Connect with us
Winter in My Town

Cultură

„Contribuţia lugojenilor la înfăptuirea Marii Uniri”, prima manifestare dedicată Centenarului

Publicat

în

Printr-un comunicat de presă, Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj anunţă că deschide marţi, 20 februarie 2018, seria evenimentelor omagiale prilejuite de  aniversarea Centenarului Unirii, cu o expoziție foto-documentară,  itinerantă, cu titlul ”CONTRIBUȚIA LUGOJENILOR LA ÎNFĂPTUIREA MARII UNIRI”.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Acest proiect, care va debuta la Colegiul Naţional ”Coriolan Brediceanu”, constă în amplasarea unor  panouri aniversative, de-a lungul întregului an, în absolut toate școlile din Lugoj. Obiectivul nostru declarat este  acela de a suscita  interesul elevilor lugojeni vis-a-vis de aspecte ale istoriei locale, acum, la o sută de ani de la terminarea Marelui Război.

Panourile itinerante realizate de instituţia noastră, evidenţiază prin fotografii şi documente inedite, rolul primordial pe care l-a avut Lugojul în dezvoltarea conștiinței naționale a românilor bănățeni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Expoziţia aduce în prim plan povestea bănăţenilor obişnuiţi, militari și civili deopotrivă, victime ale  Marelui Război.

RETIM

Un alt eveniment propus de Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj, în luna martie, este „FRONTUL DE ACASĂ: ASPECTE DIN VIAȚA COTIDIANĂ A BĂNĂȚENILOR “ – o expoziţie inedită ce va reuni obiecte de patrimoniu aflate în custodia Muzeului nostru, legate de Primul Război Mondial, dar şi materiale ale unor colecţionari particulari din Lugoj şi Caraş Severin: scrisori şi cărţi poştale trimise pe front sau de pe front ce conţin informaţii valoroase despre viaţa din acele momente dificile, jurnale de război,  fotografii ce înfăţişează ofiţeri şi soldaţi bănăţeni alături de familiile lor din spatele frontului, cufere şi recuzită de război, obiecte vestimentare ale perioadei etc.

Noaptea Muzeelor la Lugoj va fi celebrată printr-o nouă manifestare dedicată Centenarului Unirii. Cu acest prilej vom organiza expoziţia  „ EI AU FĂURIT UNIREA LA LUGOJ“ în care vor fi reliefate portretele biografice ale personalităţilor istorice lugojene (Coriolan Brediceanu, G. Dobrin, G. Popovici, Şt. Petrovici, Ion Vidu, Ioan Boroș, V. Braniște, Caius Brediceanu, T.Vuia etc.),  jertfa şi lupta  pentru obținerea drepturilor politice ale românilor bănăţeni,  implicarea lor în formarea ideologiei naţionale.   Portetele acestor  personalităţi lugojene vor fi desenate de  elevi de la Colegiul National „Iulia HasdeuLugoj, coordonaţi de prof. de specialitate . Lucrările elevilor, reunite sub egida  „Cum văd copii Unirea cea Marevor fi expuse la parterul instituţiei noastre, în Noaptea Muzeelor.  În cadrul  acestui eveniment, elevii Şcolii Gimnaziale de Muzică ”Filaret Barbu” vor susţine un concert cu piese muzicale pe tema Marii Unirii.

 De Ziua Internațională a Iei, pe 24 iunie, Muzeul lugojean vă propune un nou eveniment  ce are în ca obiectiv  celebrarea Marii Uniri.  Expoziția „IA CENTENARĂ“ aduce în prim-plan portul popular din subzona etnografică Lugoj –Făget, din urmă cu un secol, haine  pe care le-au îmbrăcat, în mod evident, ţăranii din satele bănăţene prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.Cu acest prilej vom lansa şi proiectul cultural naţional „100 de năfrămuțe” realizat în colaborare cu Consiliul Judetean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj. „Năfrămuța” era oferită de fată feciorului care  pleca la oaste, aceasta fiind pentru el  un adevărat talisman pe front, menit să-l apere de tot răul. În acest proiect am implicat, elevele Colegiului Tehnic „Valeriu BranisteLugoj, în ideea realizării  atelierelor de cusături cu motive populare bănăţene,  pentru cele 100 de „năfrămuțe” ce urmează a fi expuse mai întâi la Muzeul din Lugoj şi apoi la nivel naţional.

Expoziția „IDEALUL NAȚIONAL LA ROMÂNII LUGOJENI“ este programată pentru data de 15 august 2018. Pe fondul consolidării unei burgheziei românești locale (meseriași, comercianți, preoți învățători), după Revoluția de la 1848-1849, Lugojul se configurează ca un spațiu al afirmării ființei naționale.  Manifestarea va demonstra formarea şi evoluţia conștiinței etnice a românilor bănățeni prin cultivarea tradiţiilor, portului şi mai ales a limbii române, în instituții(biserica și școala confesională), dar și în reuniunile de muzică, teatru și lectură apărute în Lugoj precum şi prin activitatea politică și congresele Partidului Naţional Român.

Punând la dispoziţia elevilor lugojeni şi a cadrelor didactice documente şi fotografii de epocă  din arhiva Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj, legate de evenimentele istorice de la sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX , vom propune un concurs inter-clase/ inter-școli la nivel de oraş, cu titlul ”Ce știi tu despre Marea Unire?”, cu întrebări specifice perioadei Primului Război Mondial, în tematica regăsindu-se evenimente polico-militare marcante pentru Lugojul din această perioadă.

Tot în luna noiembrie 2018, vom organiza la sediul Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicată Centenarului, manifestare prilejuită de lansarea volumului omagial  RESTITUIRI BĂNĂŢENE, al Societăţii de Științe Istorice – filiala Lugoj.

Pentru expoziţia ce va fi vernisată în cinstea Zilei Naţionale a României – „LUGOJUL ȘI CENTENARUL MARII UNIRI“, muzeul îşi propune să printeze pe suport de canvas, sub forma a 18-20 de panouri mari(1,20m/1,00m), sustinute de un cadru de aluminiu, toate evenimentele importante şi documentele legate de Actul Unirii de la 1918 – personalități lugojene care au militat și pregatit Unirea, participarea lugojenilor la Marele Război, declanșarea conflictului relatat în presa vremii oraşului nostru, ocuparea Banatului de trupele sârbe și franceze, intrarea trupelor române in Lugoj, instaurarea administrației românești. Vernisajul expoziţiei va fi onorat de prezenţa d-nei Maia Dobrin, nepoata marelui om politic George Dobrin, primul prefect român al judeţului Caraş-Severin după Marea Unire. Corul ,,Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj va susţine, în cadrul acestei manifestări, un recital în onoarea împlinirii a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.

Ne propunem să tipărim, în condi­ții grafice de excepție, un catalog bilingv (român-englez) – Rolul Lugojului în contextul Marii Uniri, în care să ilustrăm prin fotografii color, documente şi texte realizate de muzeografii noştri,  contribuția orașului Lugoj la toate evenimentele din anii 1914 – 1918 şi la Actul Unirii.

  

 

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

loading...

Cultură

Expoziție temporară și lansare de carte la Muzeul din Lugoj

Publicat

în

Aniversarea a 103 ani de la Marea Unire este omagiată la Muzeul din Lugoj printr-o manifestare ce cuprinde: expoziţie temporară, lansare de carte şi simpozion.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Evenimentul, moderat de Daciana Vuia – directorul instituției, va avea loc pe data de 23 noiembrie 2021, ora 17.00, la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, fiind organizat în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Lugoj și Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu“ Lugoj.

Cu acest prilej, muzeografii Răzvan Pinca și Oliviu Gaidoș vor vernisa expoziţia temporară intitulată „PERSONALITĂȚI LUGOJENE IMPLICATE ÎN REALIZAREA MARII UNIRI”. În vitrinele noastre expoziţionale se regăsesc documente din patrimoniul muzeului, manuscrise și fotografii de epocă, vechi publicaţii locale, ilustrative pentru  activitatea politică și culturală a personalităţilor istorice care au făurit Unirea la Lugoj: Coriolan și Caius Brediceanu, Valeriu Branişte, Ioan Vidu, George Dobrin. Evenimentele desfăşurate în urmă cu un secol în spațiul bănățean sunt redate prin texte explicative.

Manifestarea va continua cu simpozionul prilejuit de lansarea volumului  IX al anuarului „Restituiri Bănățene”, volum editat de Societatea de Științe Istorice din România – filiala Lugoj.Prezentarea volumului  „Enciclopedia Banatului – istoriografia” – coordonator principal prof. dr. Dumitru Tomoni va fi susținută de prof. Horațiu Suciu.

RETIM

Despre importanța ineditei apariții editoriale  „O istorie a Lugojului pentru uzul tinerilor” – autor Horațiu Suciu, va suține o alocuțiune prof. dr. Dumitru Tomoni.

Corului elevilor de la Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu” Lugoj, coordonat de  prof. Ioan Gondoci și Flavius Șeroni,  va prezenta un scurt moment artistic de piese muzicale pe tema Marii Uniri.

Manifestarea va  respecta toate normele sanitare în vigoare la data desfășurării acesteia.

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Silviu Oravitzan, pictorul Luminii…a trecut de borna 80 a vieții. Rămâne un reper al culturii lugojene

Publicat

în

Foto Nicoleta Onofrei

La începutul lunii octombrie, Silviu Oravitzan a împlinit 80 de ani. Celebrul pictor rămâne unul dintre cei mai mari artiști plastici care au trăit și creat în municipiul de pe Timiș.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

“Arta lui Oravitzan se integrează într-o familie de mari creatori români (…) Paradoxal, artiștii la care mă refer, de la Brâncuși la Oravitzan, sunt cu atât mai români cu cât sunt mai universali. (…) Am putea spune că ei subliniază universalul în identitatea noastră națională”, sunt cuvintele spuse de Paul Barbăneagră, cineastul francez de origine română, care îl definesc cel mai bine pe artistul bănățean.

Născut la 4 octombrie 1941, Silviu Oravitzan este astăzi un nume des întâlnit pe buzele criticilor de artă și ale iubitorilor de belle arte. Părinții, copilăria și primele experiențe vizuale aveau să își lase puternic amprenta asupra operei sale, care pare să izvorască dintr-o bucurie primordială.

RETIM

Consemnată încă din 16 februarie 1437, în scrisoarea Banului de Severin Frank Thalotzi, Ciclova Montană este localitatea ridicată de sași, cu implicații puternice în industria mineritului și în prelucrarea fierului, locul natal al artistului plastic Silviu Oravitzan.

Prin oamenii pe care i-a dăruit cu generozitate, destinul acestui ținut avea să depășească simpla lui amintire în Harta Iosefină a Banatului (1769 – 1772). Arhitectura caselor vechi construite de coloniștii germani, poiana „Ziua Liliacului”, străjuită de Muntele Simion, unde se sărbătorește în fiecare an primăvara, precum și frumusețea mânăstirilor Maria Ciclova (1727) și Călugăra (1859) par repere de netrecut cu vederea. Mult mai târziu, maestrul avea să-și aducă aminte de prima imagine vizuală, de momentul în care a deschis ochii pentru prima dată în zona muntoasă a Banatului de Sud: „Am deschis ochii într-o lume înconjurată de semne scrise peste tot. (..) geometrismul lor străvechi care venea de departe, din vechime, mă tulbura”, spune artistul.

Al doilea fiu al învățătorilor Iosif și Ecaterina Crețu, intelectuali ai perioadei interbelice, copilul de altădată a deprins din educația primită dragostea de carte și de Adevăr. Dincolo de vremurile încremenite asemenea frunzelor de toamnă, de cei 50 de ani de comunism și de răsturnarea valorilor umane, artistul continuă să audă șoaptele bunicii, care cu iubire încerca să aline durerea fraților Gheorghe și Silviu, care-și plângeau părinții deportați. Se spune că atunci când are loc o schimbare a numelui are loc și o schimbare a vieții.

Astfel, după absolvirea studiilor liceale la Oravița, la inițiativa mătușii sale Ana Oravitzan, își indică apartenența la familia acesteia prin însușirea numelui ei, care-l va purta pe cele mai înalte culmi ale succesului. Schimbarea s-a petrecut, deoarece din punct de vedere politic, tatăl său obținuse după reîntoarcerea în Banat statutul de persona non grata. La scurt timp după acest eveniment și după ce în anul 1960 absolvă cursurile Institutului Pedagogic din Timișoara, se înscrie la îndemnul pictorului bănățean Ion Isaac la Facultatea de Arte Plastice din același oraș. Întreaga generație din mediul universitar, în frunte cu profesorul Podlipny, încearcă să recupereze armonia interioară pierdută în anii de după Al Doilea Război Mondial.

Pornind pe drumul căutărilor, Lugojul a însemnat pentru artistul Silviu Oravitzan o perioadă prielnică descoperirilor. Între anii 1963 – 1970 activează ca profesor de desen la Colegiul Național “Coriolan Brediceanu” și la Colegiul Național „Iulia Hașdeu”.

După vizionarea expoziției de la București a lui Ion Țuculescu, se naște o nouă perspectivă a maestrului prin provocarea memoriei; semnele strămoșești, familiare dintotdeauna omului, devenind tot mai fascinante prin contemplație – întâlnirea providențială având drept rezultat revelația sacrului în profan. Opera din această etapă de creație are o notă pitorească, valorificând teme ca lumea satului cu suflul veșniciei ei, piscurile munților cu incursiuni de basm, ciclicitatea muncilor, a culorilor și anotimpurilor. Aplauzele nu s-au lăsat mult așteptate. Expoziția lui Oravitzan, din anul 1968, de la Sala Dalles, din capitală, a stârnit admirație în rândul cercurilor de intelectuali. A avut parte de toată susținerea și aprecierea marelui om de cultură Petru Comarnescu. Treptat, cercetările pictorului iau amploare și prin activitatea culturală extrem de bogată.

Lupta contra realismului socialist și eforturile artiștilor devin vizibile prin înființarea la Lugoj, în anul 1965, a Galeriei Pro Arte și în 1970 a Filialei Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România. Până la sfârșitul anilor 80, Silviu Oravitzan, Vladimir Streleț și Tudor Tudan s-au aflat în fruntea Filialei. În plină ideologie comunistă, cei trei reușesc să transforme urbea în unul dintre cele mai importante centre culturale din țară. Personalități ca Andrei Pleșu, Ion Frunzetti, Horia Bernea, Amelia Pavel, Ștefan Câlția, Ștefan Bertalan etc au participat la expozițiile, conferințele și simpozioanele însuflețite de Oravitzan. Deși arta din România a anilor 80 este puternic marcată de o criză conceptuală, maestrul găsește calea printr-o formă de manifestare opozițională, folosindu-se de limbajul expresionismului abstract pentru a porni în căutarea lăuntrică spre Absolut.

După ce participă alături de Dinu Pacea la un simpozion în Suedia, la invitația Fundației Per Mattsson la Vernanese, se reîntoarce în atelierul de la Lugoj, de unde reușește prin multă muncă și dedicare să finalizeze 100 de lucrări panotate de Horia Bernea și Sorin Dumitrescu. Expoziția maestrului s-a desfășurat în anul 1985, tot la Salla Dalles, lăsând în urmă un ecou puternic. Fiind considerate lucrări „protestatare”, oficialitățile au închis vernisajul. Observăm cum în această etapă dispare din opera sa pitorescul, accentul punându-se pe simbolul-semn. Întreaga sa creație se rotește în jurul celor 4 simboluri fundamentale: cercul, pătratul, crucea, centrul. Aceste reprezentări sunt mișcate de Lumina, care le transferă în noi. Folosindu-se de un sistem de substituiri și echivalențe, reușește astfel să recupereze acea parte de coerență lăuntrică pierdută în anii postbelici.

Cenzura regimului comunist îl urmărește pe artist până în 90, nereușind să împiedice însă participarea sa la numeroase expoziții din: Anglia, Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Olanda, Rusia, Slovenia, Ungaria, din 1983 până în 1990 fiind membru al grupării artistice „Logos” din Paris. După instaurarea democrației, alături de soția sa Gina, Silviu Oravitzan se reîntoarce în locurile, care l-au inspirat cândva. La Paris îl întâlnește pe marele dirijor și compozitor Sergiu Celibidache, muzicianul pasionat de artă orientală, care a achiziționat numeroase lucrări ale artistului plastic, apartamentul său parizian fiind decorat cu multe cruci de lemn aurit, după cum avea să scrie Sanda Stolojan în „Amurg senin. Jurnal din exilul parizian 1997-2001”. Plimbările și discuțiile pe tema simbolului și a geografiei sacre avute cu Paul Barbăneagră aveau să-l impresioneze pe regizorul, care gândea astfel: Paradoxal, artiștii la care mă refer, de la Brâncuși la Oravitzan sunt cu atât mai români cu cât sunt mai universali.

 

Bogata sa activitate expozițională depășește cu mult granițele țării și contrazice în continuare percepția unei Europe de Est lipsită de relevanță pentru arta din contemporaneitate. Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Nicolae Balotă, Theodor Coresi, Claude Masuard etc sunt doar câteva nume celebre dintre cele care i-au fost alături în cadrul vernisajelor din străinătate. În contextul redeschiderii Muzeului Național de Istorie și Artă Catolică din New York, colaborarea din anii 2000 cu Maria von Kamarovsky îi aduce artistului plastic lugojan consacrarea internațională, dovedind că inspirația nu cunoaște hotare sau delimitări culturale. Timp de doi ani, expozițiile lui Silviu Oravitzan au vibrat alături de îngerii de bronz ai lui Salvador Dali; Bloomberg, primarul New York-ului, Donald Trump, precum și alți politicieni americani și oameni de cultură au luat parte la manifestările artistice susținute de pictorul Luminii. În paralel, astfel de evenimente s-au desfășurat și în țară, fiind însoțit de entuziasmul pentru critica de artă a prof. univ. dr Marcel Tolcea.

Călătoria lui Oravitzan din 2001, la Viena, îl ajută să cerceteze temeinic Wiener Seccesion (1897), ca ruptură de tradiția istoristă, aprofundare care-l va purta din Austria către Ravenna bizantină. Întâlnirea cu San Vitale, Gala Placidia și cu muzeograful de la Muzeul de Artă Belvedere, Ana-Maria Altmann, va da naștere la noi colaborări. Pelerinajele vizuale din Cappadocia, din Capela Palatină din Palermo, St. Ecaterina din Sinai etc, precum și peregrinările din Ierusalim sau Moscova îi vor desăvârși destinul artistic. Întâlnirile din perioada următoare au fost la rândul lor providențiale: cea din 2003, cu I.P.S Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, apoi cea din 2005, cu Marko Ivan Rupnik (realizatorul Capelei „Redemptoris Mater” din apartamentele pontificale private ale Vaticanului). Proiectul Oravitzan-Rupnik, din interiorul Bisericii Ortodoxe „Schimbarea la Față”, din Cluj-Napoca, a fost articulat cu multă măiestrie de prof. univ. dr Ioan Ică Junior, membru al dialogului teologic internațional dintre Ortodoxie și Catolicism. Fiind poziționat în rândul marilor creatori români, alături de Brâncuși, nu întâmplător, simpozionul „Fântâna Europei” de la Kaisersteinbruch avea să i-l scoată în cale lui Oravitzan pe Wander Bertoni, singurul sculptor austriac în viață, care a lucrat vreodată în atelierul lui Brâncuși.

Articol realizat de DIANDRA DAVID

 

Citiţi mai departe

Cultură

Programul cultural „DansNomad”, la Centrul Tineretului din Lugoj

Publicat

în

Asociația Unfold Motion urmărește facilitarea accesului publicului din Lugoj la vizionarea unui spectacol de dans, atât în format online, cât și fizic. Spectacolul prezentat, pe data de 6 noiembrie, este intitulat „Connecting Pleasures” și este o producție de dans contemporan a companiei Unfold Motion, realizată în 2020 (prin co-finanțare AFCN).

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

„Connecting Pleasures a pornit ca o cercetare subiectivă asupra plăcerii – așa cum este percepută în mod individual de fiecare. Intervievând diferiți oameni, am colectat idei cu care am jonglat pe parcursul procesului de lucru, lăsând mai degrabă corpurile să preia și să prelucreze informația. Spectacolul este un punct de vedere personal al performerilor și trebuie asimilat ca atare.”, arată cei de la Unfold Motion.

Concept și coregrafie: Lavinia Urcan și Beatrice Tudor

Cu: Oana Antonovici, Raul Lăzărescu, Alexandru Pîntea, Beatrice Tudor

RETIM

Video: Cristian Văduva

Muzica: Ovidiu Zimcea

Costume: Maria Dombrov

Durata: 50 minute

Accesul fizic la spectacol este gratuit, în limita a 20 de locuri disponibile (cu prezentarea obligatorie a certificatului verde).

LOCAȚIA pentru desfășurarea evenimentului este: CENTRUL DE TINERET LUGOJ, str. Bucegi nr. 21.

ORA începerii evenimentului: 18.00

SPECTACOLUL va fi transmis și online, pe paginile de Facebook ale Asociațiilor Unfold Motion și FOA – Fusion of Arts, precum și pe pagina de Facebook FITT Timișoara.

Informații și rezervări: unfoldmotion@gmail.com

Spectacolele vor avea loc respectând toate măsurile de siguranță impuse la nivel national pe durata pandemiei de COVID-19. Accesul le este permis doar persoanelor vaccinate pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare sau persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, conform legislației în vigoare. Purtarea măștii este obligatorie pe durata vizionării spectacolului.

 

Citiţi mai departe

Cultură

Mezzo soprană din Lugoj, carieră de succes în Gemania! Cum a fost refuzată pentru că era româncă

Publicat

în

Monica Szirbik Szlahotka e mezzo soprană, care a plecat din Lugoj în Germania. Ea a povestit pentru seria „Artist Emigrant”, realizată de Sabin Dorohoi, despre greutatea despărțirii de cei dragi, rămași în România și despre felul cum e văzuta România de multi emigranți atunci cand revin în țară dupa o lungă absență.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

„Artist Emigrant” – este o serie de reportaje scurte despre artiști români contemporani, emigrați în străinatate. “Artist Emigrant” este un proiect cultural realizat de Asociația Arta Banatica Cinematica în două etape. Într-o etapă proiectul cultural este cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și cealaltă etapă are sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Lugoj.
Întregul proiect ”Artist Emigrant” are sprijinul a peste 20 de parteneri locali, naționali și internaționali.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finațării.

.

 

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite