumea. Nu te gândești decât la ce nu ai, ce îți lipsește, ce ai mai vrea, de ce eu, de ce nu eu, adică e vorba doar de tine și ce nu ai, sub o justificare absolut științifică. Adică, azi chiar ți se permite să fi egoist!

RETIM

Am mulți prieteni pe facebook. Nu foarte mulți din Lugoj! Orășelul nostru ne permite suficientă socializare directă ca să fie nevoie de suprasolicitarea rețelei, așa că nu văd pe perete foarte multe informații din Lugoj. De cele mai multe ori consider sterile manifestările de Ziua Națională, când ne trezim români mândri, de 15 ianuarie când toți suntem eminescieni, mai apoi iubim regele, armata, vârstnicii, etc., iar a doua zi ne trece. Sunt convins că de multe ori așa e și cu postările despre cazuri medicale, însoțite de mesaje gen distribuie dacă îți pasă. Click-ul de păsare e doar un dat mai departe de pe o terasă, din scaunul confortabil de la birou sau de la o ședință de manichiură. Bifat și revenim la ale noastre.

Știu oameni care fac bine, oameni care fac voluntariat, care dăruiesc, zugrăvesc casele bătrânilor, care merg prin noroaie cu mașinile pline la case mai sărace. Trebuie să insiști să îi faci să vorbească despre toate astea. Este firescul lor și nu înțeleg când alții se minunează. La fel de bine, știu și mulți oameni, ale cronologii de pe rețelele de socializare sunt pline. Care își asumă, care sunt vocali, care se laudă. Nu vreau să vorbesc despre ei!

Campaniile pentru cazurile mediatizate în ultimii ani local s-au derulat greoi, cu toată implicarea unor organizații ori desfășurarea de evenimente care să atragă publicul. Lugojenii nu s-au înghesuit să doneze, chiar dacă au fost copii cu probleme grave de sănătate.

Nu cred însă că am văzut o mobilizare printre lugojeni așa cum am văzut pentru Aris. Cred că deja cunoaștem majoritatea cazul lui, nu mai e nevoie de detalii. Nu știu dacă Aris e o persoană deosebită. Nu știu dacă are foarte mulți prieteni și din acest motiv a luat amploare campania. Nu știu dacă a făcut bine, dacă a ajutat mulți oameni, și acum i se întoarce, nu știu de ce el. Nu știu ce o fi acum în sufletul lui și îi cer iertare că acest material nu e despre el. E doar despre cei care au făcut ceva. Cunoscându-l sau nu! Cei care nu doar au dat mai departe. Nu doar pentru a vedea  alții care să facă ceva. Am văzut lume de la depărtare donând, vânzând, oferind. Oameni care au decis să îi fie alături! Unii îl cunosc. Alții nu!

Se spune epidemiile apropie oamenii între ei. Nu e cazul la noi, studiile făcute la câteva luni de la debutul pandemiei, neconstatând o creştere importantă a tendinței colective spre altruism a românilor. Doar 27% spuneau că am devenit mai buni în această perioadă.

Și totuși! Oameni buni, vă dați seama că suntem pe cale să răsturnăm și noi niște  studii fie ele despre români, altruism, solidaritate, luni albastre și pandemie? Că poate suntem pe cale să ne schimbăm și noi? Că poate nu e doar despre Aris ci și despre noi ca și comunitate?

Până atunci însă, mâine Aris are programată o ședință de chimio nivel foarte agresiv la Cluj. Spune că va încerca de telefon pentru a se odihni, centra, alimenta corespunzător. Haideți să facem să conteze!

Citiţi mai departe

Opinii

EDITORIAL A trecut și 1 Decembrie. Tot noi!

Publicat

în

A fost și 1 decembrie, a trecut și minivacanța de Ziua Națională și a venit cu dezlegare de a fi român. Așa cum au dispărut tradiționalele poze de profil, tot așa de repede ne-a trecut răbdarea cu ceilalți ai noștri. Toată mândria s-a transformat în aceste două-trei zile într-o iritare, indignare, reproș, răbufnire, supărare față de tot și toate.

RETIM

Cred că de niciun 1 Decembrie nu am văzut atâta mândrie în a fi român. În a ne expune valorile, oamenii, mâncărurile, ospitalitatea, talentele, frumusețile patriei. Neapărat însoțite de câte o fotografie perfectă în port tradițional, sau măcar de la vreo nuntă, cumetrie, lângă o mașină, un selfie în cabina de probă, dar neapărat cu ramă personalizată cu tricolor. Cât pe ce să cred că iubirea de aproape plutește în aer ca virusul, dacă nu mai puternică.

Forfota din aceste zile a orașului m-a trezit la realitate. Oameni grăbiți pe străzi, fiecare cu treaba lui pentru care ar trece peste ceilalți. Oameni nervoși la magazin, la bancă, la semafor, în mașini cu tricolorul încă fluturând pe la geamuri, claxonând la cel din față. Aceleași îmbrânceli, aceleași comentarii nemulțumite că doamna de la casierie nu se mișcă suficient de repede sau că lumea de la rând se îmbulzește. Pentru că nu se face să stai la rând fără să te împingi. Simțim nevoia, așa, noi ca nație, să stăm foarte aproape unii de ceilalți, așa cât să ne atingem măcar un pic. Să împingem ușor și să vociferăm în același timp. Să pretindem. De la ceilalți. Indiferent de vârstă. Am văzut un bătrânel la bancă, intrând normal în față, pentru că avea prioritate, era de la sine înțeles că se cuvenea, nu era necesar să o spună, iar apoi ieșind în viteză și aproape călcând în picioare o doamnă de aceeași vârstă care își căra căruciorul de cumpărături după ea. Oameni care scuipă cu patos, aproape de vârful pantofului tău sau își suflă nasul în palmă, deasupra măștii pe care o poarta pe barbă. Nu am văzut pe străzile Lugojului vreo urmă de bunăvoință în aceste trei zile după cea în care am fost atât de mândri că suntem români.

Am văzut oameni supărați pe virus, pe guvern, pe carantină, pe cei care merg la vot, pe cei care nu merg, pe cei care poartă mască, pe cei care nu poartă, pe cei care se vaccinează, pe cei care nu o fac, pe cei care au bani, pe cei care nu vor să lucreze, pe cei care se grăbesc ori pe cei care merg prea încet, pe carantină, pe vecini și pe programul de la televizor. Oameni grăbiți să treacă înaintea celuilalt. Nu contează unde. Să fie înainte. Nimeni nu a dat prioritate, nimeni nu a ridicat o hârtie de pe jos, nimeni nu și-a cerut scuze, nimeni nu a încercat să spună o vorbă bună celuilalt. (Și, în paranteză fie vorba, hai să nu dăm vina pe tineri și pe generațiile care vin, pentru că nu ei sunt acum pe străzi, sunt în spatele device-urilor de unde își fac, vai de ei, școala).

Oamenii zâmbitori și mândri din fotografiile tricolore, trec posaci și grăbiți. Asta e ironia unui oraș mic. E mai ușor să vezi diferența dintre fotografiile tricolore și realitatea de pe stradă. Patriotismul dă mai bine virtual, vede mai multă lume. Așa că hai să nu ne mai amăgim și să nu-i amăgim nici pe ceilalți.

Poate nu am fost eu în locurile în care trebuie. Dar dacă voi ați auzit ceva dați un semn. Dați chiar mai departe. Mi-ar plăcea să aflu că nu am dreptate. Că uite acuși vine Crăciunul și iar o să fim buni!

Citiţi mai departe

Opinii

EDITORIAL Aleea cu arțari și schimbul de primari

Publicat

în

Citeam zilele trecute, pe Facebook, o postare semnată de către primarul Lugojului, Claudiu Buciu, care spunea:

RETIM

,,De câteva zile, una din firmele care a asfaltat cam tot ce se putea asfalta în Lugoj în ultimii 12 ani, sub conducerea echipei PSD, face presiuni asupra funcționarilor publici din primărie dar și asupra mea să se achite o factură pentru lucrări efectuate – chiar înaintea campaniei electorale – în doar trei zile, conform documentelor prezentate. Din fericire, în primărie, există și funcționari onești care refuză plata acestei facturi în valoare de 1.132.837,77 RON.

Vă asigur că nu vom aproba nicio plată cu privire la aceste lucrări până când nu vom face o expertiză tehnică asupra modului cum au fost executate (calitativ și cantitativ).

Banii lugojenilor nu mai pot fi tratați ca fiind exclusiv la discreția politicienilor care conduc temporar orașul. Toți cei care au semnat procesul verbal de receptie vor răspunde în fața legii„.

Revin asupra acestui subiect pentru că am auzit multe voci care afirmau că schimbarea de gardă din administrația publică nu va aduce nimic nou și că starea de fapt existentă se va menține și pe mai departe, urmând vechiul făgaș, tradițional, al politicii locale. Nu sunt un cântăreț în strună al noului primar și am și eu multe așteptări de la el, dar vreau să atrag atenția concitadinilor mei că omul acesta nu va putea să schimbe anumite obiceiuri înrădăcinate în mentalul colectiv  fără ajutorul nostru. Mai știu că în gena noastră dominantă latină există o mare toleranță la mediocritate. Noi vrem o țară ca afară, numai că, în momentul în care ni se va cere și nouă să avem comportamentul cetățeanului occidental, vor apărea nemulțumiri.

Disciplinarea cetățeanului sau a firmelor care nu respectă legea se face umblându-i la buzunar. Nimic nu ustură mai tare ca asta. După ce au înțeles că nu-i de glumit cu noul primar, am văzut cum anumite firme au și început cârpirea lucrului prost făcut. Malul Timișului, de la Autogara Atlassib spre Podul de Fier a intrat în cosmetizare. Zona începe să aibă alt aspect, mai uman. S-au pus bănci, s-au plantat plante ornamentale și copaci, arțari și Iarbă de Pampas. Nu știu dacă arborii și plantele acestea decorative vor supraviețui până la primăvară și nici cât de inspirată este alegerea acestora, dar vreau să se înțeleagă de către toată lumea că Aleea cu arțari și schimbul de primari vor fi borna 0 a unui nou început. Început la care trebuie să contribuim fiecare cu binele nostru!

Dan TIMARU

 

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite