Cultură
Prima atestare a localității Lugoj, mai veche decât se știa. Mai multe scrieri ar putea schimba istoria
Există dovezi istorice că zona Banatului, inclusiv teritoriul Lugojului a fost locuit din cele mai vechi timpuri, iar dacii aveau așezări în acest teritoriu. Însă, aproape în toate documentele oficiale actuale, prima atestare documentară a Lugojului este menționată ca fiind cea din anul 1334, când în registrele de dijme papale ale Arhidiaconatului de Sebeş este semnalat preotul Blasiu din Lugoj. Chiar și site-ul oficial al Primăriei Lugoj citează același document.
Doar că, prima atestare documentară a Lugojului ar fi mult mai veche. Conform profesorului Horațiu Suciu, care citează mai multe izvoare istorice, în cartea sa „O ISTORIE A LUGOJULUI ÎNTRE SECOLELE XIV-XVIII”, prima mențiune într-un document scris ar fi cu aproape 100 de ani mai devreme.
„Lugojul intră în istorie, printr-un document scris, în 1242, în urma evenimentelor din 1241. Sau cel puţin aşa ne lasă să credem cartea „Temişana”, scrisă probabil de Augustus Treboniu Laurian. În primăvara acestui an, marea invazie a tătarilor nimiceşte oastea regelui maghiar Bela al IV-lea trimisă în întâmpinarea lor. Până la momentul întoarcerii tătarilor în Asia regatul a fost pustiit. După plecarea lor, în 1242, cu scopul asigurării hotarelor de răsărit ale regatului, Bela al IV-lea (1235-1270) ordonă refacerea unor cetăţi ca Orşova, Mehadia, Caransebeş, Lugoj, Lipova şi Sonlyo. Aceasta e prima menţiune despre Lugoj, care trebuie privită cu reţinere, deşi e preluată de unii istorici”, arată Suciu.
Istoricul lugojean vorbește în aceeași carte despre faptul că profesorul Dan Popescu, aminteşte un document (pe care nu-l datează), din care ar reieşi că Ladislau al IV-lea Cumanul (1272-1290), a poposit cu armata sa la Somlyo, Caransebeş şi Lugoj, mai multe luni.
„Deoarece dânsul <<uită>> să amintească bibliografia din care a preluat documentul, şi cum nu mai apare la nici un alt istoric, avem unele reţineri în ce priveşte veridicitatea acestui eveniment. Următoarea menţiune a Lugojului este în 1334, în condiţiile în care biserica catolică se află în plină expansiune, în registrul pontifical de plată a dijmelor: <<Socotelile lui Iacob a lui Berengariu şi Raimund de Bonofato, strângătorii dijmelor pe şase ani ai Regatului Ungariei>> (1332-1337). În acest registru apare, în 1334, în Arhidiaconatul de Sebeş „… Blasiu preotul de Lu-
cas (Lugoj) a plătit patru pense… Ce este ciudat (sau relevant), este faptul că, în 1335, sau în anii următori, nu mai apare nici un preot de Lucas, deşi în registru apar patru parohii noi, care nu apăreau în 1334. La 30 iunie 1365, regele Ludovic I, se afla la Lugoj de unde îl răs-
plăteşte pe unul din fidelii săi nobili: Nicoale Konth, pentru merite câştigate în expediţia din Bulgaria. În iarna anului 1366, Timişoara este vizitată de regele Ludovic I şi de împăratul bizantin Ioan Paleologul, care-l vizitase la Buda; regele îşi însoţeşte oaspetele, pe drumul de întoarcere, spre Dunăre, trecând prin Lugoj şi Caransebeş (ai cărui locuitori sunt nevoiţi să le facă „o primire atît de mare cu mari cheltuieli”, după cum se plâng într-o scrisoare din 1369). (5) Peste trei ani, la 1369, uliţa satului Ersig (Egérseg), care ducea spre Lugoj se numeşte Uliţa oraşului (palatea civitas), dovedind că Lugoj este deja un civitas şi un centru (o aşezare spre care merg drumurile) dar probabil şi punct nodal al comerţului local şi internaţional, la fel ca Timişoara şi Caransebeş„, scrie Horațiu Suciu, în cartea sa.
Istoricul mai menționează că în 1376, pentru prima dată se vorbește despre castrum Lugos – cetatea Lugoj, unde Garai Nicoale (Miklas) este castellanus.
„La 22 august, în acest an, regele Sigmund de Luxemburg, donează castrum Lugos căpitanilor cetăţilor Timiş şi Cenad: Losonczy Lazló şi Lasanczy Iszvan, iar castelanul mai sus amintit a fost înlocuit.(10) Urmările acestei transformări din cetate regală în proprie
tatea unor feudali le găsim la Iuliu Vuia. Se pare că cetăţile Lugoj şi Sebeş (Caransebeş) se alătură partidei care se împotrivise încoronării ca rege al Ungariei al lui Sigismund de Luxemburg, şi care era răsculată încă de la moartea lui Ludovic cel Mare (1381). Scrisoarea trimisă la 26 august 1386 de rege căpitanilor celor două cetăţi răsculate (Lugoj şi Caransebeş) în care le cerea să se alăture trupelor sale nu are nici un efect. Intervenţia în forţă a lui Lazlo Losonczy, acum ban al Severinului, va duce la înfrângerea celor două cetăţi”, mai scrie istoricul.
Cultură
Creațiile originale de Paște ale preșcolarilor și elevilor vor fi expuse la muzeul din Lugoj FOTO
Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj se pregătește să îmbrace culorile și tradițiile pascale, prin intermediul unei expoziții speciale intitulate „Tradiții de Paște”. Directorul muzeului, Daciana Vuia, a anunțat că acest eveniment deosebit, ce are loc în parteneriat cu mai multe instituții de învățământ din Lugoj, este parte a proiectului Istorie și tradiție, menit să pună în valoare bogăția culturală și istorică a comunității locale.
Expoziția va fi deschisă publicului lugojean în foaierul muzeului în data de 24 aprilie, începând cu ora 10:00. Aceasta va găzdui creațiile originale ale preșcolarilor și elevilor implicați în proiect, printre care ouă încovoiate, felicitări și desene inspirate din tradițiile pascale românești.
Profesorii coordonatori ai acestor ateliere de creație pentru copii, provenind din diverse instituții de învățământ partenere, au lucrat îndelungat alături de elevi pentru a da viață și frumusețe tradițiilor locale. Sub îndrumarea lor, copiii și tinerii lugojeni au realizat minunate colaje din materiale reciclabile, manifestându-și creativitatea și dragostea pentru tradițiile de Paște.
„Profesorii coordonatori ai acestor adevărate ateliere de creație pentru copii, desfășurate sub genericul tradițiilor românești de Paște, sunt: de la Grădinița P.P Nr. 2 Lugoj – dir. Fanu Simona, Narghita Iorga, Steluța Pleșca, Bustescu Gabriela, Lelescu Monica, Maltin Ramona, Verba Ildoko, Toma Mihaela, Dumitrescu Ana, Watzlaweck Alina, Liea Aura,Constantin Ionela, Irimescu Alexandra, Subescu Larisa, de la Grădinița P.P Nr. 5 Lugoj – dir.Ciurescu Ramona, Nicoara Liliana, Guga Livia, Petre Mirela, Bleoju Rodica, Vug Adela, de la Școala Gimnazială ”Filaret Barbu”- Dir. Bidiviu Liliana, Adina Crișan, de la Școala Gimnazială ”Eftimie Murgu” Lugoj – Borca Andreea, Miclea Simona, de la Liceul Teoretic ”Harul” Lugoj – Torok Amalia, Linguraru Elena, Costean Loredana, Kozilec Loredana. Sub îndrumarea cadrelor didactice care le-au încurajat imaginația, elevii au realizat, cu iscusință minunate colaje din materiale reciclabile”, transmite Daciana Vuia
.
Muzeul îi invită pe toți cei interesați să viziteze expoziția în perioada 24 aprilie – 8 mai 2024, pentru a descoperi și aprecia talentul și munca celor implicați. Mai multe detalii despre activitățile desfășurate în cadrul acestui proiect pot fi găsite pe pagina de Facebook a Muzeului Lugoj, unde sunt postate constant noutăți și imagini din workshop-uri. Este o ocazie deosebită pentru comunitatea locală de a celebra și perpetua frumusețea tradițiilor pascale, prin ochii creativi ai celor mai mici membri ai ei.
Cultură
Filmul „Cazul inginerului Ursu” rulează la Lugoj cu participarea fiului inginerului, care va rămâne să susțină un dialog cu publicul
De peste 30 de ani Andrei Ursu luptă pentru a face cunoscut adevărul despre moartea tatălui său. Gheorghe Ursu a fost ucis în arestul Securității după ce a denunțat decizia lui Ceaușescu de a opri consolidarea clădirilor afectate de cutremurul din ’77. Regizat de Liviu Tofan și Șerban Georgescu, Cazul inginerului Ursu este un documentar zguduitor despre căutarea dreptății într-un sistem care i se opune și a fost lansat în cinema în 29 martie. Trailer: https://bit.ly/CazulIngUrsu
În perioada 19 – 21 aprilie documentarul va fi proiectat în Banat, în prezența lui Andrei Ursu care va rămâne apoi să susțină un dialog deschis cu publicul prezent. Weekend-ul se deschide vineri, 19 aprilie, la Arad, unde Cazul inginerului Ursu va fi proiectat la Cinema ARTA, de la ora 19:00, intrarea fiind liberă. Următoarea proiecție are loc la Timișoara, sâmbătă 20 aprilie, de la ora 20:00, la Cinema Victoria, unde alături de Andrei Ursu va participa la discuție și dl. Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara – biletele au fost puse deja în vânzare: https://bit.ly/20apr_VictoriaTM. Călătoria lui Andrei Ursu prin Banat se încheie la Lugoj, duminică 21 aprilie, la ora 19:30, la Cinema Bela Lugosi – biletele se pot lua direct de la casieria cinematografului.
Produs de Kolectiv Film, în co-producție cu Fundația „Gheorghe Ursu”, Victoria Film, Asociația Follow Art și Societatea Română de Televiziune, documentarul a mai avut o serie de proiecții speciale în cursul anului 2023, în București, la Cinema Union, Cinema Eforie, Cinema Muzeul Țăranului Român și Grădina cu Filme, precum și în cadrul unor Festivaluri de Film din țară (TIFF Sibiu și Oradea, Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov – FFIR, Fălticeni – Centenarul Monica Lovinescu) și în câteva orașe de pe traseul Caravanei TIFF. Majoritatea proiecțiilor speciale au fost însoțite de dezbateri la care au participat Andrei Ursu și cei doi regizori, dar și alți invitați importanți (Germina Nagâț, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, istoricul Alexandru Groza de la Muzeul Ororilor Comunismului în România – MOCR, istoricul Cosmin Budeanca, Cristian Ghinea – deputat în Parlamentul României, Ovidiu Șimonca – jurnalist).
„Acesta este filmul lui Andrei Ursu, al luptei sale pentru dreptate în numele tatălui său. Cine a mai avut tenacitatea și forța lui Andrei, curajul lui de a-și risca viața de două ori făcând greva foamei pentru a forța autoritățile să nu-l mai obstrucționeze? Nu știu dacă mai există în lume un caz comparabil. La noi, el este cu siguranță unic, iar valoarea lui de model uman și reper moral este remarcabilă în dezolantul nostru peisaj social, și cu atît mai necesară.”, a declarat Liviu Tofan.
Preț de 100 de minute obiectivul camerei de filmat surprinde strânsa legătură dintre un tată și fiul său, o legătură care, asemenea unui stâlp de rezistență bine proiectat de un inginer constructor, a sfidat toate cutremurele ultimelor decenii. Din echipa de producție a filmului fac parte Oana Muntean – producător executiv, Bogdan Slăvescu – director de imagine, Alex Alexandru – sunet.
Prima proiecție a documentarului a avut loc anul trecut chiar cu câteva zile înainte de anunțarea sentinței definitive de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În ciuda cazului meticulos construit, inculpații au fost achitați definitiv, iar filmul rămâne singura formă de dreptate și recunoaștere în cazul dizidentului Gheorghe Ursu.
***Cazul inginerului Ursu este produs de Kolectiv Film în coproducție cu Fundația „Gheorghe Ursu”, Victoria Film, Asociația Follow Art și Societatea Română de Televiziune. Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, cu participarea UPFAR ARGOA și al Agenției Naționale de Presă Agerpres.
Cultură
Spectacolul folcloric la Casa de Cultură a Municipiului Lugoj. Locurile se pot rezerva online
Casa de Cultură ,,Traian Grozăvescu’’ Lugoj organizează, în data de 25 aprilie 2024, de la ora 19:00, spectacolul folcloric ,,Ritmuri străvechi din izvoare vii: bucuria jocului și a cântului la români”.
Evenimentul se va desfășura în sala Teatrului Municipal ’’Traian Grozăvescu’’, iar elementul surpriză este dat de faptul că în cadrul acestui spectacol vor avea loc două premiere: una a Ansamblului Folcloric ,,Lugojana” și cealaltă a Orchestrei Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu”, aflată la debutul său în fața publicului spectator.
Vor evolua instrumentiștii: Marian Jarja, Silviu Drăgan, Ovidiu Drăgan, Septimiu Gîlea, Ioan Odoba, Cristi Bălteanu, Leonard Groza, Bogdan Munteanu, Leonard Borojan, Alberto Pauca, Raul Petrescu, Mateo Adriano, Andreias Homoșdean, Adrian Balla, Cristian Vețan, Marcel Sâpcu, Andrei Mezei, Tavin Logoș, Manuela Sâpcu și George Buboiu, conducerea muzicală fiind asigurată de Ionel Groza.
În deschiderea spectacolului va evolua Formația Instrumentală de Tineret, alcătuită din tineri talentați, formați sub îndrumarea instrumentiștilor Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu” Lugoj. Scopul acestui eveniment artistic este de a valorifica patrimonial cultural imaterial și de a promova folclorul autentic românesc.
Ritmurile folclorice străvechi, dezvăluie într-o manieră sinceră și directă aspiraţiile şi sentimentele oamenilor, fiind strâns legate de viaţa şi istoria acestui popor. Dealtfel, folclorul exprimă caracterul, temperamentul, forţa, agerimea, înţelepciunea şi umorul neamului nostru.
Astăzi, dansul, alături de muzica și portul popular, reprezintă elementele culturii tradiționale, indicând atașamentul pe care românii îl au față de propria lor istorie culturală.
Accesul la spectacol este gratuit, pe bază de invitație, în limita locurilor disponibile. Menționăm că, pentru prima dată, spectatorii își pot rezerva locurile online, pe https://www.entertix.ro/bilete/22139/ritmuri-stravechi-din-izvoare-vii-bucuria-jocului-si-a-cantului-la-romani-25-aprilie-2024-teatrul-municipal-traian-grozavescu-lugoj.html
De asemenea, invitațiile se pot ridica și de la sediul Casei de Cultură ,,Traian Grozăvescu” Lugoj, Spl. C. Brediceanu, nr. 5.
Cultură
Începe cel mai important festival de artă din Lugoj. Cuprinde șase secțiuni, pornind de la pictură, grafică, tapiserie, sculptură și fotografie
- Administrațieo săptămână în urmă
Fără covoare asfaltice noi, pe străzile Lugojului, pentru mai mulți ani. „Nu putem să ne batem joc de banii lugojenilor”
- Actualitateo săptămână în urmă
Meteorologii au actualizat prognoza de Paște. Cum va fi vremea în perioada următoare
- Actualitateo zi în urmă
Amendă uriașă, de 30.000 de lei, pentru o gelaterie din Lugoj
- Actualitateo săptămână în urmă
S-a emis autorizația de construire pentru lotul lipsă din autostradă secțiunea Margina – Holdea. Lucrările pot începe