Connect with us


Lugoj

REPORTAJ: Conacul din Herendesti sau fabrica de otet de la Margina, prezentate pe un nou portal despre Banat

Publicat

în

conacul din herendesti prin banatUn portal despre tradițiile, locurile și istoria Banatului a fost lansat de curând pe internet, dând ocazia și generației noi, grație design-ului modern și fotografiilor realizate în mod profesionist, să afle despre cele mai importante locuri din zona aceasta de țară. PrinBanat.ro, realizat de patru tineri pasionați de cultura bănățeană, este un site pe care cititorul se poate delecta cu poveștile cele mai bune ale Banatului, cum au apărut cele mai frumoase clădiri sau sate din zonă și cum s-au păstrat de-a lungul timpului tradițiile cunoscute la nivel mondial.

„Până nu demult, Banatul era una dintre cele mai vizitate şi lăudate regiuni, acest lucru datorându-se mai ales unor premiere care au rămas adânc întipărite în istorie şi care merită reamintite. Printre priorităţiile bănăţene care au avut loc pe teritoriul actual al României se numără prima gară, prima cale ferată, prima fabrică de bere, primul tramvai electric, prima farmacie montană, primul oraş iluminat electric, primul club privat de jazz, primul oraş liber de comunism, iar lista poate continua”,  scriu cei de la PrinBanat.fabrica de otet de la margina prin banat

Prin Banat este un așadar un portal cu povești, călătorii și tradiții doar în zona aceasta de lume găsite. Cele mai apropiate locuri de Lugoj despre care am citit pe site sunt fabrica de oțet de la Margina, aflată în stare avansată de degradare în comuna situată la doi pași de municipiul nostru, dar și conacul de la Herendești, cu o istorie interesantă și tainică și un statut din păcate la fel de precar ca și alte monumente importante din zona rurală a Timișului. Despre conac, fabrica de oțet, dar și despre restul locurilor uitate și valoroase din Banat, puteți citi mai multe pe pagina proiectului.

La fel de interesantă precum poveștile publicate pe site, cu fotografii de-o mare calitate, este și povestea din spatele proiectului, care nu s-a bucurat de sprijin din partea niciunui politician, primar, președinte, vicepreședinte sau secretar, deși Banatul este mare și acest portal există pentru toată zona și pentru toată țara să îl admire. „Pentru moment, Prin Banat este susținut prin resurse proprii. Când am început călătoriile de documentare ştiam doar că vrem să aflăm cât mai multe poveşti de pe aceste plaiuri, nu ne-am gândit prea mult la aspectele financiare. Fiecare şi-a adus aportul într-o oarecare măsură şi şi-a pus amprenta în proiect în felul propriu şi în funcţie de specializare”, ne-a povestit Alexandra Palconi, unul dintre fondatorii proiectului.prin banat 2

Atât Alexandra, cât și colegii ei au joburi ca fiecare dintre noi, însă își fac timp din timpul lor și cheltuie bani din banii lor de buzunar pentru a vizita, fotografia și documenta locurile prin care merg, muncă frumoasă, dar deloc ieftină pentru un asemenea portal. Ideile pentru dezvoltarea proiectului există, acestea urmând să fie puse în aplicare în cel mai scurt timp, pentru că publicul cere cât mai multe povești din Banatul de odinioară. „În viitorul apropiat ne-am propus să găsim poveşti din zona lacului Surduc, din Luncanii de Sus şi să amintim fabrica de sticlă care funcţiona odată în Tomeşti Colonie. Se observă în proiect tendinţa de a căuta poveşti în zone extraurbane, dar va veni și momentul în care vom intra în orașe”, spune Alexandra.

La ideea de publicare a poveștilor se adaugă și cea a plimbărilor efective, alături de jurnaliști, bloggeri sau fotografi, care la rândul lor să scrie despre locurile minunate din această zonă de țară. „Până la sfârșitul anului 2014, am plănuit o serie de călătorii prin Banat, în care vom fi însoțiți de jurnaliști, bloggeri, fotografi și oameni-cheie care pot ajuta ca mesajul nostru și poveștile din Banat, indiferent cum sunt ele, cu bune și cu rele, triste, frumoase, să ajungă la un număr cât mai mare de persoane. În același timp, vrem să atragem constant atenția asupra stării avansate de degradare în care se află o bună parte din monumentele istorice bănățene, din păcate”, mai spune Alexandra.

Dorința promotorilor frumuseților bănățene de la Prin Banat este ca poveștile să ajungă la cât mai multe persoane, chiar și la cele de peste granițele României, articolele urmând să fie traduse în viitorul apropiat și în alte limbi. Deocamdată, planul pentru 2014 este stabilit, însă, și asta este o asigurare de la echipă, despre Prin Banat vom mai auzi, și pe viitor, la un nivel mai amplu decât până acum.prin banat prin banat 3lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

Timișul are nevoie de un program coerent de guvernare locală

Publicat

în

Dragi prieteni,

Prea mult timp județul Timiș a fost condus în mod haotic, fară o direcție clară, fară programe și proiecte care să ridice județul la nivelul la care merită să fie. Centralizarea excesivă, lipsa dialogului cu primarii, anunțarea de proiecte majore, dar care sunt deocamdată doar pe hârtie, procesul de izolare, nu doar față de București, ci mai ales față de Bruxelles, au făcut ca Timișul să lipsească din zona elevată a județelor României. Nu există o strategie unitară a județului, nu există un program concret de atragere de investitori, nu avem un proiect județean de dezvoltare a turismului, zona învățământului este departe de ceea ce ar trebui să fie. La fel și cea medicală. În ceea ce privește infrastructura e nevoie de multe și mari completări.

Împreună cu peste 40 de primari din Grupul de Reforma în Administrația Locală, un ONG apolitic ce include primari din întreg județul Timiș, cu reprezentanți ai mediului de afaceri, cu cadre didactice din mediul universitar am elaborat un document programatic pentru următorii 4 ani, un program de guvernare locală pe care l-am intitulat „Timisul la nivel european”

Este planul oamenilor gospodari din acest județ. Este ceea ce își doresc timișenii.

Unul dintre principalele puncte ale acestui program îl reprezintă înființarea unui Fond Județean de Investiții. Prin acest fond vor fi ajutați primarii, indiferent de apartenența lor politică, să obțină proiecte cu finanțare europeană. Practic, este instrumentul primarilor gospodari care aduc fonduri europene în comunele și orașele lor.

Pentru o mai bună coordonare cu mediul de afaceri din județ, vom crea un Consiliu de Strategie și Consiliere Economică format dintr-o echipă de specialiști care va pune la aceeași masă reprezentanți ai Consiliului Județean Timiș, oameni de afaceri și mediul universitar.

Totodată, îmi propun să creștem calitatea vieții pentru timișeni.  Am în vedere 5 subdirecții, respectiv: sănătate la standarde europene, prin ridicarea unui spital regional, construirea mai multor baze sportive, a unei piste de biciclete care să lege Timișoara de Sânnicolau Mare până la vama Cenad, dar și drumul vinului care să deschidă spre explorare zone sălbatice din Timiș, care să unească Buziasul, respectiv Dealul Silagiului cu Timișoara. Nu în ultimul rand, vom realiza ceea ce am numit autostrada de biciclete, o conexiune pentru toate comunele periurbane.

În programul de guvernare locală mi-am propus să asigur bunăstarea durabilă pentru mediul rural, care urmărește reducerea decalajului dintre comune și orașe prin finanțarea racordării gospodăriilor la infrastructura de transport, susținerea investițiilor în agricultură, susținerea educației și rezolvarea problematicii fondului funciar.

Cel mai important punct al programului de guvernare locală este atragerea de fonduri europene. De mai bine de 16 ani sunt expert european, membru în Comitetul European al Regiunilor. Am expertiza și experiența necesare atragerii de fonduri europene, iar acest lucru se poate vedea cel mai bine la Dudestii Noi, comuna pe care am condus-o din 2004. Astfel, vom înființă o bancă de proiecte europene care nu doar ca va realiza proiecte pentru Consiliul Judetean Timiș, ci îi va ajuta si pe primarii din Timiș să le realizeze. Un alt punct al Programului de Guvernare locală îl reprezintă înființarea unei platforme e-timiș, care va urmări digitalizarea serviciilor publice. Nu în ultimul rând, vreau să încurajez investițiile în energia verde, în industrii nepoluante. Vreau nu doar să păstrez fondul forestier al județului, ci să și înființez păduri de protecție urbana. De aceea, garantez protecția mediului și voi respecta pactul verde european.

Alin Nica, candidat la Presedinția Consiliului Județean Timiș

Codul de mandatar financiar al PNL Timis este 21200012.

Citiţi mai departe

Lugoj

FOTO Magazinul Dedeman din Lugoj s-a deschis pentru cumpărători

Publicat

în

Fără tăieri de panglică sau speech-uri de campanie, magazinul Dedeman din Lugoj s-a deschis în sfârșit pentru clienți. Vineri dimineața, în jurul orei 8, câteva zeci de lugojeni au fost primii clienți ai noului magazin de bricolaj de pe strada Timișorii. Interiorul magazinului arată exact ca oricare alt Dedeman din România. Clienții au la dispoziție mai multe tipuri de cărucioare, în funcție de materialele de construcții sau alte produse pe care le pot achiziționa din incinta punctului comercial. 

Lucrările la magazin au început la finalul lui martie, astfel că timpul în care s-a ridicat locația a fost de cinci luni. Complexul comercial, care se întinde în total pe 35.000 mp, cuprinde o construcţie principală reprezentând un magazin pentru vânzare materiale de construcţii precum: cărămizi, saci de ciment, blocuri ceramice, gresie ceramică, profile metalice, ţevi, tablă, plase sudate, placi gips carton, polistiren, vata minerală, lacuri şi vopsele, adezivi, dar şi alte produse pentru amenajări interioare.

În cadrul construcţiei realizate sunt delimitate diferitele zone funcţionale: spaţiu de primire clienţi, spaţiu de vanzare-depozitare, spaţii de primire, sortare, depozitare marfă, birouri administraţie, dotări sanitare pentru personal şi public, vestiare, funcţiuni complementare anexe (centrala termică, centrala de ventilare, tablou electric general, etc.). 

Există şi o zonă în care se va amenaja o grădină, tip seră, cuprinzând zona de vânzare produse de grădinărit. Pentru fluidizarea traficului, pe strada Timișorii a fost construit un sens giratoriu cu două benzi.

Citiţi mai departe

Lugoj

Deponeul în care ajung gunoaiele din Lugoj, subiect într-o investigație de presă cu rezultate șocante

Publicat

în

Jurnaliștii de investigație de la Recorder, unul dintre cele mai de succes proiecte independente de presă din România, au scris un material amplu despre dezastrul de la deponeul de la Ghizela, locul în care ajung gunoaiele din Lugoj și din restul județului Timiș. Conform materialului, la Ghizela situația este scăpată de sub control, materialele dăunătoare strânse aici ajungând în râul Timiș, sub formă de levigat, o substanță toxică ce poate avea efecte catastrofale asupra cursului de apă.

Potrivit Recorder, În depozitul de deșeuri de la Ghizela ajung anual peste 225.000 de tone de gunoaie, colectate din tot județul Timiș. Este o cantitate dublă față de cea pentru care a fost proiectat deponeul, inaugurat în 2011 cu pretenția că respectă toate normele europene în domeniu.

Aceste norme vorbesc în primul rând despre gestionarea corectă a levigatului, adică a lichidului rezultat din fermentarea gunoaielor depozitate. Este o substanță extrem de toxică, motiv pentru care groapa de gunoi a fost dotată cu o membrană impermeabilă menită să împiedice infiltrarea levigatului în sol. Acesta este colectat într-un bazin, apoi trecut printr-o stație de epurare și transformat în apă curată (permeat). Mai departe, această apă ajunge într-un alt bazin de unde este deversată în râul Timiș, printr-o conductă subterană care străbate o distanță de nouă kilometri.

Numai că tot acest circuit de funcționare preluat din standardele europene s-a lovit de eterna cârpeală românească. La câțiva ani de la punerea în funcțiune a depozitului de la Ghizela, s-a constatat că aici ajung mai multe deșeuri decât s-a estimat în proiect, iar capacitatea stației de epurare este, de asemenea, prea mică pentru cât levigat produce groapa de gunoi.

Puteți citi aici întreaga investigație a jurnaliștilor de la Recorder.

foto: Recorder

 

Citiţi mai departe

Cele mai citite