Connect with us


Cultură

Cu ocazia vizitei în România, Papa Francisc va beatifica și doi episcopi de Lugoj

Publicat

în

Conform unor informații obținute de Radio Europa Liberă, Papa Francisc va beatifica, în timpul vizitei ce o va efectua anul acesta în România, șapte episcopi greco-catolici. Doi dintre aceștia au fost episcopi de Lugoj. Este vorba de ”Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi”, aceştia fiind cardinalul Iuliu Hossu şi episcopii Alexandru Russu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu. Cei doi episcopi de Lugoj sunt Valeriu Traian Frenţiu şi Ioan Bălan.

PMP

Cu toții au fost persecutați și și-au pierdut viața în urma torturilor aplicate de regimul comunist. Analizarea amănunțită, aprofundată, coroborată a documentelor cunoscute anterior și a celor inedite a dus la concluzia că acțiunea de persecuție a regimului comunist s-a manifestat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul său.

USR

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu

Episcopul Valeriu Traian Frenţiu s-a născut la 25 aprilie 1875 în oraşul Reşiţa, din părinţii Ioachim, preot, şi Rozalia. A studiat Teologia la Budapesta (1894-1898), după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. În 1902 a fost promovat doctor în Teologie. A activat în Eparhia de Lugoj ca şi cancelar, paroh, apoi Vicar foraneu pentru ca pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, să fie numit Episcop al Lugojului. La 25 februarie 1922 Episcopul Frenţiu a fost transferat la Oradea, fiind instalat la 3 mai acelaşi an.

După moartea în 1941 a Mitropolitului Alexandru Nicolescu, Episcopul Frenţiu a fost din nou mutat, acum ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş, păstorind aici pe toată perioada războiului. În 1947 a revinit la Oradea.

De aici a fost arestat pe 28 octombrie 1948, şi dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare a murit la 11 iulie 1952. Asemenea şi celorlalţi Episcopi morţi la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Mormântul a fost nivelat pentru a nu se mai cunoaşte locul înhumării şi pentru a se evita pelerinajele la mormintele martirilor ucişi la Sighet.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Episcopul Ioan Bălan

Episcopul Ioan Bălan s-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. În 1903 a fost hirotonit preot. Şi-a continuat apoi studiile la Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, unde se cerea un confesor greco-catolic. În 1919 a revinit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene.

În noiembrie 1936 a fost consacrat la Blaj ca şi Episcop al Lugojului, în urma numirii Episcopului Alexandru Nicolescu ca Mitropolit.

Refuzând trecerea la Ortodoxie, a împărtăşit soarta celorlalţi Episcopi greco-catolici, fiind arestat pe 28 octombrie 1948. A fost dus la mănăstirea ortodoxă de la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani (februarie 1949) şi de acolo la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei (mai 1950).

A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956 a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla (lângă Bucureşti), unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959. A fost înmormântat în cimitirul Belu catolic.

Nu a fost judecat şi nu a avut condamnare.

Sursa bru.ro

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Muzeul din Lugoj sărbătorește online 102 ani de la Marea Unire.

Publicat

în

Foto destepti.ro

Manifestările prilejuite de împlinirea a 102 ani de la Marea Unire sunt omagiate, în premieră în mediul virtual, de Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Plastice Lugoj, prin două activități distincte.

PMP

„Astfel, miercuri, 25 noiembrie 2020, ora 17.00, vom vernisa, expoziția virtuală intitulată „Lugojul și Marea Unire“, realizată în parteneriat cu elevii Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu“ Lugoj, coordonați de profesoara Șipoș Ibolya. Colajele de imagini realizate de un grup de elevi din clasa a IX-a E, vor fi postate pe pagina de facebook a instituției noastre, ilustrând aportul lugojenilor la înfăptuirea Actului de la 1 Decembrie 1918. Prezentarea accentuează ideea că românii bănăţeni au ales, la îndemnul fruntașilor politici și la apelul ziarului „Drapelul“ din Lugoj, un număr important de delegaţi care au participat la Marea Adunare de la Alba-Iulia și au susținut cu fermitate, unirea Banatului şi Transilvaniei cu patria mama – România”, arată Daciana Vuia, directorul muzeului lugojean.

USR

Vernisajul expoziției virtuale va fi precedat de o prezentare online, a unor lucrări realizate de elevi, referitoare la acest moment unic, discuțiile simpozionului fiind coordonate de muzeograful Daciana Vuia și profesoara Șipoș Ibolya care susțin alocuțiuni legate de evenimentele istorice bănățene din preajma Primului Război Mondial și a Marii Uniri.

Seria manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României continuă la Muzeul din Lugoj cu vernisajul expoziției noastre temporare întitulată “Reprezentanții Lugojului la Adunarea de la Alba-Iulia“, evenimentul urmând a fi postat pe pagina de facebook a instituției, pe data de 1 decembrie 2020.

 

Citiţi mai departe

Cultură

El este lugojeanul care a ajuns directorul de programe pentru cea mai veche academie de științe din lume

Publicat

în

Lucian Brujan/FOTO Markus SHOLTZ – Leopoldina

Lucian Brujan (39 de ani) a plecat în Germania în 2002 cu o bursă de studii. Până în 2012 a predat la un universități din Irlanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Slovenia, Serbia și România. Din 2016, este director de programe la Academia Națională a Germaniei, „Leopoldina”, arată newsweek.ro

PMP

Lucian Brujan s-a născut pe 2 februarie 1981 în Lugoj, acolo unde a crescut cu două limbi materne, româna și serbo-croata, pe lângă acestea învățând și germana, plus alte câteva limbi străine. Nu avea atunci cum să știe cât îi vor folosi toate acestea. Era și greu de imaginat așa ceva înainte de 1990.

USR

„Până la plecarea din România în 2002 am trăit atât în Lugoj cât și în Timișoara, iar copilăria mi-am petrecut-o în comuna Cenad, Județul Timiș. Originile mele se află în regiunea multiculturală a Banatului, de care sunt profund legat și astăzi.  În 1999 am absolvit Colegiul Național Coriolan Brediceanu din Lugoj. În 2003 am absolvit studiile universitare la Universitatea de Vest din Timișoara în Geografie și Germanistică ca șef de promoție. Între 2002 și 2003 am avut o bursă Erasmus la Universitatea din Tübingen (Germania), una dintre universitățile de top 5 din Germania, fondată în 1477. Acolo am urmat între 2003 și 2005 și specializarea în Geoștiințe (Amenajarea Teritoriului, Dezvoltare Regională și Infrastructură de Transport), cu partea practică la o companie feroviară germană”, povestește Lucian Brujan, pentru sursa citată.

Între anii 2005 și 2012 a urmat o carieră academică la Universitatea din Tübingen, mai întâi ca deținător al mai multor burse de cercetare, printre care și Bursa de Stat a Landului Baden-Württemberg. Apoi a avansat la gradul de lector universitar la Institutul de Geografie. Acolo a predat și s-a specializat în Migration Research, Geospatial Planning și Geopolitics.

În 2012 a părăsit mediul universitar, trecând în serviciul public federal la Academia Națională a Germaniei «Leopoldina» la Halle și Berlin. Acolo ucrează și astăzi, obținând în 2016 gradul superior de director de programe.

«Leopoldina» este cea mai veche academie de științe din lume (fondată în 1652), având momentan circa 1700 de membri din peste 30 de țări. Academia are două mandate principale: să ofere consultanță științifică factorului politic și societății (de ex. în actuala criză COVID-19 sau referitor la criza climatică, editarea genomică, tranziție energetică ori migrație) și să reprezinte mediul științific german în organisme și forumuri internaționale.

„În activitatea mea curentă sunt responsabil pentru relații internaționale în cercetare-inovare și consiliere pe baze științifice pentru guverne, organizații internaționale și societate, fiind responsabil direct de UE și continentul European, Federația Rusă și spațiul post-sovietic și Turcia. De asemenea, sunt punctul de contact pentru mandatul de German Chief Scientific Advisor al președintelui academiei în cadrul

structurilor-pendant, din Comisia Europenă, Parlamentul European și Secretariatul-General al Consiliului UE. În 2014 am inițiat o nouă arie de activitate, cea a diplomației științifice (science diplomacy) – un nou domeniu la intersecția dintre mediul academic-științific și diplomație și relații internaționale. Momentan co-dezvolt o nouă arie de activitate, cea a alianțelor tematice multilaterale la nivel global și supra-statal, respectiv inter-instituțional (de ex. pentru reducerea poluării globale). Lucrez îndeaproape cu guverne, ambasade, instituții oficiale, ONG-uri și business afin cercetării-inovării din peste 30 de țări. În 2014, Guvernul Federal German (Cancelaria Federală și Ministerul Federal de Externe) mi-au încredințat coordonarea activităților legate de educație, știință și societate din cadrul Procesului pentru Balcanii de Vest (Berlin Process) – un proces interguvernamental a 17 state europene și Comisiei Europene pentru sprijinirea drumului european al Europei de Sud-Est, inițiat de Cancelarul Federal Angela Merkel”, explică Lucian Brujan.

Mai multe cititi pe newsweek.ro

Citiţi mai departe

Cultură

Primarul Claudiu Buciu, întâlnire pentru viitorul cultural și educațional al Lugojului

Publicat

în

Prima întâlnire publică a noului primar din Lugoj a avut loc astăzi, de la ora 12, cu mai mulți oameni din cultura și educația Lugojului. Lui Claudiu Buciu,  i-au fost alături și timișorenii Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marin Popescu, inspectorul școlar general, Sorin Vlad Predescu, fostul șef al Direcției de Cultură Timiș și diplomatul Vasile Popovici. Au fost invitați aproximativ 15 lugojeni, reprezentanți ai unor școli, entități culturale și ONG-uri.

PMP

Scopul acestei întâlniri a fost de a se crea o legătură între oamenii implicați în actul cultural și educațional de la Lugoj, cu reprezentanții unor instituții din Timișoara, care să poată să sprijine proiectele și manifestările din municipiul de pe Timiș.

USR

„Am propus acest format de întâlnire primarului Claudiu Buciu, cu personalități ale Lugojului, din actul de educație și de cultură, pentru a vedea care sunt proiectele viitoare de dezvoltare în aceste direcții, într-un viitor proiect al Timișoarei Capitală Culturală, al dezvoltării educației, al dezvoltării mai multor entități culturale din Lugoj. Am venit atât în calitate de rector al Universității din Timișoara, cât și de deputat al PNL, care dorește să susțină toate aceste evenimente viitoare. Este un oraș extrem de important pentru județul Timiș. După mulți ani de zile, discutăm de un oraș cu o conducere liberală, care pune accent dincolo de zona economică și socială, pe educație și pe cultură. De aceea, cred că toate aceste eforturi coagulate ale oamenilor cu expertiză vor putea duce la punerea în aplicare a unor proiecte excepționale pentru lugojeni, în acest domeniu al culturii”, a declarat Marian Pirtea.

Primarul Claudiu Buciu spune că acesta este începutul unei serii de întâlniri în care vor mai fi invitați și alți oameni implicați în educația și cultura lugojeană.

„Astăzi a fost o discuție informală cu oameni care în toată perioada anterioară au rezistat și au creat evenimente care au adus plus valoare Lugojului, atât în domeniul cultural cât și educațional. I-am invitat pe rectorul Universității de Vest, pe fostul director al Direcției de Cultură, pe inspectorul general din învățământ, pentru că dânșii au experiența de care noi putem profita și ne dorim să profită, cât mai mult. Vrem o relansare a Lugojului, o renaștere. Avem foarte multe lipsuri, avem foarte multe nevoi, avem resurse și trebuie să identificăm oamenii care doresc să se implice, pentru că Lugojul are oameni care doresc să se implice, doar că până acum nu au fost ascultați. Sperăm într-un viitor mult mai bun din acest punct de vedere pentru Lugoj”, a declarat Claudiu Buciu.

Citiţi mai departe

Pro

Publicitate

Cele mai citite