În jur de o mie de ciobani au dat navala azi la Parlamentul Romaniei, acolo unde au vrut sa bata cu topoarele, batele si furcile alti 600 de ciobani imbracati bine, la costume Armani sau Boss, cu limuzine si gusturi fine, dar cu burti mai mari decat ciobanii din strada si cu maniere de multe ori mai slabe decat protestatarii. De ce? Pentru ca legiuitorii au limitat numarul de caini pe care ciobanii ii pot avea la o turma de oi, in functie de turma.
Nu am nicio parere fata de legea in sine, e buna, nu e buna, e irelevant, dar toata situatia mi-a adus aminte de o faza tare, tot cu un cioban, dar care nu a avut nevoie de o turma de prieteni, ci doar de o… furca.
Se intampla acum multi ani, sa fie vreo 6 sau 7, la o primarie dintr-un sat de langa Lugoj. Un cioban nemultumit ca primaria incepuse sapaturile in fata caselor de pe ulita, pentru a face canal de scurgere, fara sa il anunte, a incercat sa le spuna calm si frumos oamenilor ca el are nevoie de pod pana seara, ca vin oile si vacile de pe camp. Vazand ca ora 4 se apropie si nimeni de la primarie nu vine sa ii rezolve omului problema, a actionat.
Cum? A luat furca, s-a dus la primarie si acolo, in mijlocul institutiei, a spus:
„De nu veniti sa faceti canalul ala cu pod, frumos asa cum se cade, pana vin oile mele acasa, de nu bag furca asta in voi, pe mine sa ma scuipati in gura”
La ora 6, cand se baga soarele la culcare, oile omului treceau frumos podul proaspat pus de primarie, dupa o interventie fulger la care a participat primarul, viceprimarul si alti cativa angajati ai primariei.
Atunci am invatat ca totul este posibil, atata timp cat chiar vrei ceva si ai un cioban cu o furca…
sursa foto: ziuanews.ro