La începutul acestei luni, o galerie de fotografii cu promenada de pe malul stâng al Crişului Repede din Oradea a devenit virală pe internet. Fotografiile arată felul în care a fost finalizat un proiect care a transformat malul unui râu într-un extraordinar loc de promenadă.
Proiectul, demarat în 2017, este încununarea a trei ani de lucrări, ca urmare a unui parteneriat între Primăria Oradea și Administrația Bazinală a Apelor (ABA) Crișuri, desfășurat în două faze. În prima etapă, ABA Crișuri a realizat lucrări de consolidare și susținere a malurilor, fiind prevăzute suprabetonări și subzidiri, într-un proiect susținut de Ministerul Mediului, arată bihon.ro 
Jurnaliştii de la Bihor Online relatează că, ulterior, Primăria a câștigat un proiect prin POR, în valoare de 13,3 milioane de lei, vizând creșterea mobilității pietonale și ciclistice. Lucrările au prevăzut restaurarea întregului zid și a stâlpilor de iluminat public, proiectați de frații Vago, restaurarea balustradei și pavarea, atât a trotuarului de la nivelul carosabilului, cât și a promenadei din albia râului, respectiv cea din consolă, de deasupra râului, prevăzută cu balustradă din platbandă metalică și stâlpi cu iluminat ambiental LED.
Aşa s-a putut în Oradea. Lugojul beneficiază de două maluri generoase ale râului Timiş. De ce nu e şi la noi aşa? Răspunsul simplu e pentru că Francisc Boldea nu e Ilie Bolojan, iar Primăria Lugoj nu e Primăria Oradea. Malurile râului Timiş, din zona Lugojului sunt pline de bălării. De fiecare dată când presa sau oamenii din oraş i-au atras atenţia primarului acest aspect, Francisc Boldea a avut mereu acelaşi răspuns, anume că acestea intră în grija Apelor Române.
Ori dacă, la Lugoj, nu suntem în stare să tăiem bălăriile de pe mal, cum am putea să fim în stare să facem un parteneriat comun între Primărie şi Apele Române care să transforme malurile în zonă de promenadă. Ca să nu mai vorbim de atragerea de fonduri europene, unde Primăria Lugoj e corigentă.
