Cultură
Trenul Centenarului trece prin Lugoj, orașul din Banat care a avut cei mai mulți reprezentanți la Marea Unire

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a demarat un proiect de aducere în prin plan a întâmplărilor şi mărturiilor participanţilor bănăţeni la Unire. Prin iniţiativa “Centenar bănăţean – Călătoria către Unire” se reconstituie drumul parcurs cu trenul, de delegaţii bănăţeni către Alba Iulia, în preajma zilei de 1 Decembrie 1918.
Reprezentanţii a aproape 18 de oraşe şi comune din Banat s-au arătat doritori să refacă drumul strămoşilor lor către Alba Iulia. Aceştia vor călători cu trenul, cu o garnitură specială CFR, de la Timişoara către Alba Iulia, în 28 noiembrie 2018. În oraşul Unirii, ei vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale pentru ca, mai apoi, să aibă parte de un program special, menit să îi transpună în atmosfera de sărbătoare a acestui eveniment special pentru România.
“Am solicitat muzeului din Alba Iulia să ne trimită mandatele de reprezentarea a delegaţiilor bănăţeni, credenţionale se numesc. Asta însemnând zona Timiş, Caraş şi Torontal. Am identificat unităţile teritorial administrative de astăzi şi am transmis scrisori către aceste primării, 42 la număr, şi i-am invitat să-şi desemneze reprezentanţi şi la această întâlnire. Marea majoritate au plecat din Lugoj, în urmă cu 100 de ani.
Nouă ne-au răspuns 18 primării şi ne-au anunţat că o să-şi trimită oamenii. Sunt circa 80 de persoane. Va fi un tren special! Se pleacă în 28 noiembrie, pentru că am vrut să respectăm istoria, se pleacă la 6.30, din Timişoara. Trenul opreşte în Lugoj şi în Făget, iar la 11.30 se ajunge. Delegaţia va fi primită în Sala Unirii, unde se vor înmâna din nou credenţionale, la fel ca acum 100 de ani, după care vor fi vizitate cetatea şi muzeele. Vor fi aşteptaţi de Garda naţională, în ţinută de epocă”, ne-a declarat Victor Bunoiu, coordonatorul proiectului din partea Direcţiei de Cultură Timiş.
Cultură
S-a aprobat noua organigramă a Casei de Cultură Lugoj. Ce posturi au fost desființate
Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.
„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:
– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.
Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.
Cultură
Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi
Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.
Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.
În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.
Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara, Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.
Cultură
Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer
Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.
Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.
Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.
Cultură
Biblioteca din Lugoj va primi numele unui mare poet român
Biblioteca Municipală din Lugoj își adaugă numele unui poet român la titulatură. Evenimentul va coincide cu împlinirea a 70 de ani de activitate a bibliotecii lugojene, aniversare ce are în curând. Deocamdată nu s-a ales numele poetului care va fi adăugat la denumirea instituției, reprezentanții bibliotecii scoțând ideea la dezbatere publică.
„Dorim să inițiem o dezbatere publică la care îi invităm pe lugojeni și nu numai să participe și să ne sugereze un nume pentru Biblioteca Municipală Lugoj, aflată la ceas aniversar în anul 2021. Noi venim cu o propunere: Biblioteca Municipală Lugoj – Lucian Blaga, dar vom ține cont de propunerile voastre. Așteptăm propuneri, argumente, pentru a găsi împreună un nume reprezentativ pentru o instituție de cultură”, a scris directoarea bibliotecii, Henrieta Szabo, într-o postare pe Facebook.
Biblioteca din Lugoj funcționează de la 1951 și este locul din care lugojenii își pot împrumuta cărți din toate domeniile de interes.
-
Educație2 zile în urmă
Prima unitate de învățământ din Lugoj care se închide din cauza infectărilor, la două săptămâni după revenirea în clase
-
Administrație2 zile în urmă
Primăria Lugoj plătește o grămadă de bani, aceleiași firme, pentru servicii pe care le-a achiziționat și în 2016
-
Administrație3 zile în urmă
Decizie a primăriei privind tarabele cu mărțișoare la Lugoj, de 1 și 8 martie, pentru acest an
-
Actualitate4 zile în urmă
Lugojul se află de aproape o săptămână în scenariul verde. Ce se întâmplă cu școlile și restaurantele