Connect with us


Cultură

Ambulanța pentru Monumente intervine pentru salvarea bisericii de lemn de la Jupânești

Publicat

în

Zona Făgetului păstrează azi majoritatea bisericilor de lemn din Banat. Cândva cu sutele, dominând cu turnurile lor peisajele satelor bănăţene, bisericile au dispărut rând pe rând. Unele au fost înlocuite de biserici noi de piatră, altele s-au pierdut odată cu sistematizările austriece, dar multe, prea multe, au dispărut datorită abandonului şi neglijenţei umane. Nicolae Săcară, povesteşte că la sfârşit de secol 19 erau peste 200 de biserici în Banat, în perioada interbelică în jur de 50, iar astăzi în Timiş şi Caraş în jur de 25. În fiecare an, însă, o nouă biserică este periclitată, de foc, de ploi şi zăpezi, de abandon, dar mai ales de restaurări brutale, cu pierderi uriaşe de material original.

RETIM

Biserica de lemn din Jupâneşti este probabil una dintre cele mai vechi biserici din Banat, ca tipologie de plan, îmbinări şi volumetrie, însă informaţii în ceea ce o priveşte sunt extrem de puţine. Cei câţiva cercetători care s-au aplecat asupra sa, o datează undeva între sfârşit de secol 17 şi început de secol 18, deşi datări precise nu există.

Astăzi regăsim această preţioasă biserică uitată în cimitir, cu acoperişul distrus de ploi şi zăpezi. Oamenii din sat au încercat s-o apere de vijelii cu o prelată uriaşă care a fost spulberată de furtunile dese din această vară. Tocmai de aceea, Ambulanţa pentru Monumente Banat şi-a propus, cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a comunităţii locale, să intervină asupra învelitorii de şindrilă foarte deteriorată, prelungind astfel viaţa monumentului şi pregătindu-l pentru o ulterioară restaurare. Mitropolia Banatului ne pune la dispoziţie materialele de intervenţie (şindrilă, laţi, etc.) în valoare de 3500 de euro. Deposib Expert ne oferă o reducere la substanţa Bochemit cu care vom trata şindrila.

Se caută voluntari

Ambulanţa pentru Monumente Banat face apel la voluntari pentru a salva această frumoasă bisericuţă. Cu sprijinul Mitropoliei Banatului şi a Primăriei Oraşului Făget, vom asigura cazarea şi masa participanţilor. Cei interesaţi să participe,]n perioada 17-24 august, trebuie să-şi aducă încălţăminte de lucru, sac de dormit, lanternă, izopren. Acceptăm şi voluntari pentru o perioadă mai limitată de timp.

Proiectul Ambulanţa pentru Monumente Banat este un proiect cultural finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din Timbrul de Arhitectură, fiind coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT, în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara.

sursa Ambulanța pentru Monumente Banat

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

S-a aprobat noua organigramă a Casei de Cultură Lugoj. Ce posturi au fost desființate

Publicat

în

Consiliul Local Municipal a aprobat modificarea organigramei Casei de Cultură din Lugoj. Conform referatului întocmit de inițiatorul proiectului, primarul Claudiu Buciu, s-au redus opt posturi vacante.

„Modificarea ce se impune a fi făcută presupune reducerea a 8 posturi vacante din cadrul instituției publice de cultură, justificată prin faptul că:

– o parte din personalul care a ocupat aceste posturi (1 muncitor calificat-electrician, 1 muncitor calificat-instalator și 1 muncitor necalificat) a fost transferat în interesul serviciului la Serviciul de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al primarului, preluând și atribuțiile care le aveau;
– 2 posturi de corepetitor(S), grad debutant, nu au fost ocupate deloc;
– 1 post administrator – atribuții ce vor fi delegate prin fișa postului altui salariat;
-1 post muncitor calificat – lăcătuș mecanic și 1 post îngrijitor -atribuții care vor fi preluate de personalul existent din cadrul Serviciului de administrare și întreținere a domeniului public, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului”, se arată în referat.

Casa de Cultură din Lugoj rămâne, în continuare ca entitate cu conducere proprie: un director și nouă angajați.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi

Publicat

în

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer

Publicat

în

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

 

 

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

Biblioteca din Lugoj va primi numele unui mare poet român

Publicat

în

Biblioteca Municipală din Lugoj își adaugă numele unui poet român la titulatură. Evenimentul va coincide cu împlinirea a 70 de ani de activitate a bibliotecii lugojene, aniversare ce are în curând. Deocamdată nu s-a ales numele poetului care va fi adăugat la denumirea instituției, reprezentanții bibliotecii scoțând ideea la dezbatere publică.

„Dorim să inițiem o dezbatere publică la care îi invităm pe lugojeni și nu numai să participe și să ne sugereze un nume pentru Biblioteca Municipală Lugoj, aflată la ceas aniversar în anul 2021. Noi venim cu o propunere: Biblioteca Municipală Lugoj – Lucian Blaga, dar vom ține cont de propunerile voastre. Așteptăm propuneri, argumente, pentru a găsi împreună un nume reprezentativ pentru o instituție de cultură”, a scris directoarea bibliotecii, Henrieta Szabo, într-o postare pe Facebook.

Biblioteca din Lugoj funcționează de la 1951 și este locul din care lugojenii își pot împrumuta cărți din toate domeniile de interes.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite