Connect with us

Cultură

Lugojeanul Gelu Stan împlineşte 80 de ani. O viaţă dedicată folclorului bănăţean

Publicat

în

Profesorul, dirijorul şi muzicologul Gelu Stan împlineşte luni, 9 iulie, 80 de ani. Muzica i-a fost alături de când se ştie, provenind dintr-o familie de muzicieni lugojeni. Ansamblul profesionist “Banatul” l-a consacrat în viaţa folclorică. Timp de 20 de ani a dirijat profesioniştii bănăţeni şi nu numai. Din 1990 realizează emisiuni la Radio Timişoara, iar colegii săi i-au dedicat o ediţie specială a emisiunii “Din suflet pentru tine”, luni, 9 iulie, după ştirile de la ora 9:00.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Gelu Stan a făcut primii paşi în muzică la Lugoj, unde s-a şi născut în 1938, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Constantin era avocat, iar mama sa, Cornelia a fost profesoară de muzică. Tatăl său a fost arestat și dus la canal, unde a și murit, în anul 1953. Gelu Stan nu a fost primit la Liceul „Coriolan Brediceanu”, pentru că nu avea origini sănătoase şi aşa a ajuns la Școala Medie Tehnică Hidraulică. Din cauza unor probleme cu inima, și a unui reumatism poliartricular a reuşit să obţină de la minister transferul înapoi la Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”. Unul din modelele sale a fost unchiul său, Dimitrie Stan, artist emerit, care era directorul Școlii Populare de Artă din Lugoj, datorită căruia a făcut primii paşi muzică. A cântat de la 18 ani, până la 24 în Corul Vidu. Tot în aceea perioadă a început să cânte la vioară, chitară și facă actorie.

vodafone angajează

Probelemele sale au continuat şi la facultate. Nu a fost primit la Conservatorul din Bucureşti. Într-un interviu pentru ziarul Timişoara, Gelu Stan povestea acest episod.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

“În momentul în care am terminat liceul, vechea poveste, cu dosarul, nu am mai avut loc la nici o facultate. Am avut, din nou, probleme. Prima dată, la Conservatorul din București, unde se primea pe bază de acte, însă, nu am fost primit. În aceste condiții, mi-am continuat activitatea în Lugoj. N-am fost primit în serviciu, mama a fost dată afară din învățământ, sora mea a fost dată afară de la Conservatorul de la Cluj Napoca, chiar în timpul examenelor de admitere. Se întâmpla imediat după ce tata a fost arestat. Sora mea a urmat apoi Politehnica din Timișoara, facultatea de chimie industrială, pierzându-și urma, să zic așa. Se întâmpla în 1958, ultima dată când am mai dat la Conservator. Mi-a spus secretarul de acolo care îl cunoscuse pe tatăl meu: Gelule, nu mai da. Momentan nu pot să rezolv nimic. Mie îmi vine o scrisoare de la Lugoj – nu a vrut să-mi spună de la cine – și pe care trebuie să o arăt, nu pot să o pun în sertar. N-am încotro, pentru că pe urmă o încurc eu. Pe baza aceste scrisori, nu ai cum să intrii momentan. Atunci am și renunțat, am continuat activitatea în Lugoj, la ansamblu, la clasa de canto, unde cântam operă, cu toate că vocea mea nu era tocmai extraordinară. Am cântat și muzică ușoară, și operă, la clasa de canto a Școlii Populare de Artă.

La Lugoj era un Teatru popular, cu Luchescu, cu Vali Sprânceană, Eugen Gangan. Am avut niște spectacole extraordinare. În 1960 a fost prima bienală de teatru „Ion Luca Caragiale”. Am ajuns în finală, la București. Anica Costin Șerbănescu a fost regizoare atunci la Lugoj. Am trecut de faza interjudețeană cu piesa „Lângă poarta Brandenburg”, de Erik Maria Remarque, și a venit Taub, de la Teatrul German din Timișoara, plecat apoi în Germania, și ne-a mai corectat ceva. Așa am luat locul întâi pe țară. Eu am avut un rol secundar și am primit premiul special pentru acel rol. Acolo m-a văzut maestrul Costache Antoniu, m-a chemat la el și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la teatru. I-am spus că aș veni, dar că nu sunt sigur din cauza situației mele. Mi-a răspuns că nu îl interesează, că ei au nevoie de talente. Fizicul și talentul dumitale sunt pentru teatru, mi-a spus. Am răspuns afirmativ. Examenele se dădeau în toamnă. M-am pregătit pentru teatru. Un alt unchi al meu, doctorul Plauchitiu din Lugoj, era prieten foarte bun cu Colea Răutu, care era secretar de partid la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale” din București. I-a dat un telefon și i-a povestit de mine, că vin să dau la teatru, dar am niște probleme și că voi merge să mă consult cu el. Am ajuns la Colea Răutu, m-a ascultat și mi-a zis: Tinere, eu îți spun sincer că nu ai șanse. Nu te-am ascultat ce poți, am aflat ce-ai făcut, dar la noi e și mai strict. I-am spus că și la Conservator e la fel. Dar, mi-a zis să încercăm. M-am dus și m-am înscris. Erau trei liste pe care se scria cu trei culori de cerneală: roșu – pentru copiii care aveau părinți colectiviști și muncitori, „origine sănătoasă”; albastru – pentru oamenii, să le spun așa, obișnuiți, care nu ridicat probleme; negru – cei care ridicau probleme. Eu am fost pe lista scrisă cu cerneală neagră. Am zis să mă prezint, totuși. M-am prezentat, dar totul a fost un chix…

M-am întors la Lugoj. Eu am terminat liceul în 1955 și în toți anii care au urmat am făcut fel de fel de lucruri pentru a putea să o ajut și pe mama. Am încărcat cărămizi noaptea în gară, de la Fabrica „Mondial”; altădată era nevoie de oameni în perioada de vaccinare a găinilor și mergeam prin cotețele oamenilor. Eram însă la o vârstă la care aceste lucruri nu le-am considerat tragice. Apoi, la Cooperație aveau nevoie, când se făceau inventarele pe sate, de oameni plătiți cu ziua. Mă duceam și la această muncă. Era o treabă mai domnească, acolo eram șef…

Am încercat și muncă fizică, dar m-a pus la pat. Am mers la săpat cu ziua pe Dealul Viilor din Lugoj. Se plătea 25 de lei pe zi. Erau bani atunci. Mi-am zis să merg, deși în viața mea nu am ținut o sapă în mână. Trei zile am fost cu temperatură, cu palmele numai sânge, și n-am primit nici cei 25 de lei…

Un alt unchi de-al meu era președintele Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT) pe raionul Lugoj. Aveau o consfătuire ce urma să se țină la Lugoj și au creat un post de așa-zis secretar care să se ocupe de această treabă. Așa că 11 luni am fost secretar ASIT. Acolo m-am împrietenit cu profesorul Achimescu. El era secretarul general al asociației pe regiunea Banat.

Apoi, timp de un an, am fost magazioner la magazia întreprinderii „Mondial”. Am cărat și cărămizi acolo, dar m-am obișnuit… De acolo am trecut magazioner la secția sanitară a raionului Lugoj. Funcționa în clădirea în care acum este Liceul de Muzică”, povesteşte lugojeanul.

Abia în 1962 este primit la Facultatea de Muzică a noului înfiinţat Institut Pedagogic din Timişoara. După facultate este primit şi la Conservator.

Mai multe despre cariera lugojeanului Gelu Stan, puteţi să citiţi în interviul din ziarul Timişoara aici.

După o carieră bogată şi la această frumoasă vârstă, îi spunem şi noi la mulţi ani lugojeanului Gelu Stan.

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Încă 500 de mii de lei de la bugetul local pentru acțiuni cultural-educative, la Lugoj

Publicat

în

Se anunță o toamnă bogată în evenimente culturale, la Lugoj. Sau cel puțin așa ar trebui, având în vedere sumele importante pe care Primăria le alocă acestui domeniu. După ce într-o ședință din luna iunie, consilierii locali au votat ca opt asociații să primească peste 120 de mii de lei, pentru acțiuni cultural-educative, în ședința de la sfârșitul acestei luni, agenda acestor acțiuni se suplimentează.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Alte 11 edituri și asociații ar urma să primească de la bugetul local circa 500 de mii de lei. Cea mai mare sumă, aproape 200 de mii de lei, ajunge la Asociația Trib’Art din Timișoara pentru acțiune numită „Orașul Jazz”. Mai e finanțată publicare unor cărți, a unor ziare și organizarea unor festivaluri. Iată, mai jos, întreaga listă a finanțărilor propuse pentru a fi discutate în următoare ședință a Consiliului Local Municipal Lugoj.

vodafone angajează

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Citiţi mai departe

Cultură

Peste 230 de proiecte au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă de la Consiliul Județean

Publicat

în

FOTO Arhiva

232 de proiecte au trecut de filtrul comisiei de selecție și evaluare a programului Tim Cultura pentru a primi finanțare nerambursabilă de la Consiliul Județean în 2021. Acestea au fost selectate dintr-un număr total de 310 proiecte depuse. Următoarele trei zile sunt alocate eventualelor contestații, urmând ca lista finală să intre apoi la vot în plenul CJ Timiș.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

 Comisia de selecție și evaluare a verificat dacă au fost respectate prevederile legale privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, precum și prevederile Ghidului de eligibilitate aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean.

vodafone angajează

Evaluarea s-a făcut pe baze competitive, concurențiale, având în vedere îndeplinirea următoarelor condiții:

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

– gradul de oportunitate al proiectului privind dezvoltarea unei vieți cultural – educative diversificate la nivelul județului Timiș;

– calitatea artistică și originalitatea proiectului;

– capacitatea financiară și operațională – solicitantul are experiență în management de proiect și capacitate de implementare;

– metodologie – cât de coerent este proiectul, planificarea activităților este clară și realizabilă;

– gradul de impact al proiectului;

– proiect derulat în mediul rural;

– gradul de cofinanțare al proiectului;

– continuitatea acțiunii – câte ediții anterioare are proiectul.

În situația în care un solicitant nu a efectuat cel puțin una dintre acțiunile pentru care a solicitat finanțare, se va exclude de la finanțare în cursul anului următor. Pentru a fi selectată în vederea finanțării, o propunere a trebuit să întrunească un punctaj total de minim 60 de puncte. Au fost finanțate ofertele culturale care întrunesc punctajul minim, alocarea sumelor făcându-se în limita bugetului disponibil la momentul aprobării.

Suma alocată pentru Programul „Tim Cultura” este de 4.240 mii lei și 200 mii lei fondul pentru tineret, rezultând un total de 4.440 mii lei.

Lista cu proiectele depuse și punctajele obținute poate fi consultată aici sau pe pagina www.timcultura.cjtimis.ro.

 

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Ziua Iei, sărbătorită la Biblioteca Municipală Lugoj 

Publicat

în

Ziua Iei va fi marcată joi, 24 iunie, la Biblioteca Municipală într-o triplă ipostază.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

În primul rând va fi organizată o expoziție de carte cu modele de cusături tradiționale românești, care pot stârni interesul celor pasionați de artizanat, fiind o sursă de inspirație pentru cei care caută modele pentru realizarea de rochii tradiționale, veste, fote, brâuri sau a binecunoscutei bluze românești- ia, arată organizatorii.

vodafone angajează

”Sunt câteva exemplare de cărți mai vechi dar extrem de valoroase, care se regăsesc în colecțiile Bibliotecii Municipale Lugoj. Pornind de la simbolistica materialului, a pânzei din care este confecționată ia romanească, vom aduce în atenția lugojenilor o expoziție de fotografie veche  pe care am numit-o „Identitate lugojeană”, prin care dorim să reamintim câteva aspecte inedite legate de Fabrica Textila Lugoj, cea care a fost mândria industriei lugojene și nu numai, locul unde s-au scris multe povești de viață și care era cunoscută prin produsul său de bază „pânza” de Lugoj, care a fost recunoscută și apreciată în multe țări ale lumii”, spune Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Sunt expuse fotografii vechi din secțiile de producție ale Fabricii Textila, dar și sigla care a însoțit aceste produse lugojene în țările în care a fost exportată. Vor fi de asemenea expuse câteva piese de vestimentație tradiționale cum ar fi fote și catrințe cu broderie manuală, bluza (ia), prosop, având cusături populare și dantelă lucrate manual, ceapșa sau conci, podoaba capului purtată de femeile din Banat în zile de sărbătoare. Toate acestea se vor regăsi într-o expoziție temporară ce poate fi vizitată la Bibliotecă.

Despre semnificația zilei vor vorbi artist plastic amator Cătălina Muntean, profesor Marcela Balint și profesor Gabriela Văduvă, pasionată de cusături tradiționale românești.

”Ziua Iei este o sărbătoare românească cu semnicații ce ne poartă spre mituri populare românești, dar în acest an dorim să scoatem în evidență „identitatea lugojeană” prin redescoperirea a ceea ce a fost odată Fabrica Textila Lugoj”, mai spune Henrieta Szabo.

Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Municipală Lugoj. de luni până vineri, între orele 8,30 – 16,00,  până la data de 25  iulie.

Citiţi mai departe

Cultură

Se modifică tarifele la cinematograful din Lugoj. Cât vor costa biletele

Publicat

în

Primarul Municipiului Lugoj intenţionează să promoveze Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Cinematografului „Bela Lugosi” din Municipiul Lugoj, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 28 din 30.03.2015.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Proiectul prevede modificare tarifelor pentru cinematograful din Lugoj.

vodafone angajează

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Proiectul de hotărâre împreună cu referatul inițiatorului se afişează la sediul Primăriei Municipiului Lugoj, se publică pe site-ul instituţiei la secțiunea Documente publice – Transparență decizională în administrația publică.Persoanele interesate pot transmite propuneri, sugestii sau reclamaţii cu privire la proiectul de hotărâre mai sus menţionat până la data de 28.06.2021 orele 1200 pe adresa de email HYPERLINK „mailto:contact@primarialugoj.ro” contact@primarialugoj.ro. sau la sediul instituției camera 7.

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite