Connect with us


Lugoj

[FOTO] City break la Skopje! Ce e de vazut, mancat, baut si facut in capitala Macedoniei

Publicat

în

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-28Skopje?!? De ce te-ai duce la Skopje in vacanta? Ce e ala Skopje? Nu puteai sa mergi la Mamaia? Cam astea au fost reactiile, cand le-am spus prietenilor ca m-am intors dintr-o vacanta la Skopje, capitala Macedoniei. Ei bine, aveti dreptate, Skopje nu este un oras in care oamenii merg de obicei intr-un city break sau o vacanta mai lunga. E doar un oras despre care nu a auzit nimeni, probabil intr-o tara saraca, fara prea multe lucruri interesante de vazut.

RETIM

Va inselati. Am petrecut doua nopti in capitala Macedoniei si trebuie sa recunosc ca m-am indragostit de orasul asta. Pana acum, a fost orasul care s-a apropiat cel mai tare de sentimentele pe care le am pentru Roma, locul meu preferat din toata lumea. Skopje nu o fi el un loc cu multe obiective turistice, dar aici am gasit oameni calzi, fericiti, deschisi, amabili, oameni mai buni ca oriunde altundeva, oameni faini. Am gasit un oras intr-un proces continuu de dezvoltare si, colac peste pupaza, o mancare de vis.

Drumul

Am decis sa mergem cu masina, pentru ca destinatia noastra finala era Atena (despre care o sa scriu in zilele urmatoare) si era cea mai convenabila optiune. De la Timisoara pana la Skopje am facut aproape 9 ore, cu multe opriri si aventuri pe autostrazile neterminate ale Serbiei. In total, cu vreo 8 euro dati pe taxele de drum, am platit in jur de 300 de lei, iar asta pentru o masina plina pana la refuz de bagaje, pungi de chipsuri si cornuri cu ciocolata.

Cazarea

In privinta cazarii, am mers pe mana Booking.com pentru un apartament aflat la 10 minute de mers pe jos de centrul orasului. Apartamentul avea doua dormitoare, living, bucatarie si baie, dar si un hol destul de mare pentru bagaje. Am stat doua nopti si am platit 480 de lei in total, deci 120 de lei de caciula. Am avut inclusiv parcare subterana, iar tipul care se ocupa de apartamente ne-a pescuit efectiv dintr-o parte a orasului, ne-a escortat cu masina pana la blocul de apartamente si ne-a si explicat cam tot ce aveam de vazut si de facut in oras. Nota 20 pentru tipul care ne-a ajutat, pentru apartamentul in sine, locatie si mai ales pret.

Mancarea

Macedonenii mananca foarte multa carne, care e grea si foarte sarata. Prefera carnea macinata, asa ca la ordinea zilei sunt plescavita, hamburgerul si kebabul turcesc. Evident, toate alaturi de cartofi pai, salate sau legume pe gratar. Au si o fasole la cuptor foarte buna, care mi-a adus aminte de ce face bunica acasa, ideala pentru servit cu painea lor cu ulei de masline si susan, preferata mea din toata bucataria lor. Ca preturi, mancarea in Macedonia este una dintre cele mai ieftine din Europa, un pranz consistent, format din plescavita, carotfi pai de casa, desert si racoritoare costand putin peste 20 de lei. O pomana, avand in vedere ca am mancat cel mai bun burger din viata mea. Nu uitati si de burek, care vine tot de pe aici si care este de vreo 245 de ori mai bune ca la noi.

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-22

Berea nationala, un fel de Ursus al Romaniei, a costat 50 de dinari macedoneni, adica 3,5 lei

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-7

Cel mai bun burger din viata mea. Carnea era suculenta, prajita bine pe gratar, cu gust perfect, iar cartofii mergeau de minune cu ketchup si maioneza

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-8

Plescavita era si ea vreo 15 lei, dar era uriasa si acoperita cu unt/branza care se topeau pe carnea calda

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-6

Micul dejun e mai continental, dar e de mare calitate, iar painea aia cu susan si ulei de masline… Doamne fereste, e U-LU-I-TOA-RE!

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-5

O punga de castane a costat 100 de dinari macedoneni, cam 7 lei in Piata Macedonia, deci in buricul targului

Atractii

Skopje nu este un oras neaparat cu atractii turistice, insa este o atractie in sine, datorita renovarilor pe care principalele cladiri din oras le-au suferit in ultimii ani. Din 2012 incoace, orasul este intr-o continua reabilitare, in urma unui proiect care a costat Macedonia 250 de milioane de euro. Au reabilitat muzeul de arheologie, promenada, cladirile importante din oras, au ridicat o statuie pentru Alexandru Macedon, eroul national, in valoare de 9 milioane de euro si multe altele. Orasul, desi in continuare un santier, arata ca scos din ambalaj.vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-20

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-23

Muzeul Greutatilor Macedoniei. Nu l-am vizitat, poate alta data, dar arata foarte frumos seara

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-24

Podurile sunt si ele impodobite cu lumini si statuete

Muzeul de Arheologie este cel mai mare din tara si este musai sa il vedeti, chiar daca nu contine cine stie ce artefacte. Esti intr-o tara noua, e neaparat sa inveti despre istoria ei. Costa 300 de dinari macedoneni intrarea, iar ca timp de vizitare, o ora este suficienta pentru a-l parcurge, exponatele fiind aranjate in cutii de scticla moderne si frumos iluminate pe trei niveluri.vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-32

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-3

Piata Macedonia si podurile sunt atractia principala a orasului din punct de vedere al hoardelor de turisti. Isi fac poze cu statuia lui Macedon, se aseaza la una dintre cafenelele din centru pentru a-si trage sufletul, dupa care trec peste podurile care traverseaza Vardarul, raul ce desparte orasul in doua. E locul ideal pentru plimbari nocturne, poze si inghetata sau o bere rece.

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-28

Statuia a costat 9 milioane de euro, are 21 de metri inaltime si 40 de tone, schimbandu-si culoarea la fiecare cateva secunde

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-29

In spatele statuii „troneaza” uriasul hotel Marriott. Costa 650 de lei o noapte de cazare, dar ai priveliste asupra intregului centru al orasului

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-27

Cu o promenada ca cea din Skopje, cred si eu ca m-as apuca de jogging…

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-26

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-25

Podul de Piatra. La ei nu s-a daramat, iar daca a incercat sa se darame, l-au construit imediat inapoi. Face legatura intre Piata Macedonia si orasul vechi, unde se afla si bazarul turcesc

Pentru noi, principalul obiectiv al orasului a fost bazarul turcesc. Il gasesti vis-a-vis de piata centrala. Trecand podul, intri practic in lumea turcilor si albanezilor care s-au stabilit aici de-a lungul vremurilor. In bazar vei gasi absolut tot ce iti trece prin minte, de la magazine de antichitati, la cafenele si ceinarii, unde am baut un delicios ceai turcesc, la mirodenii, rahat turcesc, masline, legume, fructe, haine contrafacute si asa mai departe. Noi am gasit si o frizerie locala, unde pe 200 de dinari, aproximativ 15 lei, am avut parte de un adevarat tratament spa pentru par si barba. A fost un adevarat ritual, iar partea cea mai frumoasa e ca, desi nici clientul si nici frizerul nu stiau limba celuilalt, ne-am inteles de minune si rezultatul a fost pe masura.

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-35

Una dintre stradutele principale ale bazarului turcesc

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-44

Vrei o pereche de Nike Air Max noi? 15 euro si Hassan te rezolva. Pick any colour, it’s fine!

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-43

Parca eram in Budapesta…

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-42

… sau in Grecia! Masline proaspete si de toate culorile si dimensiunile, cu preturi ce pornesc de la 200 de dinari pe kilogram, adica 15 lei

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-41

Au si ei Guta si Salam, doar ca la ei inca se ascula pe CD-uri si chiar pe casete cu banda

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-40

Daca e bazar turcesc, nu putea sa lipseasca Erdogan, frumos expus in vitrina unei gogoserii

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-39

Cand incepe slujba, activitatea se injumatateste, pentru ca musulmanii se roaga si nu ai voie sa ii deranjezi cat timp din minarete se aude chemarea la rugaciune

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-38

Celebrul ceai turcesc din bazar, costa cam 1,5 lei pentru un shot de ceai, dar e gustos, cald, usor amar si doar putin dulce. Perfect!

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-37

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-36

In bazar gasesti si lucruri de colectie, cum au fost aceste casti din Cel De-al Doilea Razboi Mondial

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-13

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-11

Tot in bazar am trait si cea mai barbateasca experienta din viata mea. Tipul din imagini mi-a transformat fata intr-una la care sa te uiti cu admiratie, nu cu grija ca nu iti dadeai seama daca am barba sau un animal paros pe fata. A costat 200 de dinari si a fost o experienta, nu doar o vizita la frizer

Dupa o tura prin bazar, am luat-o in sus spre Cetatea Kale din mijlocul orasului, construita in secolul 6 inainte de Hristos si unde s-a descoperit o incapere veche de 4.000 de ani. Distrusa de-a lungul bataliilor care au avut loc in oras, macedonenii au decis ca e mai bine sa reconstruiasca cetatea, decat sa o lase sa se duca de rapa. Intrarea e gratuita, cetatea e inconjurata de o poteca prin interiorul zidurilor, iar in total veti petrece cam o ora acolo, admirand zidurile si mai ales privelisea asupra orasului.vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-17

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-16

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-15

vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-14

Una dintre cele mai cunoscute destinatii din apropierea capitalei macedonene este canionul Matka. Problema pe care am intalnit-o aici a fost de ordin stelar. Mai exact, al nostru GPS a crezut ca noi vrem sa vedem canionul de sus, nu de la baza, asa cum o fac turistii in general. Astfel, ne-a scos din oras si ne-a bagat pe niste drumuri de munte, din loc in loc blocate de gramajoare de pietre. Ne-am dat seama ca nu am luat-o bine dupa vreo 10 minute in care nu am vazut nicio alta masina pe drum. La un moment dat, am oprit masina si am coborat, iar intreg canionul ne-a taiat rasuflarea. Cu siguranta era frumos si de jos, insa nu regretam ca am gresit drumul, pentru ca pe langa peripetia in sine, am avut parte de o panorama pe care probabil ca putini turisti o vad.vacanta-skopje-macedonia-2016-foto-piata-muzeul-arheologie-mancare-bazarul-turcesc-cetatea-kale-foto-lugojeanul-9

Skopje ne-a placut la maxim. In zilele urmatoare o sa va scriu doua intamplari care ne-au convins ca Skopje, acest oras de care poate unii dintre voi ati auzit doar din greseala, este cel mai prietenos din Europa. Nu am uitat nici de vlogul promis aici, dar mai e de lucrat la el. Cand il urc pe Youtube, o sa va anunt pe blog.

Acest articol participa la concursul #calatoriideneuitat organizat de Momondo, iar ca destinatie pe care mi-as alege-o in cazul in care as castiga, ar fi cu siguranta Istanbul, pentru ca ceai turcesc, bazar, kebab si multe altele. Ce postari ar iesi de acolo, nici nu vreau sa ma gandesc. Ca imi fac singur inima rea! Daca aveti de povestit o vacanta care v-a impresionat, cum am patit eu la Skopje, lasati un comentariu mai jos si puteti castiga o excursie de 1.000 de euro.

Pe unde am mai fost:

[FOTO] 22 de ponturi pentru o excursie la Venetia

FOTO! Vacanta la Roma: Prima seara in Cetatea Eterna

[FOTO] Vacanta la Roma, ziua 2: Colosseum, Forumul Roman, Altarul Patriei, Columna lui Traian, bisericile si pietele superbe ale Cetatii Eterne

[FOTO] Vacanta la Roma, ziua 3: Muzeele Vaticanului, Turul Scavi la mormantul Sfantului Petru, basilica si ultima seara in capitala Italiei

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

Șofer rupt de beat, cascador cu mașina în stația peco, nu departe de Lugoj

Publicat

în

RETIM

Luni dimineață, în jurul orei 09:00, în timp ce efectuau serviciul de patrulare, polițiștii au depistat, un bărbat în vârstă de 58 de ani, care a condus un autoturism sub influența băuturilor alcoolice. În apropierea unei stații de combustibil din orașul Făget, acesta a lovit o bordură și s-a rasturnat.

În urma impactului au rezultat doar pagube materiale. În urma testării cu aparatul etilotest, a rezultat o alcoolemie de 1,12 mg/l alcool pur în aerul expirat. Cel în cauză, a fost condus la spital pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei.

Pe numele șoferului a fost deschis un dosar penal pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice.

foto: arhiva Lugojeanul

Citiţi mai departe

Lugoj

De ce este vinul de Porto unul dintre cele mai prestigioase vinuri din Europa

Publicat

în

Vinul de Porto este cel mai prestigios și cunoscut dintre vinurile portugheze și unul dintre cele mai consumate din Europa. Își primește numele de la orașul de coastă Porto de unde este expediat, dar, de fapt, este produs cu struguri crescuți în interiorul muntos al Alto Douro (regiunea viticolă). Să aflăm de ce este atât de special!

RETIM

Porto, oraș al vinului

Am putea numi Porto orașul vinului, deoarece pe de o parte te poți bucura de „vinho verde”. Vinul acela proaspăt, de vârstă fragedă, care nu este de fapt verde! Și, pe de altă parte, poți găsi faimosul „vin de Porto”, care este cel mai exportat vin din Portugalia în toate părțile lumii.
Dar nu a fost exportat întotdeauna de aici.

Centrul comerțului cu vin a fost elegantul oraș Viana do Castelo, de pe coasta de nord a țării. Ceea ce s-a întâmplat a fost că terenul montan nu le-a permis să transporte vinurile pe uscat de pe Valea Douro. Așadar, au început să le transporte de-a lungul râului Douro până în orașul Porto. Și de acolo, în lume!

Istoria vinului de Porto

Negustorii englezi au ajuns în orașul Porto în căutarea unui substitut pentru vinul francez când, în 1678, Anglia și Franța au intrat în război. Guvernul francez lansase o serie de măsuri pentru restricționarea importurilor de bunuri britanice în țara lor, iar guvernul britanic a oprit comerțul cu Franța. Deci, Porto a fost această sursă alternativă de aprovizionare pe care doreau să o găsească.

Dar vinul a plecat într-o ​​lungă călătorie spre Anglia și nevoia de a-l păstra i-a determinat pe negustori să adauge rachiu. Acest lucru a stabilizat vinul și i-a permis să reziste la temperaturile și umiditatea excursiilor cu barca. Acest amestec i-a entuziasmat pe englezi, încurajându-i să se stabilească în oraș și să-și deschidă propriile pivnițe acolo. De aceea există atât de multe nume britanice în mărci.

Un secol mai târziu, în 1756, prim-ministrul portughez, Marqués de Pombal, a stabilit limitele geografice ale podgoriilor de vinuri de Porto, creând „Regiunea delimitată a Duoro”. Podgoriile au fost clasificate în funcție de calitatea lor și au fost stabilite standardele de producere a vinului.

Prezent

Există aproximativ 33.000 de cultivatori de struguri certificați în regiunea Douro și peste 30 de soiuri de struguri acceptate pentru a produce acest vin. Sunt cultivate pe o terasă abruptă, ceea ce face foarte dificilă mecanizarea procesului. Dar condițiile climatice, solul și soiul de struguri din regiunea viticolă Douro nu pot fi reproduse în altă parte a lumii!

Există o întreagă afacere de turism în jurul acestei afaceri: degustare de vinuri, excursii cu trenul cu aburi, croazieră pe Douro, participarea la culesul recoltei, suveniruri de vin, etc.

De ce e vinul de Porto special

Caracteristicile vinului de Porto îl disting de vinurile obișnuite. Toate soiurile de vin de Porto au arome și savori bogate, intense și foarte persistente, cu un conținut ridicat de alcool (de obicei între 19% și 22% vol.). vin într-o varietate de culori și niveluri diferite de dulce.

Una dintre cele mai importante calități ale unui vin de Porto adevărat este amestecul unic de struguri indigeni portughezi. Strugurii de Porto includ Touriga Franca, Touriga Nacional, Tinta Roriz (sau Tempranillo), Tinta Barroca și Tinta Cão și se spune că există cel puțin 52 de soiuri! Fiecare strugure adaugă o aromă unică amestecului. De exemplu, Touriga Nacional adaugă note de afine și vanilie, iar Touriga Franca adaugă note de zmeură și scorțișoară.

Stiluri de vin de Porto

Există multe categorii oficiale diferite de vin de Porto, dar cele mai multe se încadrează în aceste 4 categorii:
Vin de Porto Ruby (roșu): un vin de Porto roșu profund, care include vinul de Porto Vintage, târziu îmbuteliat (LBV), Crusted și Ruby
Tawny: un vin foarte dulce, îmbătrânit în butoi, cu arome oxidante de nuci și caramel
Alb: realizat cu struguri albi indigeni, inclusiv Rabigato, Viosinho, Gouveio și Malvasia
Roze: Acesta este un nou stil de vin de Porto făcut ca vin rosat cu arome de căpșuni, violete și caramel.

Vintage, cel mai bun vin de Porto

Vintage este cea mai înaltă clasificare a vinului de Porto. Vintage este un vin de calitate excelentă produs dintr-o singură recoltă. Este considerat regele vinurilor de Porto, reprezentând doar un mic procent din producția totală.

Este îmbuteliat între 1 iulie al celui de-al doilea an și 31 decembrie al celui de-al treilea an după recoltare. Deși poate fi consumat imediat, este de obicei păstrat în pivnițe de îmbătrânire pentru o perioadă care poate dura până la 40 de ani.
Este un vin rosu foarte închis la culoare, care devine mai moale după îmbătrânirea în sticlă.

Servirea vinului de Porto

Vinul de Porto trebuie servit chiar sub temperatura camerei, la aproximativ 16°C.
Vinurile de Porto se potrivesc minunat cu brânzeturi cu aromă bogată (inclusiv brânzeturi albastre), deserturi de ciocolată și caramel, nuci sărate și afumate și chiar și carne dulce-afumată.

Citiţi mai departe

Lugoj

Dezvoltăm România! Dezvoltăm Timișul European! (P)

Publicat

în

În 6 decembrie, timișenii se vor afla în fața unei mari oportunități. Este pentru prima dată după foarte mulți ani, când există posibilitatea ca toți factorii decizionali de la nivel local și național să aibă o viziune comună pentru dezvoltarea județului. Votul din 6 decembrie va fi cel care va da semnificație rezultatului de la alegerile locale. Autoritățile locale au nevoie de sprijin consistent din partea Guvernului și a Parlamentului pentru ca proiectele de care Timișul are nevoie să se concretizeze.

RETIM

”Guvernul PNL a reușit să atragă într-un an fonduri europene cât toate guvernările PSD la un loc. Președintele Klaus Iohannis a obținut la Bruxelles o sumă record pentru investiții, 80 miliarde de euro. Dezvoltarea Timișului va fi posibilă doar cu un parteneriat puternic administrație locală-Guvern-Președinte și un Parlament sănătos ca liant. Dacă noua conducere a Consiliului Județean nu va avea de partea sa, un Guvern liberal, dezvoltarea Timișului va fi pusă sub semnul incertitudinii”, susține Ionuț Gaiță, candidatul PNL Timiș pentru Senatul României.

Dezvoltarea Timișului la nivel european este deviza liberalilor pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Guvernul PNL a pornit deja pe acest drum, dar au existat foarte multe situații în care majoritatea toxică din Parlament, reprezentată de PSD, a pus piedici.
”Suntem singura țară din europeană care nu a intrat în recesiune tehnică. Economia a crescut, in trimestrul III, cu 5,6%. Este rezultatul măsurilor bune luate de Guvern: am eliminat supra-acciza la carburant și suprataxarea contractelor part-time, introduse de PSD, am reușit să scădem inflația de la 5,4% la 2,8%. Am mărit alocațiile cu 20% și pensiile cu 14%. Sunt fapte evidente care se simt direct în buzunarele românilor. Am reușit toate aceste lucruri într-o perioadă extrem de dificilă. Dar, toate aceste rezultate sunt confirmarea faptului că în ultimul an am creat premisele pentru dezvoltarea României. De aici înainte, cu un guvern responsabil și cu măsuri deștepte, avem baza pe care putem construi”, afirmă deputatul liberal, Marilen Pirtea.

Programul propus de Alin Nica, noul președinte liberal al Consiliului Județean, a câștigat încrederea oamenilor și a adus în discuție, după foarte multă vreme, obiectivele mari pe care acum candidații PNL le-au integrat pe lista priorităților pentru următorii 4 ani. Iată câteva dintre proiectele pe care aceștia le consideră obligatorii pentru dezvoltarea Timișului, la nivel european:
Centura Timișoarei și legătura cu autostrada A1 sunt două proiecte văzute ca un întreg. Centura este o prioritate pentru întreg județul, care va asigura pentru cetățeni și transportatori noi legături cu drumurile de mare viteză și care va fluidiza traficul în Timișoara. De asemenea, o nouă legătură rutieră cu două benzi pe sens, între Arad, Timișoara și DN 69 va fi cea de-a treia descărcare de pe autostradă, după Remetea Mare și Giarmata.

Autostrada Timișoara-Moravița ne va lega de Belgrad. Timișoara poate deveni singurul mare centru universitar din țară înconjurat de autostrăzi cu legături rapide directe spre Europa, prin două rute (Timișoara-Belgrad-Atena și Timișoara-Nădlac-Budapesta-Milano).
Sala Polivalentă cu 16. 000 de locuri. Este un obiectiv care poate da Timișoarei cel mai mare spațiu multidisciplinar din zona de vest a țării. De aici se va da tonul vieții cultural-sportive în România. Noua sală va putea găzdui evenimente, târguri și expoziții naționale și internaționale de mare amploare.

Un stadion nou cu o capacitate de aproximativ 32.000 de locuri. Noua Arenă sportivă poate fi ridicată pe vechiul amplasament ”Dan Păltinișanu”. Timișul are nevoie de infrastructură sportivă de nivel european pentru a putea găzdui evenimente sportive cu relevanță națională și internațională, dar și pentru a da un imbold puternic revigorării sportului bănățean.
Un nou spital modern în Lugoj. Noua structură va avea între 250 și 300 de paturi și va deservi peste 200.000 de cetățeni din estul județului Timiș. Investiția se va ridica la aproximativ 60 de milioane de euro și are șansa de a fi finanțată prin Programul Național de Reziliență, din fonduri europene.

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Anul 2023 va fi un regal cultural de succes pentru Timișoara și pentru întreg județul, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca în următorii 2 ani, publicul timișean să-și recupereze spațiile culturale și patrimoniul cartierului Cetate.

Comandat de PNL Timiș. Executat de SC BANAT PRESS SRL Cod mandatar financiar: 11200025

Citiţi mai departe

Lugoj

Noaptea Muzeelor …pe rețele de socializare. Muzeul din Lugoj va difuza un film realizat de elevi

Publicat

în

Foto destepti.ro

Cea de-a șaisprezecea ediție a Nopții Europene a Muzeelor, ce trebuia să se desfășoare, ca de obicei, în luna mai a acestui an, a fost reprogramată de organizatorul european pe 14 noiembrie din cauza contextului pandemic pe care îl traversăm.

RETIM

Pentru că siguranța vizitatorilor este cea mai importantă, multe muzee și spații culturale abordează acest eveniment în mediul virtual, propunând publicului activități pe rețelele sociale.

Muzeul din Lugoj se înscrie în acest concept, prin realizarea unui proiect digital, în colaborare cu elevii Liceului Teoretic “Iulia Hașdeu”, coordonați de doamna profesor Ibolya Șipoș. Făcând apel la creativitatea elevilor, i-am încurajat să exploreze, în mod activ, colecţiile muzeale de istorie locală și etnografie. Ei au creat un film de prezentare, ce va fi publicat pe pagina de Facebook a Muzeului de Istorie și Etnografie din Lugoj, referitor la obiectele, personalitățile lugojene și evenimentele istorice care i-au impresionat cel mai mult. Așadar, manifestările din acest an prilejuite de Noaptea Muzeelor se desfășoară în mediul online – o reflectare a schimbărilor interesului public pentru consumul cultural în binecunoscuta manieră clasică, o modificare tributară circumstanțelor pe care le trăim.
În ideea fidelizării publicului nostru și în mediul online, o importantă preocupare a muzeului lugojean reprezintă adaptarea la noile realități ale comportamentului cultural”, arată reprezentanții muzeului, într-un comunicat de presă.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite