Connect with us

Cultură

O asociaţie din Timişoara cere ca Podul de Fier din Lugoj să fie declarat monument

Publicat

în

Fotografie de la inaugurarea Podului de Fier din Lugoj, Colecția Gaidoș Cristian Oliviu

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Timiș clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj. Argumentul  pentru clasare este conform încadrării criteriilor stabilite de Norma metodologică de clasare și inventariere a monumentelor istorice (Ordinul nr. 2260/2008 al Ministerului Culturii și Cultelor privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice).

Meniul zilei Octavian

Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei arată că Podul de Fier din Lugoj a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a facut pentru ridicarea efectivă a podului. Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi). Podul de fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Deși podul a rezistat vremelnic la numeroase indundații ((1910,1912,1926,1949, 1966, 2000, 2020), starea lui s-a înrătățit in ultimul deceniu (anexă poze din iul. 2020). De la ultima verficare temeinică a podului (singura!), efectuată în 1962, când au fost întărite și completate niturile existente, s-au mai executat periodic lucrări superficiale de mentenanță care au vizat însă suprastructura podului: sablarea şi remedierea căii de rulare.  În aceste condiții, raporându-ne la valoarea arhitecturală a obiectivului, considerăm necesară clasarea lui ca monument istoric, respectiv urgentarea procesului de consolidare (structură metalică, picior de beton și zidărie) și conservare a bătrânului pod de fier.

RETIM

Prin urmare, considerăm extrem de relevante atât vechimea podului, considerabilă din punctul nostru de vedere, dar și celelalte criterii indicate în cadrul prevederii legale de clasare a Podului de Fier din Lugoj. Din punctul nostru de vedere faptul ca acest pod nu este deja monument istoric este o scăpare și o eroare pe care dorim, prin efortul nostru și bunăvoința Primăriei Municipiului Lugoj, a Direcției Județene pentru Cultură Timiș, sa o reparăm.

Mulțumim domnului Cristian Ovidiu Gaidoș, muzeograf la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj,  pentru spijinul acordat în documentarea și studiul istoric preliminar necesar documentației de clasare.

Sursa:http://salvatipatrimoniultimisoarei.ro

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Povestea uluitoare a arhitectului uitat al Lugojului, unul dintre oamenii care au decis înfățișarea orașului de astăzi

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Arhitectul uitat al Lugojului, Ármin Herman Villány (1875-1954), cel care, preț de două decenii, prin activitatea sa, și-a lăsat semnătura inconfundabilă asupra fizionomiei urbane a Lugojului, este o persoană mult prea puțin cunoscută în orașul de pe Timiș. 

Născut la Seghedin în 1875, pe numele său complet Ármin Herman Weisz (maghiarizat în Villány) s-a remarcat încă din liceu ca un sportiv desăvârșit. Joacă fotbal pe postul de atacant central (un sport aflat la începuturi în Imperiul Austro-Ungar), iar în 1894 (17 iunie) stabilește un record de 100 de yarzi la atletism la Campionatului Național din Budapesta. 

Se înscrie în 1895 la Universitatea tehnică „Regele Josif „ din Budapesta – „Királyi József Műegyetem“ (Politehnica), după absolvire primind titlul de „inginer regal de stat“. În acel moment nu exista o distincție clară între arhitect și inginer constructor, cel din urmă ocupându-se atât de proiectare, cât și de ridicarea imobilelor „îmbrăcate„ în decorații. Este repartizat în 1899 la Lugoj în cadrul Oficiul de stat pentru construcţii (Államépítészeti Hivatal), filiala Caraș-Severin, unde va lucra până la sfârșitul Primului Război Mondial. Biroul de construcții, subordonat Ministerului de Resort, deținea autoritatea în teritoriu, grupul de ingineri având ca atribuții de serviciu supravegherea planurilor de arhitectură trimise spre aprobare și elaborarea /executarea lucrărilor publice.

RETIM

Cele mai importante lucrări

Ármin Villány s-a integrat ușor în societatea lugojeană, ajungând să fie stimat de locuitorii orașului pentru talentul și priceprea dovedită în arta construcției. Proiectele sale, elaborate fie în cadrul biroului de stat, fie creații personale, rezultate din activitatea depusă în mediu privat, ne certifică orginalitatea tânărului arhitect: Teatrul Orășenesc (inaugurat în dec. 1900, ca asistent al inginerului Carol Elék), Palatul Institutului de credit „Poporul“ (1904), Palatul comunității reformate (1906), Biserica Reformată (1907), aripa nouă a Şcolii de fete romano-catolice „Notre Dame”(1907), casa familiei din Str. Parvy (actuala Str. Magnoliei, nr.15 – Parohia Reformată), Seminarul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare„(in perioada comunista Școala de fete) (1912) etc. La auzul veștii că urma să fie transferat în 1907 la Rimaszombat, societatea civilă face apel la funcționarii comitatului reușind să il mențină în postul din Lugoj.

Villányi se numără printre animatorii vieții sportive din Lugoj. Il găsim printre participanții la emulaţia de “foot ball“ din 4 aug. 1901 – prima de acest fel în oraș, organizată pe terenul de lângă teatru, unde s-a construit în 1925-1927 Casa Porumb – în echipa celor îmbrăcați în culorile negru-galben. A fost membru al „Reuniunii Sportive din Lugoj“ (înființată în 1897) timp de 17 ani, în mare parte ca jucător al echipei locale de fotbal. 

Viața privată

Se căsătorește în 1900 cu Dora Sternlicht, fiica unui comerciant lugojean, care îi va dărui mai mulți copii (Stela, Elisabeta). Schimbarea climatului politic îl determină pe Ármin Villány să se întoarcă în orașul natal, Szegedin, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu retragerea administrației maghiare din Banat. Isi lasa casa personală parohiei reformate din Lugoj. 

În paralel cu arhitectura, pe care o practică în Seghedin între cele două războaie mondiale, ajungând șef al biroului local de construcții, Villány se implică în coordonarea activității sportive în calitate de preşedinte al departamentului de atletism (din 1920) al Szegedi Atlétikai Klub. În 1939 ajunge președinte de onoare al Clubului FC Seged. Supraviețuiește celui de-Al Doilea Război Mondial, în pofida antisemitismului exacerbat din Ungaria, datorită faptului ca a trecut la religia catolică. 

Decedat în 1954, Ármin Villány își doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Seghedin.

Cristian-Oliviu Gaidos

Citiţi mai departe

Cultură

Cine decide dacă se vinde Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj și prețul acesteia

Publicat

în

Cele patru mari confederații sindicale din România sunt cele care trebuie să decidă în privința solicitării Primăriei Lugoj, de cumpăra Casa de Cultură a Sindicatelor, unde se găsește și cea mai importantă sală de spectacole din oraș. Iosif Crăciunescu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, spune că tot ceea ce a depins de el a făcut și că este pregătit pentru orice decizie se va lua.

Meniul zilei Octavian

„Eu nu am nicio competență în a înstrăina patrimoniul sindical. Acesta este administrat de către cele patru mai confederații sindicale CNSLR Frăția, ALFA, CSDR și BNS. Ei au competența de a semna. Eu, văzând intenția domnului primar de a o achiziționa, am făcut inventarul foarte atent, iar dacă se decide vânzarea, facem comisie noi, comisie ei, și o predăm fără probleme”, a declarat Crăciunescu.

La ultima conferință de presă, primarul Lugojului a declarat că a făcut o solicitare pentru ca Primăria Lugoj să intre în posesia Casei de Cultură a Sindicatelor, însă nu a primit niciun răspuns. Primăria desfășoară un proiect de reabilitare în zona centrală a orașului, unde se află și respectivul imobil, însă pentru a investi în reabilitarea acestuia trebui să devină proprietarul său.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

VIDEO Primăria Lugoj a obținut peste 22 de milioane de lei, pentru construcția unui centru multifuncțional modern

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Se face Centru Cultural Multifuncțional în valoare totală de peste 4,6 milioane de euro, prin Regio-POR 2014-2020, la Lugoj, în fosta Cazarmă Principele Nicolae, Cazarma 630, pe care o vedeți în imagini. Proiectul a fost depus de fosta administrație, însă s-a blocat din lipsa unor documente esențiale.

ADR Vest și Primăria Municipiului Lugoj au semnat ieri, 31 martie, contractul de finanțare pentru proiectul „Servicii culturale integrate, prin realizarea unui Centru Cultural Multifuncțional în municipiul Lugoj”.

Investiția are două componente. Prima vizează Cazarma nr. 630 și terenul aferent de pe strada Banatului nr. 8A. Pe acel amplasament există șapte corpuri de clădire care în trecut dețineau funcțiunea de cazarmă militară și care acum stau nefolosite.

RETIM

Se propune reabilitarea clădirilor secundare, parțial a interiorului clădirii principale și sistematizarea incintei, pentru ca acolo să poată funcționa Centrul Cultural Multifuncțional al municipiului Lugoj – Direcția de Asistență Socială Comunitară Lugoj, Biblioteca Municipală și Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

Vor fi demolate mai multe corpuri de clădire pentru generarea unui nou acces în incintă și sunt prevăzute: recompartimentarea clădirii principale, astfel încât spațiile rezultate să poată funcționa ca birouri; extinderea clădirii pentru introducerea unei scări de acces la etaj și a unui lift; crearea unui nou acces din strada Comuna din Paris, în zona logiei, realizarea unei zone de așteptare, crearea de noi spații de depozitare, înlocuirea jgheaburilor și burlanelor, mansardarea clădirii existente etc.

La nivelul etajului, în urma reamenajărilor vor rezulta două terase circulabile, amplasate lângă zona de acces, și șapte balcoane, toate deschise, neacoperite. Imobilul va fi totodată extins cu un nou corp, pe parter, unde vor fi grupuri sanitare.

În curtea interioară se propune construirea unei scene, cu două corpuri laterale (spații de depozitare, vestiare, grupuri sanitare etc.) și mai sunt prevăzute crearea unei zone de agrement pentru copii, a unei terase exterioare care să fie acoperită de un sistem de pergole și a unui amfiteatru în fața scenei, cu facilități pentru persoanele cu dizabiliăți.

Cea de-a doua componentă a proiectului se referă la sistematizarea rutieră a zonei, inclusiv a trotuarelor și spațiilor verzi, și amenajarea unei parcări cu 149 de locuri pe strada Banatului, în zona cazărmii. Valoarea totală a proiectului este de 22,7 milioane lei, din care 22,2 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată în cadrul #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii.

Durata de implementare este de 33 de luni.

Citiţi mai departe

Cultură

Corul Vidu nu se desființează! Pleacă timișorenii, care primeau bani pentru că făceau parte din cor

Publicat

în

FOTO Arhiva

În ultimele zile, pe rețelele de socializare circulă mai multe mesaje, prin care, de pe conturi false sau nu, se induce ideea că primarul Lugojului ar fi decis desființarea Corului „Ion Vidu”. Lugojeanul.ro a cerut oficial primarului Claudiu Buciu să lămurească această situație și să explice în ce măsură discuția cu desființarea corului lugojean este reală.

Meniul zilei Octavian

„Zvonurile circulă de la cei care încasau bani și nu o să mai încaseze. Eu am expus foarte clar lucrurile. Vreau un cor al Lugojului și al lugojenilor. Înțeleg plusul de valoare pe care l-au adus coriștii din Timișoara, dar trebuie să înțelegem că suntem ceea ce suntem, nimic mai mult, însă putem deveni mai buni oricând, dar asta cu lugojeni. Știm cu toții că repetiții nu se făceau mai deloc și că doar unii de la cor încasau bani. Și e vorba de foarte mulți bani, de zeci de mii de lei. Lugojenii nu erau plătiți”, a declarat primarul Lugojului.

Claudiu Buciu spune că nu era corect ca doar o parte din coriști, cei veniți din Timișoara, împreună cu dirijorul, să fie plătiți pentru activitatea la cor, care oricum era extrem de limitată. Primarul Lugojului afirmă că poartă discuții cu câteva persoane din Lugoj care ar putea să preia activitatea de dirijor al corului și să coordoneze o activitate mai intensă.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite