Cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional Lugoj Clasic se va desfășura în perioada 16-26 septembrie și va cuprinde evenimente live și transmisii online. Mezzosoprana Aura Twarowska este și în acest an director artistic al Festivalului.

„Actul artistic, fie că este vorba de domeniul artelor vizuale, de muzică sau teatru, trăiește și se manifestă sub influența mediului înconjurător și se pliază pe contemporanul unei societăți mereu în schimbare. În actuala conjunctură mondială, când milioane de oameni sunt distanțați fizic unul de altul și trăiesc în anxietate și incertitudine, cultura îi unește și le dă speranța revenirii la normalitate. Cultura a devenit indispensabilă, iar cererea de acces virtual spre aceasta a atins un nivel fără precedent. În aceste circumstanțe neobișnuite și în vederea prioritizării siguranței spectatorilor, Festivalului Lugoj Clasic revine într-o formulă nouă, îmbinând evenimente live desfășurate în condițiile respectării normelor impuse, cu transmisii on-line. Împreună, nu lăsăm cultura să tacă și învățăm să fim contemporani cu vremea pe care o trăim!”, spune Aura Twarowska.

Programul este unul variat, însă nu este foarte încărcat din cauza situației dificile actuale. Festivalul aduce recitaluri din Viena, Paris, München, expoziții și interviuri.

LIVE & ONLINE Cu prilejul împlinirii a 250 de ani de la nașterea lui Ludwig van Beethoven, Lugoj Clasic aduce în centrul său comemorarea marelui compozitor german prin evenimentul “Beethoven în conștiința lugojenilor”, ce va avea loc chiar în prima zi a festivalului, în 16 septembrie, de la ora 19:00, la Casa Bredicenilor.  După o prelegere susținută de Constantin Tufan-Stan, va urma un recital de pian susținut de talentații interpreți Raluca Miclăuș și Cristian Dumitriu.

ÎNREGISTRARE DIN VIENA 17 septembrie, ora 19:00, recital susținut de bas-baritonul Sorin Coliban (solist al Wiener Staatsoper, Volksoper Wien, Royal Opera House „Covent Garden” din Londra, Opera Bastille, Opera Garnier și Chatelet din Paris, Opera Monte Carlo, Bayerische Staatsoper) și de pianistul Cadmiel Boțac (masterand la Universitatea de Muzică și Artă din Viena).

LIVE & ONLINE 18 septembrie, ora 19:00, Casa Bredicenilor, expoziție de fotografie Nicoleta Onofrei, Lombardia. Amintiri din izolare. Captivă în plin lockdown undeva în Valtellina-Lombardia, fotografa impresionează prin trăire și autenticitate.

ÎNREGISTRARE DIN PARIS 19 Septembrie, ora 19:00, Recital de Bach, Rachmaninoff și C. Kastado, susținut de lugojeanca Oana Unc, violoncelistă a Orchestrei Naționale a Franței.

ÎNREGISTRARE DIN MÜNCHEN 20 septembrie, ora 19:00, Recital de muzică sacră. Participă soprana Laura Tătulescu (solistă a Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper din München, Carnegie Hall din New York, Teatro del Maggio Musicale Fiorentino) și organistul lugojean Frantz Metz (muzicolog, organist și cercetător).

LIVE & ONLINE  21 septembrie, ora 19:00, Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj, în dialog cu IPS Alexandru Mesian, Episcop Greco-Catolic de Lugoj, în cadrul evenimentului OAMENII CETĂȚII.

LIVE & ONLINE 22 septembrie, ora 19:00, Muzeul de Istorie, Artă și Etnografie din Lugoj, expoziția Universul țesăturii tradiționale bănățene, de podoabe ale capului din subzona etnografică Lugoj-Făget.

ÎNREGISTRARE DIN VIENA 23 septembrie, ora 19:00, recital susținut de violonistul Mario Hossen (director artistic al Festivalului Internațional Varna Summer Music Fest) și violoncelista Liliana Kehayova.

LIVE & ONLINE 24 septembrie, ora 19:00, Casa Bredicenilor, Recital Paolo Tosti, cu participarea mezzosopranei Aura Twarowska și a pianistei Raluca Miclăuș.

Festivalul va putea fi vizionat online pe pagina de Facebook @LugojClasic.

Evenimentul este organizat de Asociația Culturală Kratima și  co-finanțat de Consiliul Județean Timiș și Primăria Municipiului Lugoj în parteneriat cu Biblioteca Municipală Lugoj, Casa Bredicenilor, Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Platiscă, Enthousiasmos, We Design Media.

Intrarea la toate manifestările este liberă.

Primăria Lugoj a transmis un comunicat de presă prin care anunţă că au demarat și lucrările de modernizare a unui edificiu important pentru cultura lugojeană, respectiv Galeria „Pro Arte”.

„ Investiția în modernizarea galeriei este în valoare de 1,4 milioane lei fără TVA. Durata lucrărilor propusă de proiectant este de 12 luni dar angajamentul constructorului este de a finaliza lucrările în martie 2021” a declarat prof. ing. Francisc Boldea, Primarul Municipiului Lugoj.

Clădirea care adăpostește Galeria „Pro Arte” are forma literei L și este situată lângă Ceasul Electric, alt simbol al orașului. Lucrările de modernizare se vor desfășura pe o suprafață de 349,74 mp. Se modifică dimensiunile de goluri de trecere și se renunță la o ușă interioară și la pereții subțiri astfel încât se mărește spațiul interior. Vor fi refăcute finisajele interioare iar galeria va avea o formă boltită. Încălzirea va fi în pardoseală iar tavanele vor fi aparente. La exterior se vor înlocui toate ferestrele și ușile cu elemente de tâmplărie din lemn triplustratificat. Se va crea o nouă ușă de acces din exterior în spațiul galeriei.

Fotografie de la inaugurarea Podului de Fier din Lugoj, Colecția Gaidoș Cristian Oliviu

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Timiș clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj. Argumentul  pentru clasare este conform încadrării criteriilor stabilite de Norma metodologică de clasare și inventariere a monumentelor istorice (Ordinul nr. 2260/2008 al Ministerului Culturii și Cultelor privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice).

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei arată că Podul de Fier din Lugoj a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a facut pentru ridicarea efectivă a podului. Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi). Podul de fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Deși podul a rezistat vremelnic la numeroase indundații ((1910,1912,1926,1949, 1966, 2000, 2020), starea lui s-a înrătățit in ultimul deceniu (anexă poze din iul. 2020). De la ultima verficare temeinică a podului (singura!), efectuată în 1962, când au fost întărite și completate niturile existente, s-au mai executat periodic lucrări superficiale de mentenanță care au vizat însă suprastructura podului: sablarea şi remedierea căii de rulare.  În aceste condiții, raporându-ne la valoarea arhitecturală a obiectivului, considerăm necesară clasarea lui ca monument istoric, respectiv urgentarea procesului de consolidare (structură metalică, picior de beton și zidărie) și conservare a bătrânului pod de fier.

Prin urmare, considerăm extrem de relevante atât vechimea podului, considerabilă din punctul nostru de vedere, dar și celelalte criterii indicate în cadrul prevederii legale de clasare a Podului de Fier din Lugoj. Din punctul nostru de vedere faptul ca acest pod nu este deja monument istoric este o scăpare și o eroare pe care dorim, prin efortul nostru și bunăvoința Primăriei Municipiului Lugoj, a Direcției Județene pentru Cultură Timiș, sa o reparăm.

Mulțumim domnului Cristian Ovidiu Gaidoș, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj,  pentru spijinul acordat în documentarea și studiul istoric preliminar necesar documentației de clasare.

Sursa:http://salvatipatrimoniultimisoarei.ro