Connect with us


Administrație

RUSINOS! Festivitati de final de licee cu probleme: interzis la cantece, robe la cativa elevi si profi absenti

Publicat

în

1958340_627691803987068_7866716086470704941_nNici finalurile de liceu nu mai sunt ce erau odată, cel puțin asta se poate reține din festivitățile de încheiere de cursuri ce au avut loc astazi și ieri în Lugoj. Absolvenții celor patru licee din oraș și-au luat rămas bun de la profesorii și colegii lor mai mici, după patru ani de muncă, însă, în loc să se bucure de probabil cea mai importantă zi din viața lor de liceeni, mulți dintre aceștia au fost de-a dreptul luați peste picior de conducerile liceelor lugojene, care au decis ca în acest an să le transforme festivitatea într-una de neuitat în cel mai prost mod posibil, revolta elevilor fiind însă ascuțită și ajungând până la urechile presei.

Primele probleme au început ieri, atunci când absolvenților de la Brediceanu, care s-au pregătit ca în fiecare an cu serenade amuzante la adresa profesorilor, li s-a interzis vehement să le fredoneze în sala Casei de Cultură a Sindicatelor, motivul acestei măsuri nefiind explicat de către noua conducere a școlii. La evenimentele de ieri a fost prezent și primarul orașului, o explicație putând fi cea referitoare la faptul că versurile l-ar fi putut indigna pe edilul șef, deși această soluție nu stă în picioare, pentru că pe vremea când Boldea era director aceste serenade erau încurajate chiar de dumnealui.10409895_10203027588189298_219600031_n

Mai mari probleme au avut absolvenții de la „Aurel Vlaicu”, care astăzi au participat la rândul lor la festivitatea de încheiere. Aici, din 80 de profesori și personal administrativ, doar 15 educatori, cu tot cu direcțiune, au participat la festivitate, restul absentând fără nicio problemă de la cel mai important moment din viața liceenilor. Problemele viitorilor studenți nu s-au oprit aici, doar două din cele șapte clase fiind îmbrăcate în robe la festivitate, ce a avut loc în curtea școlii.

Restul elevilor, din cauză că nu au avut bani sau nu s-au mobilizat prea repede, au rămas fără celebrele costumații, venind la încheierea cursurilor în costum, trening sau altă vestimentație. Din proastă organizare profesorală, absolvenții liceului lugojean au rămas și fără banchet, astfel că vor sărbători fiecare pe unde vor apuca finalul de 4 ani de liceu.

10419880_10203027588229299_285050003_n

Un exemplu pozitiv l-a reprezentat festivitatea de la Colegiul „Iulia Hasdeu”, acolo unde totul s-a desfășurat după tradiție și ca la carte. Elevii și profesorii au depănat amintiri, au curs șiroaie de lacrimi și s-au cântat și celebrele cântece amuzante, cu poante și glume tăioase la adresa profesorilor, fără ca nimeni să se simtă prost, ofensat sau în alt fel. Mai mult, unul dintre profesori le-a oferit elevilor câte o diplomă personalizată, pe care a scris ce a însemnat acel elev pentru el și pentru școală. Astfel, cei de la „Hasdeu” au dovedit că se poate organiza ceva frumos și memorabil fără prea multă dificultate, aici elevii simțind cu adevărat că trăiesc finalul de liceu și începutul maturității.lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

29 Comments

29 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

FOTO O capelă, singura realizare după patru ani de mandat de către un primar de lângă Lugoj

Publicat

în

Inaugurare cu invitați de la județ și sobor de preoți duminică, 20 septembrie, cu o săptămână înainte de alegerile locale. S-a întâmplat la Coșteiu, comună de lângă Lugoj, acolo unde primăria a inaugurat o capelă promisă cetățenilor de 16 ani, clădire realizată în câteva luni. 

Edilul local, Petru Carebia, candidează pentru mandatul cu numărul 5 la postul de primar. În afară de capelă și de aparițiile neortodoxe în presă, primarul care le cere pentru a cincea oară voturile consătenilor nu a mai realizat nimic altceva în ultimii 4 ani. Capela a costat 350.000 de lei.

La inaugurare au participat, pe lângă puțin peste 100 de persoane, nume importante din PSD. Nu au lipsit Călin Dobra, Nicu Bădina, Sorin Grindeanu sau Eugen Dogariu. Evenimentul a început cu slujirea capelei și a continuat cu o cuvântare a primarului.

Citiţi mai departe

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Cele mai citite