Lugoj
Critica pentru Boldea si Ruga Lugojeana
In ultimele zile, mai ales referitor la articolul acesta, am primit o serie de critici pentru ca l-am criticat pe Francisc Boldea, primarul orasului Lugoj. Eu am administrat pentru un an si cinci luni un site de stiri de unul singur, perioada in care am avut o relatie impecabila cu domnul primar, bineinteles din punct de vedere al colaborarii presa-institutie publica, relatie care cred ca si in aceste momente este foarte buna.
In tot acest timp, nu am avut niciun contract cu primaria, cu firme „recomandate” sau orice alt beneficiu financiar care ar fi putut veni de la vreo institutie publica spre mine. De asemenea, Boldea nu m-a invitat niciodata sa „tac” in favoarea lui, cum stiti bine ca se procedeaza in majoritatea cazurilor cu jurnalistii care „dau” in politicieni, iar din acest motiv am toata stima pentru dansul, indiferent cat va mai ocupa functia de primar. Totusi, am vrut sa raspund unor semnale, cateva chiar si din primarie, care mi-au atras atentia ca eu scriu, in ultima vreme, critica dura la adresa primarului lugojean peste tot pe unde apuc.
Ziaristii, cati mai suntem?
Este foarte simplu: din pacate, multi asa-zisi jurnalisti s-au cam lasat de meserie, dintr-o cauza sau alta, dar din pricina banilor in general. Eu am recunoscut ca nu mi-a mers foarte bine cu acel site de stiri din punct de vedere financiar si, decat sa ma las cumparat, de primari, de prefecti, de presedinti, am preferat sa ma angajez la o publicatie pe care o stiam independenta (la naiba, se pare ca e intr-adevar asa!), lucru pe care l-am si facut, desi da, poate candva, nu voi mai fi la fel de liber ca pe un site personal, dar sincer nu ma intereseaza independenta in acest moment, pentru ca momentan mi se ofera libertate in exprimare si asta e ceva RAR in orice redactie din Romania sau din lume.
Revenind la critica, domnul primar si prietenii sai ar trebui sa stie, cum de altfel Boldea stie foarte bine, ca eu nu critic fara motiv. La cinematograf, de exemplu, am criticat pentru ca imi doresc foarte mult sa vad un film in orasul meu cat mai repede, iar atunci cand vad ca trece termen dupa termen si nu se deschide, ca imi scrie lumea zeci sau sute de mesaje si ma intreaba de ce nu se deschide cinematograful, imi vine sa urlu.
Boldea e si primar, si politician
Sunt SIGUR ca primarul are intentii bune in toate proiectele sale, dar ca nu doar de el depinde cand si cum se finalizeaza. Sa nu uitam ca primarul nu este decat un om care cere bani de mai sus, nimic altceva. Nu vine el cu bani de acasa sa faca bazin sau cinematograf. Imi cer scuze ca voi folosi un cuvant urat, dar la fel cum presedintii de consilii judetene cersesc bani la Bucuresti, asa o fac si primarii la consiliile judetene sau direct la Capitala, pentru ca asta e meseria lor, asta e politica si basta.
Oricand critic pe cineva din primarie sau chiar pe domnul primar, sunt sigur ca ati observat ca nu o fac tocmai fara motiv. Ca nu convine acelui cineva, asta e la mintea cocosului, dar cel putin pe Boldea nu cred ca l-am criticat vreodata din rautate, pentru ca nu sunt eu asa ca persoana, ci doar pentru ca am tinut, la fel ca lugojenii, la un anume proiect sau eveniment si am vrut doar fie sa se finalizeze mai repede, fie sa se organizeze mai bine decat in alti ani.
In concluzie, Boldea nu e un primar rau sau slab sau cum mai vreti voi, dar vrea sa faca prea multe sau vrea sa para ca face prea multe deodata si, cum era si de asteptat, se incurca in declaratii si vrea sa faca pe marele politician, cand tot ce are de facut este sa isi tina electoratul aproape si sa inaugureze cate un proiect odata, nu si bazinul, si cinematograful, si strandul intr-un an. Acest lucru, fizic si mai ales financiar, nu se poate, iar daca promiti si nu faci, omul te tine minte si, daca e jurnalist, te critica pana faci cumva si iti duci promisiunea la sfarsit.
Daca dai sau nu frau criticilor si le raspunzi cu critici sau cu fapte, asta ramane la latitudinea alegatorilor sa decida. Munca jurnalistului se termina la critica, la alegeri el neavand nicio calitate deosebita, alta decat cea de alegator in cabina de vot, ca oricare alt cetatean.
Cum fu la rugă?
Despre ruga din acest an, imi mentin parerea aproape in totalitate. De ce? Pentru ca, desi organizata bine, ca de obicei, ruga a fost salvata de muzica populara. Sa va arat o poza, sa numarati si sa imi spuneti cam cate persoane vedeti voi in ea:
Asta se intampla la ora 22:30 -22:45, nu mai retin exact, cand celebra formatie Bjelo Dugme Band canta la Casa de Cultura. Masele de oameni pur si simplu plecau de acolo si mergeau spre „popularisti”, pentru ca, ce sa vezi, era mai fain acolo, lumea intelegea muzica si dansa de mama focului. La Bjelo astia, chitaristii erau lesinati, nu aveau nicio expresie, niciun chef, pur si simplu stateau si dadeau din degete sa scoata niste sunete din instrumentele lor. Singurul care a salvat „cantarea” a fost solistul, care a avut energie si a facut pe plac publicului.
Despre public, acesta mi s-a parut destul de rezervat, dar asta e doar o opinie proprie, ca poate am fost eu prea obosit sau poate pentru ca nu am stat pana la final. Au fost o mana de oameni care au stiut refrenurile unor piese si care au si aplaudat, dar majoritatea celor veniti la spectacolul pentru „tineret”, ca asa este trecut in comunicatul de presa al primariei dinaintea rugii, n-au prea inteles mare branza din cele cantate sau petrecute acolo. Pacat, poate suntem noi prea tineri, dar concertul a fost slab ca performanta, mai ales din cauza instrumentistilor. Poate s-au saturat si ei de cantat, dupa atatia ani de urcat pe scena.
Lugoj
Sărbătorim cinci ani de la inaugurarea Iulius Town alături de: Street FOOD Festival, The Motans, Moonlight Breakfast și Mădălina Pavăl Orchestra
Lugoj
Un tir încărcat cu lemne a făcut dezastru pe autostradă, în apropriere de Lugoj FOTO
UPDATE: În accidentul grav de circulație a avut loc joi pe autostrada A1, între Timișoara și Lugoj, conform surselor apropiate anchetei, a decedat Vago Ferenc, consulul ungar la București.
STIREA INIȚIALĂ: La data de 29 august 2024, un tir încărcat cu lemne circula pe A1 Deva-Nădlac dinspre Timișoara spre Lugoj, iar la un moment dat unul dintre pneuri ar fi facut explozie, fapt pentru care tirul a pătruns pe sensul opus de mers și a intrat în coliziune cu un autovehicul condus de un bărbat, în vârstă de 60 de ani, ulterior tirul intrând în coliziune cu alte două autovehicule.
În urma impactului, conducătorul auto, de 60 de ani, a decedat.
Polițiștii au întocmit un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
Lugoj
ADR Vest anunță finanțarea pentru un sistem de bike-sharing și 25 de kilometri de piste de biciclete la Lugoj
Cunoscut în trecut drept „𝐎𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥 𝐛𝐢𝐜𝐢𝐜𝐥𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫”, 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥 𝐋𝐮𝐠𝐨𝐣, 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐮𝐥 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̗, 𝐯𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐫𝐞𝐭̗𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐛𝐢𝐜𝐢𝐜𝐥𝐞te. Și asta, cu fonduri europene, printr-un proiect finanțat din Programul Regional Vest 2021-2027, prin care se va realiza o rețea de peste 25 de kilometri de piste pentru biciclete, care va conecta cartierele de blocuri, zonele industriale și cele centrale, precum și instituțiile de învățământ din oraș.
ADR Vest și Primăria Municipiului Lugoj au semnat contractul de finanțare pentru crearea acestor trasee interconectate pentru biciclete. În plus, Lugojul va avea, în premieră, un sistem de bike-sharing, iar proiectul include și amenajarea unor zone pietonale. În prezent, doar 12% dintre lugojeni mai folosesc bicicleta ca mijloc principal de transport.
„Orașele au nevoie de mai multe opțiuni pentru a reduce dependența de autoturismele personale. Prin Programul Regional Vest sunt disponibile peste 157 de milioane de euro pentru investiții în îmbunătățirea transportului public și promovarea modurilor de transport ecologice. Aceste investiții sunt esențiale (…) Transportul nemotorizat și activ poate transforma orașele, dar, pentru ca fondurile să fie utilizate eficient și pentru a încuraja utilizarea pistelor de biciclete, traseele trebuie să fie bine planificate, coerente și să ofere rute utile, cum ar fi cele către școli, centru, dar și către zonele periferice ale orașului. Este de asemenea important ca pistele să fie separate de traficul auto și pietonal, pentru a asigura siguranța utilizatorilor”, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.
Lugoj
Legislatia jocurilor de noroc in Europa
In momentul de fata jocurile de noroc sunt permise in aproape toate tarile de pe continentul european, fiind acordate licente inclusiv pentru operatorii din mediul online.
Fiecare tara are insa reglementarile proprii si organisme proprii care se ocupa de legiferarea si de supravegherea desfasurarii acestor activitati.
In unele tari legislatia este mai permisiva, in altele putin mai restrictiva. Hai mai bine sa afli in concret cum stau lucrurile in Romania, dar si in principalele tari din Europa in care locuiesc acum multi romani:
Romania
In Romania lucrurile sunt destul de simplu de inteles. Este permisa organizarea de jocuri de noroc doar de catre companiile care detin o licenta valabila emisa de ONJN.
Oficiul National pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este structura din subordinea Guvernului Romaniei care are atributii de reglementare si de monitorizare a activitatii de jocuri de noroc.
Daca incerci sa te joci la operatori nelicentiati vei vedea ca ai accesul interzis. Daca totusi reusesti cumva sa fentezi interdictia, risti o amenda care poate ajunge pana la 10.000 RON, deci mai bine nu incerci.
Cum iti dai seama ca un site de jocuri de noroc este licentiat? Vei vedea in partea de jos a site-ului sigla ONJN si numarul licentei acordate sau poti verifica direct pe pagina oficiala de internet a ONJN.
Exista acum zeci de operatori de jocuri licentiati in tara noastra, unul dintre ei fiind Frank Casino, iar daca introduci si un cod bonus la Frank Casino poti activa oferte promotionale foarte avantajoase.
Taxele de licentiere sunt si ele destul de mari la noi in tara, iar in ultimii ani ele au crescut progresiv, facandu-i pe unii operatori sa dispara de pe piata.
Marea Britanie
Daca esti in Anglia te vei putea juca fara probleme jocuri de noroc, deoarece legislatia este permisiva.
Organul de reglementare de acolo se numeste UKGC (United Kingdom Gambling Commision) si se poate lauda cu faptul ca a adoptat o legislatie moderna si adaptata realitatilor sociale.
Pentru a functiona legal, un operator de jocuri de noroc trebuie sa detina o licenta valabila. Inainte de a fi licentiata, firma este auditata pentru verificarea unor parametri precum vechimea, experienta, lichiditatile, integritatea si competenta pe segmentul jocurilor de noroc.
Vestea buna pentru jucatori este ca in Anglia nu platesti impozit pe veniturile din jocuri de noroc. Indiferent de suma retrasa, in afara de un eventual mic comision perceput de operator, toti banii iti raman tie.
Germania
Germania nu este o tara tocmai prietenoasa cu operatorii de jocuri de noroc. In primul rand, trebuie sa stii ca aici legislatia este destul de schimbatoare.
Strainii care sunt in Germania pot juca la unii operatori de talie mondiala fara restrictii.
In schimb, daca esti cetatean german si vrei sa te joci la pariuri sportive sau la jocuri de cazino, ti se aplica o limita la depunere de maxim 1.000 Euro/luna, considerandu-se necesar pentru a preveni jocul adictiv. De asemenea, la jocurile de tip slot vei putea juca pe mize de maxim 1 euro per rotire.
Mai mult, din fiecare euro jucat pe platformele de jocuri de noroc din Germania, 53% revine statului sub forma de taxa de viciu. Cazinourile online au de platit si o taxa suplimentara de viciu de 12-20% din veniturile realizate.
Franta
ANJ este organul care se ocupa de acordarea licentelor de exploatare a jocurilor de noroc in Franta, momentan fiind peste 16 astfel de platforme licentiate.
Desi exista multi operatori, taxele nu sunt deloc atractive pentru acestia. De exemplu, casele de pariuri sportive sunt obligate sa plateasca o taxa de 8.5% din venitul anual realizat sau estimat (pentru primul an).
In trecut, mai exact pana in urma cu 14 ani, nu puteai juca la pariuri in Franta daca nu aveai varsta de 21 de ani. Acum insa legislatia este mai permisiva si vei putea juca jocuri de noroc incepand cu varsta de 18 ani.
Spania
In Spania lucrurile se complica destul de tare pentru ca exista reglementari in ceea ce priveste organizarea de jocuri de noroc atat la nivel national, cat si la nivel regional.
Exista mai multe tipuri de licente. Spre exemplu, companiile de stat care furnizeaza jocuri de noroc detin o licenta de tip A, in timp ce licentele de tip B sunt rezervate companiilor private care activeaza in domeniu.
Cazinourile online platesc o taxa de 20% din venitul anual, o suma destul de mare totusi.
Si pentru jucatori pragurile de impozitare pe castiguri sunt mari. Daca ai castiguri de peste 40.000 de euro anual, vei plati 20% din suma drept impozit.
Italia
In Italia, legislatia privind jocurile de noroc abordeaza usor diferit acest segment al distractiei.
De exemplu, taxele de licentiere sunt putin mai mici pentru operatorii care organizeaza jocuri in care intra si o componenta de abilitate a jucatorilor, cum ar fi pokerul online sau baccaratul.
In schimb, pentru jocurile unde este nevoie doar de noroc, precum sloturile, taxele de licentiere sunt ceva mai ridicate.
La finalul anului 2024 vor expira toate licentele acordate de AAMS, ceea ce inseamna ca se depun deja documentatii pentru a obtine alte licente noi, iar estimarile sunt ca vor fi aproximativ 50 de operatori. Si aici vorbim de costuri foarte mari de licentiere.
Daca esti un jucator “casual” si castigi sub 500 de euro in Italia, nu vei fi nevoit sa platesti impozit pe venitul din jocuri de noroc.
- Administrațieo săptămână în urmă
Un drum din Lugoj se închide temporar pentru lucrări
- Actualitateo săptămână în urmă
Ministerul Finanțelor propune măsuri radicale de austeritate. Primăria Lugoj ar putea pierde circa 800 de milioane de lei
- Administrațieo săptămână în urmă
Cel mai vechi pod al Lugojului intră în lucrări pentru 6 luni. Localnicii trebui să ocolească chiar și 30 km, ca să ajungă acasă
- Actualitateo săptămână în urmă
Autostrada lipsă face din nou victime. Accident grav pe ruta Coșava-Margina
25 Comments