Connect with us

Administrație

Romania 2024: Mai mult de un sfert din drumurile țării sunt pietruite sau de pământ, conform datelor oficiale ale INS

Publicat

în

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), situația rețelei de drumuri publice în România la 31 decembrie 2023 dezvăluie o lungime totală de 86.388 km. Această rețea este alcătuită din diverse categorii de drumuri, inclusiv drumuri naționale, județene și comunale.

RETIM

Din totalul rețelei de drumuri, 20,4% (17.677 km) sunt drumuri naționale, 40,6% (35.046 km) sunt drumuri județene și 39% (33.665 km) sunt drumuri comunale. Un aspect semnificativ este reprezentat de starea acestor drumuri, dintre care 26,7% (23.025 km) sunt drumuri pietruite și de pământ.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Detaliind rețeaua de drumuri naționale, 35% (6.189 km) sunt drumuri internaționale, 5,6% (997 km) sunt autostrăzi și 0,4% (70 km) sunt drumuri expres. Dintre acestea, 12,2% (2.161 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,8% (311 km) sunt drumuri cu 3 benzi și 0,2% (37 km) sunt drumuri cu 6 benzi.

Structura rețelei de drumuri evidențiază că 49,4% (42.692 km) sunt drumuri modernizate, în principal cu îmbrăcăminte asfaltică de tip greu și mijlociu. Totodată, 23,9% (20.671 km) sunt drumuri cu îmbrăcăminte ușoară rutieră, iar 26,7% (23.025 km) rămân drumuri pietruite și de pământ.

Autoliv angajează!

Raportul INS mai subliniază că, din totalul drumurilor modernizate, 27,5% au durata de serviciu depășită, la fel și 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte ușoară rutieră.

Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 44,5‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8‰). La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Chiar dacă nu e gata, primul tronson pietonal din centru provoacă deja controverse. Totul pornește de la piatra folosită pentru pavat

Publicat

în

FOTO Facebook

Primul tronson din pasajul pietonal Al. Mocioni se apropie de finalizare. Lucrările sunt destul de avansate, iar constructorul este deja în faza în care așează pavajul, una dintre ultimele operațiuni. Apariția plăcilor în centrul civic a stârnit primele controverse. Discuțiile care se amplifică în sânul opoziției administrației locale sunt legate de materialul din care sunt făcute dalele și de faptul că Primăria Lugoj ar fi schimbat proiectul folosind andezit, o piatră mult mai ieftină și mai puțin rezistentă față de granit.

RETIM

Contactat de Lugojeanul.ro, Claudiu Buciu, consilierul actualului primar, spune că proiectul a fost respectat și piatra este cea recomandată de proiectant și aprobată de Comisia de Monumente.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

„Andezitul a fost recomandat de proiectant. Este în toate documentațiile votate de consilierii PSD și USR în consiliul local, doar că ei nu fac efortul să citească atunci când votează, ci votează cum le zice liderul de partid. Această piatră este prevăzută în documentațiile tehnico-economice încă de la faza de DALI. Nu este nicio schimbare față de proiect sau față de ce s-a licitat. Este conform cu proiectul ce se execută, este conform cu ceea ce s-a licitat sută la sută”, a declarat Buciu.

Lucrările la centrul civic al Lugojului au fost reluate după circa patru ani. Ele au fost demarate de fosta administrație locală, condusă de Francisc Boldea. După alegeri, noua conducere a Primăriei Lugoj a anunțat că proiectul a fost început fără a avea avizele necesare și fără lucrările necesare pentru schimbarea și mutarea rețelelor de apă, canalizare și gaz.

Autoliv angajează!

Locul a rămas decopertat și îngrădit în ultimii ani, perioadă în care edilii locali susțin că au încercat să obțină avizele necesare și să realizeze lucrările de subteran. Între timp, au renunțat la constructorul angajat și la proiectul făcut de fosta administrație, considerând că este mult prea scump.

Primarul interimar, Bogdan Blidariu, a declarat recent, pentru Lugojeanul.ro, că valoarea lucrărilor, conform noului contract, este de 2.900.000 de lei, față de 4.900.000 de lei, cât era în proiectul fostei administrații.

Citiţi mai departe

Administrație

Constructorul lotului lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva dă asigurări că va finaliza lucrările până în 2026

Publicat

în

FOTO Economedia.ro

Dorinel Umbrărescu, patronul companiei UMB, a asigurat Ministerul Transporturilor că lucrările la lotul lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva va fi finalizat până în 2026, garantând astfel că România nu va pierde fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

RETIM

UMB, recunoscută drept cea mai puternică firmă de construcții din România, a început lucrările în această primăvară la cei 10 kilometri dintre Margina și Holdea. Totuși, lucrările la cele două tuneluri de peste 2 kilometri fiecare nu au demarat încă, deoarece nu a fost emisă Autorizația de Construire. Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 34 de luni de la emiterea ordinului de începere, ceea ce înseamnă că UMB trebuie să termine tunelurile cu aproape șase luni înainte de termen.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Promisiunile UMB au fost transmise marți, 21 mai la Timișoara, în cadrul Comitetului de Monitorizare Programul Transport 2021-2027, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu care răspunde de sectorul rutier menționând discuțiile directe cu patronul Dorinel Umbrărescu : ,,Am avut o discuție foarte aplicată și importantă și cu constructorii importanți prezenți la acest eveniment, români și străini, printre care Dorinel Umbrărescu (grupul de firme UMB), Gabriel Stanciu (Alstom) și Ilker Gülen (Nurol): În ceea ce privește grupul de firme UMB, care are cele mai multe contracte finanțate prin PNRR, am reafirmat împreună că România nu va pierde niciun euro din acest program alocat pentru infrastructura rutieră; În ceea ce privește relația cu antreprenorii, am insistat pe un parteneriat deschis și transparent între beneficiari și constructori, care să ducă la proiecte de calitate, implementate în termenul contractat”.

În aprilie 2024, Consiliul ECOFIN a decis că Mecanismul de redresare și reziliență european, din care face parte și PNRR-ul României, nu va fi prelungit după 2026. Luni, 22 aprilie 2024, Ministerul Transporturilor a emis Autorizația de Construire pentru primii 5 kilometri ai lotului lipsă al autostrăzii, cu o valoare a contractului de 1,8 miliarde lei finanțat prin PNRR. Lotul va completa autostrada de la Sibiu (Boița) la Nădlac II.

Autoliv angajează!

 

Citiţi mai departe

Administrație

Două firme au depus oferte pentru executarea lucrărilor de reparații la Podul de Fier

Publicat

în

FOTO eyeinthesky.rio

S-a încheiat perioada de depunere a ofertelor pentru desemnarea unui constructor care să repare Podul de Fier din Lugoj. Licitația a fost reluată, după ce la prima s-a înscris un constructor a cărui ofertă a fost respinsă. Primarul interimar Bogdan Blidariu spune că în momentul de față sunt două firme, care vor să execute lucrările.

RETIM

„Urmează evaluarea tehnică a ofertelor, care, cel mai probabil se va finaliza la jumătatea lunii iunie, când vom afla dacă vom avea un constructor desemnat pentru executarea lucrărilor la Podul de Fier”, a declarat Blidariu.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Lucrările erau programate să înceapă în luna iunie, însă după reluarea licitației s-ar putea depăși acest termen. Estimarea este că acestea vor dura circa 10 luni, iar pe o mare parte din această perioadă traficul va fi blocat total.

Potrivit informațiilor publicate pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea estimată a contractului pentru reabilitarea podului este de 11,2 milioane de lei fără TVA. Proiectul cuprinde nu doar reabilitarea structurală a podului, ci și restaurarea celor patru clădiri-anexă, implementarea unui sistem de iluminat arhitectural și refacerea instalațiilor existente.

Autoliv angajează!

Citiţi mai departe

Administrație

Încep lucrările la pasajul de pe strada Bocșei. Ministrul Grindeanu, mulțumit de tronsonul Lugoj-Timișoara

Publicat

în

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu,  a declarat că lucrările pe tronsonul de cale ferată Lugoj-Timișoara, parte integrantă a proiectului Caransebeș-Arad, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt cele mai avansate de pe toate tronsoanele proiectului, fiind deja în faza de execuție.

RETIM

„Primul lucru bun e că lucrările pe lotul Lugoj-Timișoara la calea ferată au început. Sunt în faza de execuție. Știți că e parte din proiectul Caransebeș-Arad, finanțat prin PNRR, iar cel mai înaintat lot este Lugoj-Timișoara,” a declarat Grindeanu. Ministrul și-a exprimat speranța că lucrările vor începe în curând și pe celelalte tronsoane, respectiv Timișoara și Caransebeș, pentru a respecta termenul limită de finalizare a proiectului până la sfârșitul anului 2026.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Proiectul include nu doar modernizarea căii ferate, ci și construcția unui pasaj suprateran în Lugoj și modernizarea gării locale. „Odată cu modernizarea, sigur că se construiește și un pasaj suprateran aici, unde ne aflăm,” a adăugat ministrul. Acesta a precizat că lucrările sunt realizate de o companie spaniolă de mare anvergură și a accentuat importanța monitorizării atente pentru a menține ritmul de execuție.

Tunel pentru biciclete

Ministrul Grindeanu a menționat și necesitatea de a evita problemele întâlnite la alte proiecte similare, cum ar fi pasajul rutier de la ieșirea din Lugoj spre Buziaș. „Aș vrea să nu pățim în această zonă ceea ce s-a pățit pe pasajul rutier de la ieșirea din Lugoj spre Buziaș, unde lucrurile nu stau chiar în regulă sub pasaj,” a declarat acesta.

Autoliv angajează!

Proiectul include și un tunel pentru biciclete, care va traversa calea ferată subteran, în cadrul unui plan de dezvoltare urbană ce nu va afecta spațiile verzi. „Propunerea CFR-ului este să se construiască subteran un tunel pentru biciclete și așa vom face,” a confirmat Grindeanu.

Ministrul a solicitat, de asemenea, o atenție sporită în ceea ce privește dezvoltarea urbană în zonă, pentru a preveni transformarea proiectului într-un inconvenient pentru locuitori.

Citiţi mai departe

Cele mai citite