Connect with us

Cultură

„Contribuţia lugojenilor la înfăptuirea Marii Uniri”, prima manifestare dedicată Centenarului

Publicat

în

Printr-un comunicat de presă, Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj anunţă că deschide marţi, 20 februarie 2018, seria evenimentelor omagiale prilejuite de  aniversarea Centenarului Unirii, cu o expoziție foto-documentară,  itinerantă, cu titlul ”CONTRIBUȚIA LUGOJENILOR LA ÎNFĂPTUIREA MARII UNIRI”.

Acest proiect, care va debuta la Colegiul Naţional ”Coriolan Brediceanu”, constă în amplasarea unor  panouri aniversative, de-a lungul întregului an, în absolut toate școlile din Lugoj. Obiectivul nostru declarat este  acela de a suscita  interesul elevilor lugojeni vis-a-vis de aspecte ale istoriei locale, acum, la o sută de ani de la terminarea Marelui Război.

Panourile itinerante realizate de instituţia noastră, evidenţiază prin fotografii şi documente inedite, rolul primordial pe care l-a avut Lugojul în dezvoltarea conștiinței naționale a românilor bănățeni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

Expoziţia aduce în prim plan povestea bănăţenilor obişnuiţi, militari și civili deopotrivă, victime ale  Marelui Război.

Un alt eveniment propus de Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj, în luna martie, este „FRONTUL DE ACASĂ: ASPECTE DIN VIAȚA COTIDIANĂ A BĂNĂȚENILOR “ – o expoziţie inedită ce va reuni obiecte de patrimoniu aflate în custodia Muzeului nostru, legate de Primul Război Mondial, dar şi materiale ale unor colecţionari particulari din Lugoj şi Caraş Severin: scrisori şi cărţi poştale trimise pe front sau de pe front ce conţin informaţii valoroase despre viaţa din acele momente dificile, jurnale de război,  fotografii ce înfăţişează ofiţeri şi soldaţi bănăţeni alături de familiile lor din spatele frontului, cufere şi recuzită de război, obiecte vestimentare ale perioadei etc.

Noaptea Muzeelor la Lugoj va fi celebrată printr-o nouă manifestare dedicată Centenarului Unirii. Cu acest prilej vom organiza expoziţia  „ EI AU FĂURIT UNIREA LA LUGOJ“ în care vor fi reliefate portretele biografice ale personalităţilor istorice lugojene (Coriolan Brediceanu, G. Dobrin, G. Popovici, Şt. Petrovici, Ion Vidu, Ioan Boroș, V. Braniște, Caius Brediceanu, T.Vuia etc.),  jertfa şi lupta  pentru obținerea drepturilor politice ale românilor bănăţeni,  implicarea lor în formarea ideologiei naţionale.   Portetele acestor  personalităţi lugojene vor fi desenate de  elevi de la Colegiul National „Iulia HasdeuLugoj, coordonaţi de prof. de specialitate . Lucrările elevilor, reunite sub egida  „Cum văd copii Unirea cea Marevor fi expuse la parterul instituţiei noastre, în Noaptea Muzeelor.  În cadrul  acestui eveniment, elevii Şcolii Gimnaziale de Muzică ”Filaret Barbu” vor susţine un concert cu piese muzicale pe tema Marii Unirii.

 De Ziua Internațională a Iei, pe 24 iunie, Muzeul lugojean vă propune un nou eveniment  ce are în ca obiectiv  celebrarea Marii Uniri.  Expoziția „IA CENTENARĂ“ aduce în prim-plan portul popular din subzona etnografică Lugoj –Făget, din urmă cu un secol, haine  pe care le-au îmbrăcat, în mod evident, ţăranii din satele bănăţene prezenţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.Cu acest prilej vom lansa şi proiectul cultural naţional „100 de năfrămuțe” realizat în colaborare cu Consiliul Judetean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj. „Năfrămuța” era oferită de fată feciorului care  pleca la oaste, aceasta fiind pentru el  un adevărat talisman pe front, menit să-l apere de tot răul. În acest proiect am implicat, elevele Colegiului Tehnic „Valeriu BranisteLugoj, în ideea realizării  atelierelor de cusături cu motive populare bănăţene,  pentru cele 100 de „năfrămuțe” ce urmează a fi expuse mai întâi la Muzeul din Lugoj şi apoi la nivel naţional.

Expoziția „IDEALUL NAȚIONAL LA ROMÂNII LUGOJENI“ este programată pentru data de 15 august 2018. Pe fondul consolidării unei burgheziei românești locale (meseriași, comercianți, preoți învățători), după Revoluția de la 1848-1849, Lugojul se configurează ca un spațiu al afirmării ființei naționale.  Manifestarea va demonstra formarea şi evoluţia conștiinței etnice a românilor bănățeni prin cultivarea tradiţiilor, portului şi mai ales a limbii române, în instituții(biserica și școala confesională), dar și în reuniunile de muzică, teatru și lectură apărute în Lugoj precum şi prin activitatea politică și congresele Partidului Naţional Român.

Punând la dispoziţia elevilor lugojeni şi a cadrelor didactice documente şi fotografii de epocă  din arhiva Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj, legate de evenimentele istorice de la sfârşitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX , vom propune un concurs inter-clase/ inter-școli la nivel de oraş, cu titlul ”Ce știi tu despre Marea Unire?”, cu întrebări specifice perioadei Primului Război Mondial, în tematica regăsindu-se evenimente polico-militare marcante pentru Lugojul din această perioadă.

Tot în luna noiembrie 2018, vom organiza la sediul Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicată Centenarului, manifestare prilejuită de lansarea volumului omagial  RESTITUIRI BĂNĂŢENE, al Societăţii de Științe Istorice – filiala Lugoj.

Pentru expoziţia ce va fi vernisată în cinstea Zilei Naţionale a României – „LUGOJUL ȘI CENTENARUL MARII UNIRI“, muzeul îşi propune să printeze pe suport de canvas, sub forma a 18-20 de panouri mari(1,20m/1,00m), sustinute de un cadru de aluminiu, toate evenimentele importante şi documentele legate de Actul Unirii de la 1918 – personalități lugojene care au militat și pregatit Unirea, participarea lugojenilor la Marele Război, declanșarea conflictului relatat în presa vremii oraşului nostru, ocuparea Banatului de trupele sârbe și franceze, intrarea trupelor române in Lugoj, instaurarea administrației românești. Vernisajul expoziţiei va fi onorat de prezenţa d-nei Maia Dobrin, nepoata marelui om politic George Dobrin, primul prefect român al judeţului Caraş-Severin după Marea Unire. Corul ,,Ion Vidu” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj va susţine, în cadrul acestei manifestări, un recital în onoarea împlinirii a 100 de ani de la realizarea Marii Uniri.

Ne propunem să tipărim, în condi­ții grafice de excepție, un catalog bilingv (român-englez) – Rolul Lugojului în contextul Marii Uniri, în care să ilustrăm prin fotografii color, documente şi texte realizate de muzeografii noştri,  contribuția orașului Lugoj la toate evenimentele din anii 1914 – 1918 şi la Actul Unirii.

  

 

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Cum a cumpărat un lugojean stațiunea Buziaș

Publicat

în

Un lugojean cumpăra, acum mai bine de 100 de ani, stațiunea Buziaș. În anul 1906, sesizând potenţialul turistic şi economic al Buziaşului, Jakob Muscong cumpără staţiunea Buziaş (inclusiv ştrandul şi captările de apă) cu 800.000 de coroane şi întemeiază ceea ce se va numi „Muschong – Băile Minerale Buziaş SA”. În 1907 a început construcţia fabricii de ape minerale „Phoenix”, iar un an mai târziu s-au ridicat câteva stabilimente balneare, Hotel Grand, Hotel Phoenix, centrul de tratament etc. Tot în 1907 s-a zidit Baia „Phoenix” (actuala Baie nr. 1), care se află la intrarea în parcul staţiunii. Practic, toată viitoarea Întreprindere balneară Buziaş, ulterior Băile Buziaş şi Apemin Buziaş au aparţinut lui Muschong şi familiei sale.

Jakob Muschong mai poseda fabricile de la Lugoj, Fabrica de cărămidă de la Sânnicolau Mare, Fabrica de cărămidă şi ţiglă de la Sântimbru (lângă Alba Iulia), dar şi o fabrică de cărămidă de la Budapesta, condusă de unul din ginerii săi. Muschong deţinea proprietăţi întinse în zona Petroşani, un mare domeniu forestier. Tot păduri avea şi în zona Nădragului, lemnul fiind folosit ca şi combustibil pentru fabricile sale.

Singura staţiune balneară cu cale ferată proprie

În 1914, turismul balnear începuse să se dezvolte la Buziaş, unde veneau turişti cu dare de mână şi de la Viena. În plus, exista necesitatea transportului lemnelor şi a tuburilor de oxigen pentru fabrica de ape minerale. Aşa a ajuns Buziaşul singura staţiune balneară dotată cu linie ferată proprie (inaugurată la 1914). Calea ferată, cu ecartament normal, avea 2,3 km lungime. Ing. Valentin Ivănescu, din Buziaş, ne-a declarat că, în 1896, când s-a dat în folosinţă calea ferată Timişoara-Buziaş (un an mai târziu, la 22 iulie 1897, s-a inaugurat linia Gătaia – Buziaş – Lugoj), în mod normal, gara din Buziaş ar fi trebuit să fie în apropierea centrului, mai exact pe dealul Bânţilor (după numele familiei Bânţu), lângă spital. Însă primăria n-a avut destui bani, iar compania de căi ferate a amplasat gara unde este acum. Aşadar, linia lui Muschong lega oraşul Buziaş de staţiunea Buziaş.

Acum nu mai există nici o şină, nici un bulon din acea linie. La naţionalizare, în 1948, CFR a concediat tot personalul propriu al liniei Muschong, aducând în loc alţi salariaţi, inferiori ca pregătire.

„Die Kleine Bahn” – trenul cel mic

„Die Kleine Bahn”, trenul mic, a început să circule în 1914, iar cele două locomotive ale sale, „Etelka” şi „George”, deveniseră legendare. Locomotivele, cu tot cu calea ferată, erau proprietatea lui Jakob Muschong. „Etelka” era o locomotivă cu abur (imaginea sa s-a păstrat în numeroase vederi de epocă), iar „George” avea un sistem de propulsie ce azi poate părea oarecum ciudat – pe bază de benzină grea, ca la motoarele de tăiat lemne. Însă, până în anii ’20, astfel de locomotive erau la modă („George” fusese construit de firma germană Deutz în 1912). Din păcate, nu s-au mai păstrat fotografii cu această locomotivă, ci doar cu modele similare din Germania.

Cele două locomotive au continuat să circule până prin anii 1951-52, după care au fost înlocuite de clasicele automotoare verzi, care sunt şi azi în stare de funcţionare (recent vopsite în roşu). „Trenului mic” i-a fost dedicată o remarcabilă lucrare, extrem de bine documentată, semnată de Valentin Ivănescu, Ottmar Loffler şi Alfred Martini, toţi trei originari din Buziaş. În carte apare şi un interviu cu Petru Lazăr, ultimul mecanic de pe „Etelka”.

Soarta vitregă a urmaşilor

Inginerul Valentin Ivănescu din Buziaş ne-a mai spus: „Marele industriaş Jakob Muschong a murit în 1923. După 1948, odată cu venirea comuniştilor la putere, numele său a fost, practic, total renegat, din două motive: apartenenţa la vârfurile burgheziei şi originea sa germană, detestată în mod oficial în perioada regimului stalinist din anii ’50, când deportările etnicilor germani din Banat erau la ordinea zilei.

Cele trei fiice ale sale au murit în mizerie

Una, care s-a măritat cu un ofiţer maghiar, a plecat la Budapesta (n.r. – este vorba de Emerich Szappanos, directorul fabricii de ţiglă din Budapesta). Alta (Margarethe), a fost măritată tot cu un maghiar, Adalbert Szladek, devenit director al fabricii de la Sântimbru. A treia fiică, Katherina (Katica) s-a căsătorit cu Elemer Patyanszky, cel care a condus, practic, la Lugoj şi Buziaş, grosul afacerilor lui J. Muschong, după moartea acestuia în 1923.

Sursa: Orașul Buziaș

Citiţi mai departe

Cultură

Cea mai longevivă publicație a Lugojului a ajuns la 30 de ani de apariție neîntreruptă

Publicat

în

”Redeşteptarea”, împli­neş­te 30 de ani de apariţie ne­în­treruptă. Publicația înființată, la Lugoj, de către Josif Constantin Dră­gan este singura care a rezistat trei decenii pe piața lugojeană. Cristian Ghinea, unul dintre cei mai vechi redactori ai săptămânalului amintește, într-un editorial, mometele cheie ale existenței ziarului.

„În urmă cu 30 de ani, la 20 iunie 1990, la Lugoj apărea o nouă publicaţie: ”Redeş­tep­ta­rea”. Apărută sub egida Fun­da­ţiei Europene Drăgan, la ini­ţia­tiva şi cu finanţarea inițială a prof. dr. Josif Constantin Dră­gan, Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj, ”Redeş­tepta­rea” s-a impus cititorilor săi printr-o mare varietate a materialelor publicate: informaţii de actualitate, reportaje, inves­ti­gaţii sociale, interviuri, cronici culturale, analize şi articole social-economice, editoriale, divertisment şi sport. Încă de la prima apariție, în acea frumoasă zi de vară a anului 1990, ”Redeșteptarea” a atras atenția prin format, calitate a hârtiei (primele numere au apărut pe hârtie albă, velină) dar și prin tehnica de imprimare offset, o noutate la acea vreme, când presa mai folosea încă vechile tiparnițe cu caractere de plumb, aliniate în casete de către zețari. Primele numere au văzut lumina tiparului la București, la Imprimeria FED, ultramodernă la acea dată. Un moment interesant în evoluția ziarului s-a consemnat în perioada octombrie 1993 – iunie 1994, când s-au tipărit 32 ediţii ale suplimentului “Redeşteptarea Sport”, distribuit în Lugoj şi Caransebeş. Tradiția continuă și azi, prin spațiile largi atribuite unor sporturi precum handbalul, voleiul sau luptele, care înregis­trează performanţe notabile în diviziile naţionale și pe plan inter­na­țional.
Pentru a marca ediţia cu numărul 200, publicația a trecut pe un format mai mare (A3), iar de la numărul 500, și-a schimbat fața, prin inaugurarea aparițiilor color. În urma unui mic referendum în cadrul redacției, culoarea aleasă a fost cyan, un albastru deschis, plăcut privirii. În anul 2003, de la ediţia 540, publicația s-a aliniat trendului național și internațional, îmbră­când haina policromiei. La ora la care citiți aceste rânduri, ”Re­deş­teptarea” pregăteşte apariţia ediţiei cu numărul 1515.”, amintește Cristian Ghinea.

Le urăm și noi la mulți ani și succes colegilor de la Redesteptarea, unici pe piața presei tipărite din Lugoj, care ne urmează în clasamentul online al publicaților lugojene. O presă puternică este extrem de importantă în dezvoltarea unui oraș!

Citiţi mai departe

Cultură

Expoziție inedită la de Muzeul Istorie din Lugoj. Cele mai reprezentative piese de epocă romană expuse pentru vizitatori

Publicat

în

În perioada perioada 22 iunie – 31 iulie, la muzeul lugojean puteți să vizitați o impresionantă expoziție, în premieră.

„Muzeului de Istorie şi Etnografie Lugoj îi revine responsabilitatea de a pune în valoare patrimoniul arheologic propriu ce constă în artefacte deosebite care datează din perioada de după cucerirea romană a Daciei în anul 106 d.Chr. Astfel expoziţia temporară intitulată Urme de civilizaţie provincială romană în colecţiile Muzeului din Lugoj reuneşte cele mai reprezentative piese de epocă romană păstrate în depozitele de arheologie ale Muzeului ce provin din vechea colecţie arheologică a Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj precum şi din cercetările de la Tibiscum (Jupa)”, spune Răzvan Pinca reprezentantul instituției lugojene. 

Răzvan Pinca spune că viaţa religioasă şi artistică, arhitectura civilă, prezenţa armatei şi aspecte ale societăţii civile din această perioadă sunt reprezentate prin altarele închinate divinităţilor romane, plăcile votive, basoreliefurile cu tematică religioasă, capitelurile din marmură ce provin de la diversele clădiri impunătoare, sculpturile în piatră, statuetele de teracotă, obiectele de iluminat, obiectele de podoabă, obiecte de uz medical, etc.

„Faptul că Dacia a fost printre ultimele provincii integrate Imperiului Roman, motivul principal al cuceririi fiind de natură militară, explică într-o mare măsură prezenţa masivă a armatei, prezenţă ilustrată prin statuile ce reprezintă soldaţi romani şi prin numeroasele ştampile tegulare expuse care indică prezenţa pe teritoriul provinciei a legiunilor, cohortelor şi a altor trupe auxiliare ce formau armata romană. Caracterul cosmopolit al provinciei este susţinut prin numeroasele dedicaţii pentru divinităţi provenite din Orient, Africa sau Occident. Importanţa ştiinţifică a pieselor expuse este deosebită, de-a lungul timpului, colecţia de epocă romană a muzeului fiind studiată de reputaţi cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Wisconsis-Madison din S.U.A., Muzeul Banatului Montan din Reşiţa şi Muzeul Judeţean din Caransebeş”, a mai adăugat istoricul lugojean.

Citiţi mai departe

Cele mai citite