O nouă lucrare de excepție, care aduce în prim-plan personalități culturale și jurnaliști din Banatul istoric, a fost publicată recent la Uzdin, în Voivodina (Serbia). Volumul Oameni de seamă ai Banatului, coordonat de publicistul Vasile Barbu, reunește peste 50 de autori din România și Serbia care semnează texte ce pun în valoare patrimoniul spiritual și cultural al românilor din diaspora bănățeană.
Mai jos, redăm textul domnului Dumitru Buțoi, președintele UZPR Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara, care prezintă în detaliu această lucrare valoroasă:
„Cartea este un fel de antologie de personalități și autori – din care mulți și jurnaliști – cu o abordare de tematici diverse care dau culoare, substanță și plus–valoare, aducând în actualitate oameni de seamă cu o contribuție majoră la procesul de dezvoltare și promovare a culturii și spiritualității românilor din Voivodina și o mai bună cunoaștere a oamenilor de bună credință și iubitori de oameni, creatori de bunuri de utilitate publică și valori în spațiul Banatului. În prefața cărții, autorul Vasile Barbu ne întâmpină cu o Rugăciune, ambasadorul nostru cultural în diaspora și nu numai, poetul care simte și știe cel mai bine cum se scrie și plânge în Limba română.
Cartea, în ansamblul său, are 120 de pagini format A4, conține peste 50 de titluri de expresivitate remarcabilă și 45 de semnatari de divere profesii, din diverse orașe ale României și din Serbia, poeți, publiciști, jurnaliști, scriitori, oameni de cultură care s-au străduit să se documenteze, să cerceteze, să scrie despre alți oameni, personalități ale timpului, care au devenit prin preocupările lor cultural-aristice-jurnalistice repere, modele de urmat pentru generații. (…)
Așadar, nici că se putea astfel, această lucrare, care prin structura sa este ca un Album bibliografic, cultural-artistic sentimental ne propune pentru început un titlul inedit;
- Petru Cârdu. Poeme pentru ziua de miercuri, scris de Delia Muntean din Baia Mare.
- Eminescu despre limbă și naționalitate și Avram Imbroane un simbol al luptei pentru Unire, de Sylvia Hârceagă din Timișoara.
- Doamna teatrului lugojean –Maria Voronca, o viață în slujba teatrului românesc, de Maria Rogobete, din Lugoj-Timiș. De reținut faptul că la evenimentul de excepție organizat cu prilejul retragerii de pe scena teatrului municipal din Lugoj „Traian Grozăvescu” Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, prin Dumitru Buțoi, coordonator, prezent la eveniment, a decernat doamnei Voronca, în aplauzele tuturor, o Diplomă de respect și prețuire pentru o viață în slujba teatrului românesc, „pentru verticalitatea cu care treceți cotidian pe sub Arcul de Triumf al unui timp de incertitudini”.
- O minunăție de copil: Lana Zorian, de Ana Niculina Ursulescu, din Novi Sad;
- Domnul Traian Galetaru–un om ca, și cu toți oamenii- Limba română e sufletul lui, de Vasile Barbu, colegul nostru de breaslă din Uzdin-Serbia.
Deocamdată atât, dar vă propun și alte titluri; Iakob Muschong, cel mai bogat lugojean din toate timpurile, de Nicolae Toma, Lugoj. Traducătorul și lingvistul Simion Dănilă, între Nietzsche și Belinț, de Gabriela Șerba, Bocșa- CS. Spre o istorie a literaturii române din Banatul Sârbesc, de Florian Copcea din Drobeta Turnu Severin. Muzicantul Ion Cicală-Gioca (1939-2020) de Iancu Murărescu, Sărcia-Serbia.
Lucrarea ,,Oameni de seamă ai Banatului” se constituie ca un act al Simpozionului Internațional organizat anual la Uzdin-Voivodina Serbia, coordonator Vasile Barbu, editor Socitatea Literar-Artistică ,,Tibiscus” din Uzdin, cu sprijinul financiar al Asociației „Pentru Vorbirea Bănățană – Vorba noastră” din Timișoara, președinte Vasile Lința. Concepție grafică și tehnoredactare Nicolae Toma. Tipar Eurostampa, Timișoara.
În concluzie, o lucrare interesantă, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca noastră de suflet, scrisă cu inima, un remember sentimental, pentru a nu-i uita pe toți cei ce au slujit și slujesc în continuare cu iubire și credință la dezvoltarea patrimoniului social-istoric și cultural-artistitic românesc, înțelegând prin aceasta că fenomenul cultural izvorăște din popor și aparține poporului.”