Connect with us


Cultură

Grigore Cartianu lansează la Lugoj noua sa cartea despre fenomenul #Rezist

Publicat

în

 

RETIM

Localul English Pub din Lugoj (Str. 20 Decembrie 1989, nr. 5, et. 1) va găzdui sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 18.30, lansarea volumului “600.000”, cea de-a 9-a carte publicată de Grigore Cartianu. Subtitlul lucrării este edificator: “Fenomenul #Rezist. Povestea celei mai ample rezistențe civice din istoria României”.

“600.000” este o carte-manifest, în care se vor regăsi cei 600.000 de protestatari din duminica istorică de 5 februarie 2017, dar și toți cei care, într-un fel sau altul, s-au opus odioasei Ordonanțe 13 și jihadului anti-justiție.

“600.000” este un pamflet usturător la adresa celor care, prin ordonanțe de urgență și legi ticăloase, încearcă să impună tirania hoției.

“600.000” este un elogiu adus celor peste 600.000 de români care au înfruntat gerul iernii pentru a-și salva justiția și țara.

“600.000” este cartea luptei noastre continue pentru o țară normală, cu justiție puternică și dreaptă, nesupusă politic.

După ce și-a lansat volumul la Târgul de carte Gaudeamus de la București, Grigore Cartianu vine la întâlnirea cu publicul printr-un turneu național de trei săptămâni prin Ardeal, Banat, Oltenia și Muntenia.

Lansarea va cuprinde o prezentare făcută de Grigore Cartianu, un dialog cu publicul (întrebări / răspunsuri) și o sesiune de autografe. Autorul va semna autografe pe toate cărțile sale, care pot fi procurate la fața locului. Intrarea este liberă.

Grigore Cartianu este pasionat de istoria noastră recentă și contemporană. Jurnalistul este autorul a patru cărți meticulos documentate despre evenimentele din Decembrie 1989: “Sfârșitul Ceaușeștilor”, “Crimele Revoluției”, “Teroriștii printre noi” și “Cartea Revoluției”. De asemenea, a realizat scenariul filmului documentar “Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”, în regia lui Radu Gabrea.

 

Grigore Cartianu (48 de ani), născut la Brădiceni, com. Peștișani, Gorj, este unul dintre ziariștii cu notorietate mare din România. A condus redacțiile unor ziare importante (Adevărul, Evenimentul zilei) și a semnat mii de editoriale, interviuri și anchete gazetărești. Este o apariţie frecventă în emisiuni TV, pe teme de maxim interes. În prezent este Senior Editor al cotidianului România liberă și realizator al emisiunii zilnice Cronica de noapte, de la Nașul TV.

Serialul său despre prăbuşirea dictaturii comuniste şi despre Revoluţia Română (în ziar și la TV) a produs o emoţie naţională. Românii au aflat, şocaţi, că au fost cobaii unui experiment sângeros. Şi că mulţi dintre asasinii din decembrie 1989 se află încă în libertate, ocupând chiar funcţii importante în stat.

Fire iscoditoare, chiar aventurieră, Grigore Cartianu şi-a satisfăcut stagiul militar într-o unitate de paraşutism (Buzău, 1987–1988). Este absolvent al Facultăţii Tehnologia Construcţiilor de Maşini, din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti (1993).

La prăbuşirea regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu, Cartianu era student în anul 2. A participat activ la evenimentele din decembrie 1989, apoi la mişcările civice din 1990, care au fost înăbuşite violent de către noul regim politic de la Bucureşti, prin aducerea minerilor şi devastarea Capitalei.

În 1991, la 22 de ani, a debutat în presă, la publicaţia cu cel mai mare tiraj din acel moment: revista Expres Magazin. Din 1992 a lucrat la cele mai importante cotidiene din România: Evenimentul zilei (1992-1996, şef department), Sportul românesc (1996–1997, reporter special), ProSport (1997–2002, şef departament), Jurnalul Naţional (2002–2004, redactor-şef adjunct, apoi redactor-şef) şi din nou la Evenimentul zilei (2004–2008, prim-redactor-şef adjunct). Din aprilie 2008 până în februarie 2013 a fost redactor-şef / director editorial al cotidianului Adevărul.

În anii dedicaţi presei sportive, a publicat două cărţi: Hora de la miezul nopţii (1995 – povestea World Cup, USA 1994) şi Hagi (2000, reeditată în 2001 și în 2014).

Din 2006, Grigore Cartianu s-a dedicat cu pasiune elucidării evenimentelor sângeroase din decembrie 1989. Este singurul publicist român care a reconstituit în detaliu ultimele zile ale dictatorului român şi care a demonstrat, cu dovezi zdrobitoare, că răsturnarea lui Ceauşescu s-a produs printr-o lovitură de stat. Tot el a dezvăluit cinismul noilor conducători, care – în dorinţa de a confisca puterea după scoaterea din scenă a lui Ceauşescu – au produs aproape 1.000 de morţi şi peste 5.000 de răniţi.

A publicat 9 volume, primele 8 fiind vândute într-un tiraj total de peste 350.000 de exemplare.

FOTO bihon.ro

 

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Lugojeanul arhitect care a oferit Timișoarei parte din înfățișarea care a rezistat până astăzi

Publicat

în

RETIM

Victor Vlad a fost un arhitect de mare valoare pentru Timișoara și Banat, a fost celebrat de onomastică de către Muzeul Banatului. La 8 februarie 1889 s-a născut Victor Vlad (d. 1967) , cunoscut arhitect și inginer constructor, profesor emerit la Politehnica Timișoara.

Victor Vlad s-a născut la Lugoj. Prin bunăvoința unor familii lugojene ce făceau mecenat cultural, ca Brediceanu sau Dobrin, ajunge la Școala superioară de arhitectură de la Budapesta, unde studiază câțiva ani. Muncește ca desenator tehnic. Cu o bursă obținută de la Fundația Gojdu poate să-și continue studiile la Politehnica budapestană absolvind în 1917 cu dublă specializare, de inginer și de arhitect.

În 1920 este chemat la Timișoara, unde participă la constituirea primei școli politehnice din Banat. Aici întocmește caietul de sarcini pe baza căruia Duiliu Marcu va proiecta corpul principal al clădirii Politehnicii (azi Facultatea de Mecanică) de pe bulevardul Mihai Viteazu, al căminului 1MV și a cantinei 1MV, iar el însuși se ocupă de construcția lor, ca diriginte de șantier.

Din cele peste două sute de proiecte majore ar fi de menționat contribuția la Palatul Administrativ (Prefectura) Timişoara,  Biserica ortodoxă din Mehala, Biserica ortodoxă din Iosefin, concepute în stil neobizantin și diferite biserici, ca cele de la Jimbolia, Anina, Brașov, Herendești, Ghiroda sau Aradul Nou.

Citiţi mai departe

Cultură

Un scriitor, născut la Lugoj, a primit de la președintele Iohannis Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer

Publicat

în

Scriitorul și criticul literar Alex Ştefănescu a primit din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, anunță basilica.ro.

RETIM

Distincţia i-a fost conferită „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția deosebită avută, de-a lungul întregii sale activități, la promovarea culturii și a identității naționale românești”. Decretul privind decorarea a fost semnat de Klaus Iohannis în data de 15 ianuarie 2021. Alex Ştefănescu S-a născut în Lugoj, în anul 1947. Este licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, în 1970. Este critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Este autorul a peste 5.000 de articole de specialitate şi al mai multor volume, cel mai cunoscut fiind „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, apărut în 2005. În lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Alex Ștefănescu este considerat printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Nicolae Manolescu. Scriitorul a realizat emisiuni cu tematică culturală la diferite posturi tv, între care s-a numărat şi Trinitas TV, televiziunea Patriarhiei Române.

 

 

Citiţi mai departe

Cultură

Biblioteca din Lugoj va primi numele unui mare poet român

Publicat

în

RETIM

Biblioteca Municipală din Lugoj își adaugă numele unui poet român la titulatură. Evenimentul va coincide cu împlinirea a 70 de ani de activitate a bibliotecii lugojene, aniversare ce are în curând. Deocamdată nu s-a ales numele poetului care va fi adăugat la denumirea instituției, reprezentanții bibliotecii scoțând ideea la dezbatere publică.

„Dorim să inițiem o dezbatere publică la care îi invităm pe lugojeni și nu numai să participe și să ne sugereze un nume pentru Biblioteca Municipală Lugoj, aflată la ceas aniversar în anul 2021. Noi venim cu o propunere: Biblioteca Municipală Lugoj – Lucian Blaga, dar vom ține cont de propunerile voastre. Așteptăm propuneri, argumente, pentru a găsi împreună un nume reprezentativ pentru o instituție de cultură”, a scris directoarea bibliotecii, Henrieta Szabo, într-o postare pe Facebook.

Biblioteca din Lugoj funcționează de la 1951 și este locul din care lugojenii își pot împrumuta cărți din toate domeniile de interes.

Citiţi mai departe

Cultură

Un pensionar din Lugoj a dat în judecată Biblioteca Județeană din Timiș. Cuba este motivul procesului

Publicat

în

Ştefan Zamfirescu, un pensionar din Lugoj, a făcut o pasiune pentru Cuba, dorind să ducă literatură română în această ţară. Pensionarul a dat în judecată Biblioteca Judeţeană „Sorin Titel” din Timiş cerându-le judecătorilor să oblige instituţia să promoveze cultura română în Cuba.

RETIM

Povestea începe în anul 2017, când Ştefan Zamfirescu a hotărât să ducă în Cuba peste 170 de cărţi de literatură românească pentru „românii din Cuba”. Înainte de a pleca, pensionarul a aflat că nu poate introduce cărţile în Cuba, astfel că a plecat singur, fără coletul de 80 de kg.

Ştefan Zamfirescu susţine că, ajuns în Cuba, a constatat că ambasadorul român cu care vorbise înainte de a pleca a fost schimbat, ambasada a găsit-o în renovare, iar o comunitate de români nu există, arată adevarul.ro

Cu gândul la promovarea culturii române în Cuba a mers la un teatru, unde a întâlnit „o frumoasă cubaneză” care l-a îndrumat spre biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana. Ajuns la bibliotecă, pensionarul român a aflat că nu poate dona bibliotecii cărţi în limba română, iar atunci i-a venit ideea unui schimb cultural între biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana şi Biblioteca Judeţeană Timiş. În cadrul schimbului cultural gândit de Zamfirescu, ar fi trebuit ca la biblioteca din Timiş să fie organizate zilele culturii cubaneze, iar la biblioteca din Havana să fie organizate zilele culturii române.

Pentru că demersul său a eşuat şi pentru că a considerat că eşecul a fost cauzat de Biblioteca Judeţeană Timiş, Ştefan Zamfirescu a dat în judecată instituţia cerându-le judecătorilor să oblige Biblioteca să promoveze cultura română în Cuba. „Nu mă pot opri pentru că am rămas de ruşine şi ruşinea e a ţării”, a declarat Ştefan Zamfirescu pentru „Adevărul”.

În procesul deschis la Judecătoria Lugoj, pensionarul a arătat că în anul 2018, înainte de a pleca din nou în Cuba, a mers la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu, pentru a-i spune de proiectul său şi pentru a-l chema să se implice în schimbul cultural cu biblioteca din Cuba.

Potrivit lui Zamfirescu, directorul Bibliotecii Judeţene a fost de acord cu iniţiativa şi i-a dat un pliant cu istoricul Bibliotecii Judeţene pe care să îl ofere Bibliotecii „Ruben Martinez Villena” din Havana. Lângă pliant, pensionarul a pus şi o hartă a Europei cumpărată de la librărie „pentru a localiza poziţia exactă a României în Europa”.

Ajuns din nou în Cuba, cu pliantul şi harta Europei, pensionarul a fost pus de directoarea bibliotecii cubaneze să prezinte demersuri concrete făcute de Biblioteca Judeţeană pentru înfăptuirea schimbului cultural.  Pensionarul susţine că a fost nevoit să se despartă de directoarea bibliotecii din Havana „cu o strângere din umeri şi un zâmbet trist”. Întors în 2019 în Cuba, Ştefan Zamfirescu a cerut să fie primit în audienţă de ministrul Culturii din Cuba, dar nu a fost primit, fiind nevoit să părăsească ţara pentru că i-a expirat viza de şedere.

Pensionarul din Lugoj a mai arătat în proces că în 6 ianuarie 2020 a fost contactat de Ambasada Republicii Cuba pentru a da amănunte despre cum va fi sărbătorită ziua culturii poporului cubanez la Biblioteca Judeţeană Timiş, iar în data de 21 ianuarie 2020 a fost sunat din nou de doamna secretară a Ambasadei Cubei de la Bucureşti, care a spus că „domnul ambasador al Cubei este îngrijorat că nu primeşte un răspuns de la Biblioteca Judeţeană”.

Ştefan Zamfirescu a mers din nou la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş pentru a afla dacă „a făcut un plan de sărbătorire a zilei naţionale a culturii poporului cubanez”, iar directorul  era „într-o stare foarte agitată, spunându-i pe un ton ridicat că nu are timp de aşa ceva”.

Pensionarul lugojean a mai arătat în proces că „este pus într-o situaţie foarte dificilă faţă de Olia Figueredo, cu care se va căsători în Cuba pentru a avea statut de rezident în Cuba, fiind distrusă şi relaţia de seriozitatea şi sinceritate personală, precum şi seriozitatea culturii naţiunii Române în faţa Bibliotecii şi în faţa a ministerului culturii Cubaneze, unde cu tot sufletul, s-a străduit la limita cunoştinţelor, să promoveze cultura Română”.

Judecătoria Lugoj i-a respins pensionarului cererea arătând că „reclamantul nu a arătat care este obligaţia legală sau contractuală care nu a fost respectată de către pârâtă si pentru care este necesară mijlocirea instanţei”.

Mai multe pe adevarul.ro

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite