Connect with us


Cultură

Lugojul şi Szekszard au marcat 25 de ani de parteneriat. Cum au ajuns cele două oraşe să se înfrăţească

Publicat

în

În perioada 9-11 noiembrie, Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj, s-a aflat la Szekszard (Ungaria), oraș înfrățit cu Lugojul, la invitația primarului Ács Rezső cu prilejul festivalului Zilele Sf. Marton, sărbătoare locală.

1-martie-USRPLUS

Cu această ocazie s-a marcat aniversarea a 25 de ani de parteneriat între Lugoj și Szekszard.

„Parteneriatul Lugojului cu orașul maghiar Szekszárd își are rădăcinile departe în trecut. În anul 1860, numeroşi colonişti din Szekszard şi din judeţul maghiar Tolna s-au stabilit în partea de est a actualului judeţ Timiş, întemeind localitatea Bunya-Szekszárd sau Bunea Mică. În anul 1992, un arhivar din Szekszard, Kaţian Janos, a descoperit această preţioasă informaţie istorică şi a pornit pe urmele înaintaşilor săi. Cercetările l-au condus la Lugoj, unde a stabilit primele contacte cu reprezentanţii comunităţii maghiare locale. Ajuns în Bunea Mică, Kaţian Janos a găsit un sat complet depopulat şi a aflat că locuitorii săi s-au stabilit în localităţile învecinate, printre care şi Lugojul.

RETIM

Contactele Szekszard-Lugoj s-au înmulţit şi au devenit oficiale în scurt timp. De aici şi până la înfrăţire nu a mai fost decât un singur pas, aceasta fiind parafată, aşa cum am spus la început, la 28 mai 1993 de către primarii Virgil Turcan şi Kocsis Imre Antal.”, se arată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia acestui eveniment de către Primăria Lugojului.

Primarii celor două orașe au semnat în mod festiv un document de înoire a parteneriatului. Primarul Francisc Boldea a oferit omologului său maghiar o plachetă care marchează cei 25 de ani de parteneriat.

Programul întocmit de gazde a inclus vizite la două fabrici din Szekszárd și o întâlnire cu membri ai asociației de prietenie  Szekszárd – Lugoj.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Mărțișoare și felicitări, realizate de către elevi, într-o expoziție virtuală la Muzeul din Lugoj

Publicat

în

Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj întâmpină sărbătoarea românească a primăverii printr-o expoziție virtuală de mărțișoare și felicitări, realizată de elevii claselor a V-a și a VIII-a de la Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu“, coordonați de profesoara Șipoș Ibolya – activitate realizată în cadrul parteneriatului educational dintre cele două instituții.

„Cu semnificații ancestrale și putere magică, mărțișorul, unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, reprezintă prin data celebrării, dar și prin semnificaţia celor două fire bicolore – alb şi roşu- un simbol al renaşterii universului. Tradiția mărţişorului legată de protejarea existenței umane, se regăsește la nivelul gestului de a răsuci, în Ajunul sărbătorii, cele două fire de lână, bumbac sau mătase, pentru a confecționa tuturor membrilor familiei, câte un mărţişor. Odinioară, absolut toate categoriile de vârstă își etalau cu bucurie mărţişorul, purtându-l într-o manieră specifică.”, arată organizatorii.

Element al patrimoniului cultural imaterial, Mărţişorul tradiției românești a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

„Așadar, străvechea poveste a mărțișorului supraviețuiește diverselor epoci, fiind preluată de contemporaneitatea ce-i atribuie o diversitate de forme – de la obiecte realizate din materiale reciclabile sau neconvenționale, până la mărțișorul virtual al acestor vremuri pandemice.
Pentru că fără mărțișoare, nu vine nici primăvara, învităm publicul lugojean să admire creaţiile originale ale elevilor, în cadrul expoziției postate pe pagina de facebook a Muzeului Lugoj”, arată reprezentanții muzeului.

1-martie-USRPLUS

Citiţi mai departe

Cultură

S-a aprobat noua organigramă a Casei de Cultură Lugoj. Ce posturi au fost desființate

Publicat

în

Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.

„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:

– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.

Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.

1-martie-USRPLUS

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi

Publicat

în

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

1-martie-USRPLUS

Citiţi mai departe

Cultură

Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer

Publicat

în

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

 

 

1-martie-USRPLUS

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite