Connect with us

Cultură

Turnul Sfântul Nicolae, cel mai vechi lăcaș de cult care se mai păstrează la Lugoj

Publicat

în

Dacă tot sărbătorim astăzi Sfântul Nicolae, trebuie spus că în inima orașului Lugoj se află un monument de o valoare istorică deosebită, martor al vremurilor îndepărtate. Turnul bisericii „Sfântul Nicolae” reprezintă, potrivit informațiilor din cartea lui Horațiu Suciu, „O istorie a Lugojului pentru uzul celor tineri”,  cel mai vechi locaș de cult care a rezistat în acest oraș.

RETIM

„Despre momentul în care această biserică a fost ridicată există mai multe opinii. Unii cercetători consideră că a fost construită în aceeaşi epocă cu vechile vetre mănăstireşti din Banat: Vodiţa, Şemlac, Săraca, Partoş, Vărădia, adică din secolele XIII-XIV. Alţii consideră că ea a fost ridicată la începutul secolului al XV-lea, în 1402, de Cătălina (sau Ecaterina), soţia banului de Severin, Nicolae de Pereny (Perian). O tradiţie locală consideră că biserica a fost ridicată de călugări veniţi din Ţara Românească. Există istorici care consideră că, la origine, a fost biserica unei mănăstiri. Descrierea de către Dem Teodoru a unei fresce din Biserică, care reprezenta „portretul protopopului de atuncea Gavril, în veşminte semi-episcopale îmbrăcat, adecă: dolamă roşie, manta neagră cu căptuşeală vânătă, apoi camilacvă, metaniile şi bât cârn” demonstrează că acesta era un călugăr și că biserica făcea parte dintr-un complex mănăstiresc”, arată istoricul Horațiu Suciu.

Incendiul care a dus la dispariția bisericii

Biserica „Sfântul Nicolae” a trecut prin numeroase transformări de-a lungul secolelor. Un incendiu în iulie 1842 a afectat grav biserica, iar din lipsa de fonduri nu s-a mai putut restaura în mod corespunzător. Aceasta a condus la demolarea sa în 1879, păstrându-se doar turnul clopotniței.

AUTOLIV

Săpăturile arheologice din 1922 au relevat dimensiunile originale ale bisericii, precum și dovezi ale unor înmormântări nobile sub biserică. Basorelieful de pe frontispiciul turnului, reprezentând Sfântul Nicolae și blazonul lui Ioan Raț de Mehadia, adaugă un element de valoare artistică și istorică complexului.

„Săpăturile arheologice din anul 1922 au scos la lumină dimensiunile Bisericii „Mici”, straturi de cenuşă, vase de lut, resturi de oale, două mânere de săbii. În „gropniţa” de sub biserică s-au aflat osemintele risipite şi resturi de ţesături în fir, indicii că ar fi cripta unor nobili. O piatră funerară descoperită sub pardoseala de cărămidă a bisericii – aici a fost înmormântat Ioan Raţ de Mehadia, în august 1729. Biserica avea lungimea de 20 stânjeni, iar înălţimea turnului de 16 m. Zidurile erau din cărămidă (sau piatră), acoperişul fiind din ţiglă smălţuită de culoare verde. Pe frontispiciul Turnul Bisericii „Sfântul Nicolae” turnului se află un basorelief compus din două piese, una reprezentând imaginea Sfântului Nicolae, săpată în piatră de gresie şi colorată, a doua înfăţişând blazonul lui Ioan Raţ de Mehadia și, împrejur, stemele districtelor bănăţene a căror prefect suprem a fost. În partea inferioară a basoreliefului se află textul latin amintit”, arată Suciu.

Cum arăta biserica pe interior

Istoricul bănățean mai dezvăluie că inventarul întocmit în 1792, de protopopul Constantin Atanasievici ne dă o imagine a înfăţişării interioare a Bisericii Sfântului Nicolae din secolul al XVIII-lea: „tâmpla de zid până la cerime. Deasupra zugrăvită, pe tâmplă Răstignirea, la ocol 12 Proroci, mai jos 12 Apostoli, apoi 12 praznice împărăteşti şi 4 Evanghelişti de-a dreapta Domnului Hristos”. În pronaos se vedea portretul protopopului Gavril.

Un alt inventar din 20 ianuarie 1775 consemnează numele unora din cele 14 cărţi româneşti aflate în biserică: o evanghelie (1746), un liturghier (1768), un apostol (1743), o biblie (1688), o pravilă (1652), un octoih (1774), un nou testament (1648). Majoritatea acestor cărți proveneau din Ţara Românească. Acelaşi inventar mai enumeră odăjdii preoţeşti, vase din argint, lemn sau aurite, cruci ferecate și două clopote.

Astfel, Biserica „Sfântul Nicolae” din Lugoj nu este doar un lăcaș de cult, ci și o mărturie vie a istoriei locale și a schimbărilor sociale și religioase ce au avut loc în Banat de-a lungul timpului.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Evenimente pregătite de Casa de Cultură din Lugoj de Mărțișor și Ziua Femeii

Publicat

în

Tânăra pianistă Patricia Roșca susține un recital în 8 martie

Între 29 februarie și 2 martie, Piața Iosif Constantin Drăgan din Lugoj devine locul unde magia primăverii prinde viață. Artizani talentați, producători și comercianți locali îți pregătesc cele mai frumoase surprize, de la pictură pe față până la ateliere de confecționat mărțișoare și delicii dulci.

RETIM

Pe 1 martie, de la ora 17:30, atmosfera va fi înălțată de magia „Mărțișorului Dansator”, într-un spectacol ce va include prestații ale Ansamblului „Lugojana” și Infinity Arts Lugoj.

În zilele de 7 și 8 martie, Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj devine gazda unui eveniment special, dedicat sărbătoririi femeilor și aducerii în prim-plan a artei sub diferite forme.

AUTOLIV

Pe 7 martie, Infinity Arts te îmbie la spectacolul „Dansul Etern”, iar Marius Bațu și Vasile Gondoci te invită la un concert folk emoționant intitulat „Cu tine încă 2000 de ani”.

Pe 8 martie, vei putea savura un recital cameral susținut de Patricia Roșca la pian și Andrei Cozma la clarinet, iar Ansamblul „Lugojana” al Casei de Cultură „Traian Grozavescu” va oferi un spectacol memorabil cu tema „Cânt și joc pentru mama mea”.

Citiţi mai departe

Cultură

Filmul Generației de Aur ajunge și la Cinema „Bela Lugosi”. Avanpremiera e la Timișoara

Publicat

în

Miercuri, 28 februarie 2024, cu începere de la ora 19.30, la Cinema City (Iulius Mall Timișoara) are loc avanpremiera filmului dedicat Generației de Aur a României fotbalistice, echipa de excepție care ne-a dus în sferturi la Campionatul Mondial din 1994

RETIM

Hagi, Popescu, Dumitrescu și coechipierii lor își spun povestea așa cum nu au mai spus-o niciodată și sunt actori în propriile lor roluri. Retrăim împreună momentele din urmă cu 30 ani în care fotbalul românesc era la un alt nivel, iar unitatea dintre echipa națională și suporteri se traducea în ieșiri în stradă cu miile până la orele dimineții.

Filmul ”Hai, România – Povestea Generației de aur” va începe să ruleze în cinematografe începând cu data de 1 martie. Programul complet al proiecțiilor și mai multe informații pot fi găsite pe site – https://hairomaniafilmul.ro/ sau pe pagina de Facebook – https://www.facebook.com/hairomania.filmul.

AUTOLIV

La avanpremieră vom avea parte și de o scurtă sesiune de discuții cu trei foști componenți ai echipei naționale a României: Emeric Dembroschi, Iosif Rotariu și Paul Codrea. Oameni care, deși au evoluat în perioade diferite, au făcut-o reprezentând cu mândrie fotbalul românesc la cel mai înalt nivel – Emeric Dembroschi marcând în poarta Braziliei lui Pele în 1970, Iosif Rotariu duelându-se la sânge cu Argentina lui Maradona la Mondialul italian din 1990 și Paul Codrea evoluând în toate meciurile României din grupă la turneul final european din 2008.

Filmul va rula și la Lugoj, conform programului de ma jos:

Citiţi mai departe

Cultură

A murit un mare critic și istoric literar, care s-a născut la Lugoj

Publicat

în

Comunitatea culturală din Lugoj și din întreaga țară este în doliu după vestea tragică a trecerii în neființă a ilustrului critic și istoric literar Alex Ștefanescu.

RETIM

Născut în Lugoj, la 6 noiembrie 1947, Alex Ștefanescu și-a dedicat întreaga viață literaturii, devenind unul dintre cei mai străluciți membri ai Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 1977. Cea mai notabilă contribuție a sa, lucrarea intitulată „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, premiată de Uniunea Scriitorilor în 2005, rămâne un monument al cercetării literare, explorând cu pasiune și profunzime evoluția literaturii române în contextul regimului comunist.

Criticul Ștefanescu nu doar că a analizat operele marilor scriitori, ci le-a și înțeles adânc, reușind să contureze o panoramă exhaustivă a lumii literare române contemporane. Numele său se alătură acum pantheonului celor mai iluștri critici literari români, într-o tradiție demnă de nume precum George Călinescu și Eugen Lovinescu.

AUTOLIV

Cu peste 5.000 de articole de critică literară publicate în diverse reviste și publicații, Alex Ștefanescu a fost o prezență constantă și influentă în peisajul cultural al țării. Opera sa complexă cuprinde piesele de teatru precum „Melania și ceilalți” și scenariul pentru serialul de teatru TV „Căsătorie imposibilă”.

Familia, prietenii, și admiratorii criticului Alex Ștefanescu își exprimă profundul regret și își aduc omagiul în fața memoriei sale.

Citiţi mai departe

Cultură

După șase ani de când a fost donată orașului, casa compozitorului Ion Vidu va fi renovată

Publicat

în

Primăria Lugoj anunță că în scurt timp vor fi demarate lucrările de renovare la Casa Memorială „Ion Vidu”. Imobilul a intrat în proprietatea municipalității în urma unui gest generos al familiei, care a decis să-l doneze pentru a găzdui o casă expozițională.

RETIM

Primarul interimar Bogdan Blidariu a declarat: „În cursul anului trecut a fost semnat contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a acestei clădiri memoriale denumite Casa Ioan Vidu. Conform contractului, într-o primă etapă se va realiza proiectarea. Proiectarea propriu-zisă a fost finalizată. În momentul acesta se așteaptă doar un aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, după care se va da ordinul efectiv de execuție a lucrărilor, conform contractului. După finalizarea etapei de proiectare, termenul maxim de realizare a lucrărilor este de 12 luni, dar avem speranța că acest termen va fi mult mai scurt.”

Valoarea maximă a lucrărilor este estimată la aproximativ 530.000 de lei.

AUTOLIV

Această inițiativă vine la aproape șase ani după donația făcute de Robert Benkoczi, strănepotul lui Ion Vidu, către Primăria Lugojului în martie 2018. Casa cu o suprafață de 131 de metri pătrați, însoțită de 396 de metri pătrați de teren, a fost donată cu condiția ca aceasta să fie menținută în stare bună, să nu fie vândută pentru următorii 49 de ani și să fie destinată activităților culturale și educative, sub numele de „Casa Muzicii Ion Vidu”.

Citiţi mai departe

Cele mai citite