Fidelity by Iulius Mall

EDITORIAL „Sindromul Șoșoacă”. De ce știrea cu vizita senatoarei la Lugoj a urcat în topul celor mai citite articole

În două zile, știrea cu Șoșoacă a strâns aproape 50.000 de vizualizări

Diana Șoșoacă este simbolul total al populismului în România. Șoșoacă e un fenomen care poate să fie numit „sindromul Șoșoacă” și care arată fidel tendința din societatea și politica românească. Senatoarea Șoșoacă a intrat în lumina reflectoarelor cu discursuri puternice împotriva măsurilor de protecție anti-COVID-19 și a clasei politice. Stilul ei direct și dramatic a atras mulți oameni nemulțumiți. A câștigat popularitate criticând instituțiile statului și măsurile pe care le consideră represive, chiar dacă aceste sunt corecte. Cum mulți se simt trădați de autorități, se regăsesc în astfel de mesaje.

Dar fenomenul Șoșoacă arată și cât de vulnerabili sunt oamenii la dezinformare și teorii ale conspirației. Senatoarea răspândește informații controversate, deseori nefondate, subminând încrederea în sursele oficiale. Populismul ei se bazează pe stârnirea emoțiilor puternice. Frica, furia și revolta sunt sentimente pe care ea le caută și le declanșează pentru că îi aduc susținători loiali.

Publicitate

Vizita recentă a Dianei Șoșoacă în orașul Lugoj este un exemplu clar al influenței sale. Întâlnirea cu simpatizanții s-a desfășurat lângă un cunoscut colegiu din oraș, iar elevii s-au înghesuit să facă poze cu ea, fie că terminaseră sau nu cursurile. Știrea de pe Lugojeanul.ro a stârnit un număr record de reacții, atât pro, cât și contra—mai multe decât orice altă vizită a unui politician, prezentată în presa locală.

Pentru mulți tineri, Șoșoacă este o figură rebelă care contestă autoritățile și „o poză cu Șoșoacă” este ca un trofeu de rebeliune și nonconformism, un simbol al opoziției față de sistem, fără să le pese prea mult de calitățile politice sau umane ale personajului. Aceasta se întâmplă deoarece, în ochii acestor tineri, Șoșoacă reprezintă o formă de protest împotriva normelor și regulilor pe care le consideră restrictive sau nedrepte.

Într-o societate unde mulți se simt neascultați sau neînțeleși, alinierea cu o figură contestatară oferă un sentiment de apartenență și validare a nemulțumirilor lor. Astfel, gestul de a face o fotografie cu Șoșoacă devine mai mult despre afirmarea proprie decât despre susținerea unui lider politic.

Unul dintre elevi chiar și-a reclamat profesoara de română, acuzând-o că îi jignește, iar Șoșoacă l-a sfătuit să o reclame directorului, amenințând că, dacă nu se rezolvă, va veni personal peste director. Acest incident subliniază și mai clar cum Șoșoacă este percepută ca un protector al celor care se simt nedreptățiți, chiar dacă au sau nu dreptate, oferindu-le o voce și o speranță că cineva se va lupta pentru drepturile lor, chiar dacă au sau nu dreptate! Pe de altă parte, atitudinea ei agresivă și directă rezonează cu tinerii care doresc acțiuni imediate și drastice, chiar dacă soluțiile propuse nu sunt întotdeauna cele mai potrivite sau constructive.

„Sindromul Șoșoacă” nu este doar despre Diana Șoșoacă; este și despre situația actuală din România și din alte părți ale globului. Vezi ascensiunea extremiștilor: Donald Trump, Georgia Meloni, Marine Le Pen. Este un simptom al unei societăți polarizate, unde oamenii caută lideri care să le reflecte frustrările și să promită schimbări radicale. Și asta putem observa zi de zi printre lugojenii prezenți pe rețelele sociale, unde găsim multe persoane care preferă să se molipsească de „sindromul Șoșoacă”, în loc să privească în față adevărul, chiar dacă uneori acesta este neplăcut!

 

Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Fiți la curent cu cele mai importante știri

Apăsând butonul SUBSCRIBE, confirmi că ai citit și ești de acord cu politica noastră GDPR și Termen și condiții
Publicitate