Connect with us


Cultură

Lugojeanul Gelu Stan împlineşte 80 de ani. O viaţă dedicată folclorului bănăţean

Publicat

în

Profesorul, dirijorul şi muzicologul Gelu Stan împlineşte luni, 9 iulie, 80 de ani. Muzica i-a fost alături de când se ştie, provenind dintr-o familie de muzicieni lugojeni. Ansamblul profesionist “Banatul” l-a consacrat în viaţa folclorică. Timp de 20 de ani a dirijat profesioniştii bănăţeni şi nu numai. Din 1990 realizează emisiuni la Radio Timişoara, iar colegii săi i-au dedicat o ediţie specială a emisiunii “Din suflet pentru tine”, luni, 9 iulie, după ştirile de la ora 9:00.

RETIM

Gelu Stan a făcut primii paşi în muzică la Lugoj, unde s-a şi născut în 1938, într-o familie de intelectuali. Tatăl său, Constantin era avocat, iar mama sa, Cornelia a fost profesoară de muzică. Tatăl său a fost arestat și dus la canal, unde a și murit, în anul 1953. Gelu Stan nu a fost primit la Liceul „Coriolan Brediceanu”, pentru că nu avea origini sănătoase şi aşa a ajuns la Școala Medie Tehnică Hidraulică. Din cauza unor probleme cu inima, și a unui reumatism poliartricular a reuşit să obţină de la minister transferul înapoi la Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu”. Unul din modelele sale a fost unchiul său, Dimitrie Stan, artist emerit, care era directorul Școlii Populare de Artă din Lugoj, datorită căruia a făcut primii paşi muzică. A cântat de la 18 ani, până la 24 în Corul Vidu. Tot în aceea perioadă a început să cânte la vioară, chitară și facă actorie.

Probelemele sale au continuat şi la facultate. Nu a fost primit la Conservatorul din Bucureşti. Într-un interviu pentru ziarul Timişoara, Gelu Stan povestea acest episod.

“În momentul în care am terminat liceul, vechea poveste, cu dosarul, nu am mai avut loc la nici o facultate. Am avut, din nou, probleme. Prima dată, la Conservatorul din București, unde se primea pe bază de acte, însă, nu am fost primit. În aceste condiții, mi-am continuat activitatea în Lugoj. N-am fost primit în serviciu, mama a fost dată afară din învățământ, sora mea a fost dată afară de la Conservatorul de la Cluj Napoca, chiar în timpul examenelor de admitere. Se întâmpla imediat după ce tata a fost arestat. Sora mea a urmat apoi Politehnica din Timișoara, facultatea de chimie industrială, pierzându-și urma, să zic așa. Se întâmpla în 1958, ultima dată când am mai dat la Conservator. Mi-a spus secretarul de acolo care îl cunoscuse pe tatăl meu: Gelule, nu mai da. Momentan nu pot să rezolv nimic. Mie îmi vine o scrisoare de la Lugoj – nu a vrut să-mi spună de la cine – și pe care trebuie să o arăt, nu pot să o pun în sertar. N-am încotro, pentru că pe urmă o încurc eu. Pe baza aceste scrisori, nu ai cum să intrii momentan. Atunci am și renunțat, am continuat activitatea în Lugoj, la ansamblu, la clasa de canto, unde cântam operă, cu toate că vocea mea nu era tocmai extraordinară. Am cântat și muzică ușoară, și operă, la clasa de canto a Școlii Populare de Artă.

La Lugoj era un Teatru popular, cu Luchescu, cu Vali Sprânceană, Eugen Gangan. Am avut niște spectacole extraordinare. În 1960 a fost prima bienală de teatru „Ion Luca Caragiale”. Am ajuns în finală, la București. Anica Costin Șerbănescu a fost regizoare atunci la Lugoj. Am trecut de faza interjudețeană cu piesa „Lângă poarta Brandenburg”, de Erik Maria Remarque, și a venit Taub, de la Teatrul German din Timișoara, plecat apoi în Germania, și ne-a mai corectat ceva. Așa am luat locul întâi pe țară. Eu am avut un rol secundar și am primit premiul special pentru acel rol. Acolo m-a văzut maestrul Costache Antoniu, m-a chemat la el și m-a întrebat dacă nu vreau să vin la teatru. I-am spus că aș veni, dar că nu sunt sigur din cauza situației mele. Mi-a răspuns că nu îl interesează, că ei au nevoie de talente. Fizicul și talentul dumitale sunt pentru teatru, mi-a spus. Am răspuns afirmativ. Examenele se dădeau în toamnă. M-am pregătit pentru teatru. Un alt unchi al meu, doctorul Plauchitiu din Lugoj, era prieten foarte bun cu Colea Răutu, care era secretar de partid la Institutul de Teatru „Ion Luca Caragiale” din București. I-a dat un telefon și i-a povestit de mine, că vin să dau la teatru, dar am niște probleme și că voi merge să mă consult cu el. Am ajuns la Colea Răutu, m-a ascultat și mi-a zis: Tinere, eu îți spun sincer că nu ai șanse. Nu te-am ascultat ce poți, am aflat ce-ai făcut, dar la noi e și mai strict. I-am spus că și la Conservator e la fel. Dar, mi-a zis să încercăm. M-am dus și m-am înscris. Erau trei liste pe care se scria cu trei culori de cerneală: roșu – pentru copiii care aveau părinți colectiviști și muncitori, „origine sănătoasă”; albastru – pentru oamenii, să le spun așa, obișnuiți, care nu ridicat probleme; negru – cei care ridicau probleme. Eu am fost pe lista scrisă cu cerneală neagră. Am zis să mă prezint, totuși. M-am prezentat, dar totul a fost un chix…

M-am întors la Lugoj. Eu am terminat liceul în 1955 și în toți anii care au urmat am făcut fel de fel de lucruri pentru a putea să o ajut și pe mama. Am încărcat cărămizi noaptea în gară, de la Fabrica „Mondial”; altădată era nevoie de oameni în perioada de vaccinare a găinilor și mergeam prin cotețele oamenilor. Eram însă la o vârstă la care aceste lucruri nu le-am considerat tragice. Apoi, la Cooperație aveau nevoie, când se făceau inventarele pe sate, de oameni plătiți cu ziua. Mă duceam și la această muncă. Era o treabă mai domnească, acolo eram șef…

Am încercat și muncă fizică, dar m-a pus la pat. Am mers la săpat cu ziua pe Dealul Viilor din Lugoj. Se plătea 25 de lei pe zi. Erau bani atunci. Mi-am zis să merg, deși în viața mea nu am ținut o sapă în mână. Trei zile am fost cu temperatură, cu palmele numai sânge, și n-am primit nici cei 25 de lei…

Un alt unchi de-al meu era președintele Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT) pe raionul Lugoj. Aveau o consfătuire ce urma să se țină la Lugoj și au creat un post de așa-zis secretar care să se ocupe de această treabă. Așa că 11 luni am fost secretar ASIT. Acolo m-am împrietenit cu profesorul Achimescu. El era secretarul general al asociației pe regiunea Banat.

Apoi, timp de un an, am fost magazioner la magazia întreprinderii „Mondial”. Am cărat și cărămizi acolo, dar m-am obișnuit… De acolo am trecut magazioner la secția sanitară a raionului Lugoj. Funcționa în clădirea în care acum este Liceul de Muzică”, povesteşte lugojeanul.

Abia în 1962 este primit la Facultatea de Muzică a noului înfiinţat Institut Pedagogic din Timişoara. După facultate este primit şi la Conservator.

Mai multe despre cariera lugojeanului Gelu Stan, puteţi să citiţi în interviul din ziarul Timişoara aici.

După o carieră bogată şi la această frumoasă vârstă, îi spunem şi noi la mulţi ani lugojeanului Gelu Stan.

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

S-a aprobat noua organigramă a Casei de Cultură Lugoj. Ce posturi au fost desființate

Publicat

în

Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.

RETIM

„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:

– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.

Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi

Publicat

în

RETIM

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

Citiţi mai departe

Cultură

Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer

Publicat

în

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

RETIM

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Biblioteca din Lugoj va primi numele unui mare poet român

Publicat

în

RETIM

Biblioteca Municipală din Lugoj își adaugă numele unui poet român la titulatură. Evenimentul va coincide cu împlinirea a 70 de ani de activitate a bibliotecii lugojene, aniversare ce are în curând. Deocamdată nu s-a ales numele poetului care va fi adăugat la denumirea instituției, reprezentanții bibliotecii scoțând ideea la dezbatere publică.

„Dorim să inițiem o dezbatere publică la care îi invităm pe lugojeni și nu numai să participe și să ne sugereze un nume pentru Biblioteca Municipală Lugoj, aflată la ceas aniversar în anul 2021. Noi venim cu o propunere: Biblioteca Municipală Lugoj – Lucian Blaga, dar vom ține cont de propunerile voastre. Așteptăm propuneri, argumente, pentru a găsi împreună un nume reprezentativ pentru o instituție de cultură”, a scris directoarea bibliotecii, Henrieta Szabo, într-o postare pe Facebook.

Biblioteca din Lugoj funcționează de la 1951 și este locul din care lugojenii își pot împrumuta cărți din toate domeniile de interes.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite