Cultură
Istoricul Răzvan Pinca vă prezintă o expoziție deosebită la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj
Baza înțelegerii culturilor europene constă în cunoașterea civilizațiilor neolitice din România. Pornind de la această premisă Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj organizează în perioada 12 iunie – 30 iulie 2021 expoziția temporară Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului.
Eforturile depuse de specialiști pentru înțelegerea acestor civilizații, care prin splendoarea culturii lor materiale (plastică, obiecte de podoabă, unelte, ceramică) sau prin marea lor pricepere tehnică (arhitectură, metalurgie, organizare socială), ne ajută la cunoașterea celei mai importante și mai atrăgătoare perioade din istoria omenirii. Aportul destul de consistent de populație anatoliană de la începutul epocii, ce pătrunde în Europa de Sud-Est, demonstrat de cercetările antropologice, aduce și importante influențe culturale ale mediului anatolian asupra comunităților epipaleolitice din zona Mării Negre. Interacțiunea culturală dobândește în timp caracteristici noi, în sensul că prin adaptarea noilor veniți la condițiile specifice ale noului areal pe care se stabilesc cu cât ne îndreptăm mai mult spre nord și vest scade prezența elementelor pur anatoliene, acestea fiind înlocuite cu altele trecute prin filtrul unor sinteze locale.
Diversitatea materialului ceramic, osteologic și litic deținut de Muzeul Lugojean, însoțit de un bogat material ilustrativ, este prezentat publicului în așa fel încât complexitatea epocii să poată fi înțeleasă pe deplin. Materialele provin în special din stațiunile arheologice de la: Românești – Peștera cu apă (cultura Tiszapolgar) unde pe o perioadă de aproximativ o jumătate de secol au efectuat săpături arheologii Marius Moga (1948), Ioan Stratan și Florea Mogoșanu (1960-1961), Florin Drașovean, Petru Rogozea și Florin Gogâltan (1991); situl de la Sălbăgelul Vechi – Seliște (cultura Vinca) cercetat de Ioan Stratan și Maria Moroz – Pop între anii 1976-1981 precum și așezarea eneolitică de la Sacoșu Mare – Codru (culturile Tiszapolgar și Bodrogkeresztur) investigată de Ioan Stratan și Maria Moroz-Pop.
Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj invită vizitatorii să vină și să admire diversitatea culturii materiale și spirituale a unor comunități care au trăit pe teritoriul Banatului în urmă cu cca. 7000 de ani.
Arhg. Dr. Răzvan Ioan Pinca
Cultură
Expoziție cu arme de foc, la Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj
În perioada 28 noiembrie 2023 – 16 februiarie 2024 Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj este organizatorul unei expoziţii temporare deosebite: Arme de foc din colecţia Muzeului din Lugoj. Organizată tematic, prin prezentarea întregii game de armament din colecţia noastră, expoziţia invită publicul vizitator într-o incursiune documentată în lumea armelor.
Cea mai veche armă ce poate fi admirată este o puşcă cu fitil ce poate fi datată undeva în prima jumătate a secolului al XVII – lea. Această armă prezintă un sistem mecanic de dare a focului. Trăgătorul putea aprinde încărcătura cu ajutorul unui mecanism care deplasa un fitil aprins într-o încărcătură de iniţiere, lucru care a permis luptătorilor o mai mare mobilitate. Puşca cu fitil se va păstra la armatele europene până la sfârşitul secolului al XVII – lea.
Locul ei va fi luat treptat de alte două tipuri de arme: „puşca cu cremene şi rotiţă” şi „puşca cu cremene”. Inventat în Franţa de mecanicul armurier Martin Le Bourgeoys în anul 1620, mecanismul cu cremene putea fi utilizat în două poziţii: una de tragere, şi alta de siguranţă. Arma cu cremene fiind modelul căreia permanent i se vor aduce mici îmbunătăţiri, avea să domine câmpurile de luptă din acele vremuri. Aceasta, prin continua perfecţionare, va înlocui treptat toate celelalte arme cu sistemele amintite, devenind la sfârşitul secolului XVII, arma portativă de bază ale tuturor armatelor europene. Din această categorie vor putea fi vazute o pușcă orientală cu cremene de tipul karanilka, un pistolul cu cremene și încărcare la gura țevii de tip Foča precum și o armă militară occidentală cu cremene.
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii la sfârşitul secolului XVIII, aduce după sine şi unele inovaţii noi, printre care şi principiul utilizării fulminatului de mercur pentru aprinderea prin lovire a încărcăturii de pulbere. Compuşii fulminatului de mercur au proprietatea de a se aprinde prin lovire, punându-se, astfel, bazele „armelor cu percuţie”. Noul sistem va fi cunoscut sub numele de puşcă cu capsă şi va intra în dotarea armatelor europene. La început, armele cu percuţie se încărcau tot prin gura ţevii, capsa fiind separată de praful de puşcă şi glonţ. Ulterior, capsa a fost încorporată într-un cartuş metalic, împreună cu praful de puşcă şi glonţul. Carcasa metalică închidea încărcătura explozivă, anticipând, astfel, modelul actual de încărcare prin închizătorul puştii.
Din categoriile de arme prezentate mai sus, în cadrul expoziţiei, publicul iubitor de istorie poate admira diverse arme de tip Springfield 1861, Werndl–Holub M1867, Dreyse model 1841, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul Jakob Krisko din Gratz, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul F. Fruwirth din Viena, o puşcă pneumatică de tip german realizată de armurierul Jahann Kufelt din Weipert, carabine cu țeava scurtă folosite de cavalerie în timpul și după războaiele napoleoniene, Puști de vânătoare cu o țeavă sau două țevi.
Pentru perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX – lea şi începutul secolului XX au fost expuse mai multe arme militare cu cartuş de tip Martini-Henry armă de infanterie și carabină de cavalerie model 1879, carabină franceză de cavalerie franceză Fusil Model 1874, pușcă tip Mauser, carabină Winchester, carabină de cavalerie Mosin – Nagant precum și un Pistolul mitralieră italian fabricat în 1915 cunoscut sub numele de „Villar Perosa”. Expoziţia este însoţită de un bogat şi explicit material ilustrativ şi informativ.
Muzeograf Răzvan Ioan Pinca
Cultură
Tânăra pianistă lugojeancă, Patricia Roșca, vă invită la un recital de Crăciun
Într-o seară plină de emoție, se va desfășura recitalul talentatei pianiste la Teatrul „Traian Grozăvescu” din Lugoj, joi, 21 decembrie 2023, începând cu ora 17:30. Atmosfera festivă, amplificată de apropierea sărbătorilor de Crăciun, va transforma sala într-un loc special, unde publicul va fi întâmpinat cu acorduri muzicale.
În programul artistic al serii, Patricia Roșca va demonstra, așa cum ne-a obișnuit deja, un nivel excepțional de maturitate și pricepere în interpretarea unor compoziții celebre. Tânăra pianistă va aduce în fața publicului lucrări remarcabile, alcătuind un repertoriu diversificat și plin de provocări tehnice.
Printre piesele ce vor fi interpretate de Patricia, se vor număra lucrări semnate de compozitori de renume precum Franz Liszt, Ludwig van Beethoven, George Enescu și Piotr Ilici Ceaikovski.
Profesorul coordonator este Mihaela Zamfirescu. Concertul fenomenului pianului din Lugoj va fi nu doar un eveniment muzical de excepție, ci și o ocazie de a celebra talentul și devotamentul unei tinere artiste care promite să își lase amprenta asupra lumii muzicale. Patricia Roșca reprezintă, fără îndoială, o speranță și un viitor promițător în lumea pianului clasic.
Cultură
Lugojeanul care a fost unul dintre secretarii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie
Pe 25 aprilie 1879, în familia avocatului Coriolan Brediceanu din Lugoj, se naște Caius Brediceanu, al doilea prunc al unei familii cu tradiție și aspirații înalte. Educat cu grijă sub îndrumarea tatălui său, Caius a fost inițiat în lumea cunoașterii încă din fragedă pruncie. Informațiile care urmează sunt preluate din articolul semnat de Nicoleta Demian, intitulat „Portrete ale Bredicenilor din Lugoj de Anton Rudolf Weinberger”, publicat în Banatica.
Dornic să-și pună amprenta în lumea academică, Caius Brediceanu începe studiile la Viena în toamna lui 1896, îndreptându-se inițial către Facultatea de Medicină. Totuși, destinul său nu era legat de halatele albe, iar după o perioadă de contemplare, renunță și se înscrie la Facultatea de Drept. În ciuda acestui schimb de direcție, Caius nu se depărtează de atmosfera academică și continuă să-și împărtășească cunoștințele, frecventând cursurile de filosofie la Paris și obținând doctoratul în drept internațional și științe politice în 1902.
Devenind un membru activ al scenei politice, Caius Brediceanu se implică în campania electorală a tatălui său și, ulterior, își încearcă norocul în propriile aventuri politice. Cu toate acestea, nu obține succesul dorit în alegerile din 1910. O serie de încercări și înfrângeri politice nu îl descurajează, iar viața îl conduce pe frontul Primului Război Mondial, unde se distinge prin implicarea sa în organizarea Gărzii Naționale a României de la Pola.
Primul bănățean care ocupă o funcție de ministru
Momentul decisiv în cariera sa are loc în perioada postbelică, când participă la Marea Adunare de la Alba Iulia și devine membru al Marele Sfat Național. În 1919, reprezintă Banatul în delegația română la Conferința de Pace de la Paris, având o contribuție semnificativă la această importantă reuniune internațională.
Reîntors în țară, Caius Brediceanu devine ministru, marcând o premieră prin poziția sa ca prim bănățean care ocupă o astfel de funcție în România reîntregită. Apoi, în 1927, la cererea lui Nicolae Titulescu, intră în corpul diplomatic al României și servește ca ministru plenipotențiar în Argentina, Brazilia și Chile. Misiunile diplomatice îl poartă în diverse colțuri ale lumii, de la Rio de Janeiro la Vatican și Helsinki.
Cu toate aceste realizări notabile, ultimii ani din viața lui Caius Brediceanu sunt marcați de dificultăți financiare și de pierderea dreptului la pensie în contextul naționalizării proprietăților familiei sale de către comuniști. Umilit până în clipa morții, Caius se stinge din viață la Sibiu, pe 19 iunie 1953. Cu eforturi considerabile, autoritățile vremii au încercat să șteargă orice amintire despre neamul Bredicenilor, dar povestea și contribuțiile lui Caius Brediceanu rămân vii în paginile istoriei României.
Cultură
Lugojenii sunt așteptați de 1 Decembrie la expoziție de caricaturi, semnate de Cristinel Vecerdea CRIV
- Actualitateo săptămână în urmă
Directorul spitalului din Lugoj și-a retras demisia. „Ne-a anunțat că și-a rezolvat problema personală”
- Social4 zile în urmă
Marius nu uită că a crescut pe străzi! A pregătit 200 de pachete pe care le va da unor bătrâni și copii
- Culturăo săptămână în urmă
Un nou episod din Lugoj, „Florența Banatului” este pregătit pentru lansare
- Administrațieo săptămână în urmă
De ce nu au fost puse în circulație autobuzele electrice din Lugoj. Proiect demarat în urmă cu șapte ani