Asociația Pantograf și Comunitatea Evreilor din Lugoj vă invită duminică, 22 august, ora 19, la concertul de vioară și orgă Sunetul sinagogilor susținut de Clara Cernat (vioară) și Thierry Huillet (orgă). Concertul va avea loc la Sinagoga Neologă din Lugoj (Strada Cuza Vodă, nr. 10).
Intrarea este gratuită, cu respectarea normelor sanitare în vigoare. Sunetul sinagogilor își dorește să creeze o conexiune, prin muzică, între locul de desfășurare a evenimentului, în sinagogi, și patrimoniul intangibil, moștenirea culturală lăsată de evreii sefarzi și comunitatea evreiască, în general.
Programul concertului
Max Bruch – Kol Nidrei
Ernest Bloch – Nigun
Henryk Wieniawski – Réverie
Cântec tradițional evreiesc – Shalom Alechem
Johann Sebastian Bach – Sarabandă (vioară solo)
Henryk Wieniawski – Fantaisie Orientale
Thierry Huillet – Citadelle, primă audiție absolută a unei piese pentru vioară și orgă, inspirate de Sinagoga Nouă din Fabric, Timișoara
ACCES GRATUIT CU RESPECTAREA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE
Cele mai importante manifestări de artă plastică contemporană din România se vor reuni, sub egida International Lugoj Art Festival, în perioada 22 martie–23aprilie 2023, îngeneroasele spații ale Galerie de Artă și ale Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj. Manifestarea este organizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj în parteneriatcuMuzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din LugojșiDan Tudor Truică, curator independent.
22 martie, ora 18.00- “Maeștrii tapiseriei românești” Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj Expoziția intitulată „Maeștrii tapiseriei românești” va cuprinde lucrări de o valoareinestimabilă, realizate de o parte dintre cei mai reprezentativi creatori de frumos din sfera artelor decorative. Artiștii fac parte din diferite generații, din diferite filiale UAPR, iar prin lucrările prezentate în generosul spațiu al Muzeului de Istorie, Etnografie si Artă Plastică Lugoj, se va construi o simeză omogenă și prețioasă.Artiștii prezenți pe simeze sunt: Rodica Banciu Regep, Adriana Canija Popa, Ana Hoble, Ruxandra Sibil Mermeze, Mihai Moldovanu,Gabriela Naftanailă Levențu,Cela Neamțu, Victoria Caraiman Pastuch, Lucia Puscasu, Ana Maria Rugescu șiNicolae Zimbroianu.
23martie, ora 18.00–“Konstantin Donchev” (Bulgaria)–expoziție de pictură Galeria de Artă Lugoj Fiecare imagine are o construcţie ascunsă, disimulată sau evidentă, deforme geometrice şi de direcţii ordonatoare, care dau stabilitate compoziţiei. Dar o asemenea ordonare de forme, făcută cu rigoare şi seriozitate, poate fi ineficientă artistic, dacă elementele care intră în alcătuirea ei nu au originalitate plastică pregnantă şi nu impun o viziune personală asupra temei abordate. În cazul domnului Konstantin Donchevtehnica aleasă este ceaminimalistă.Pictorulduce la un alt nivel de înțelegere, mai personal, maistilizat, mai clar, această tehnică.Construirea unui drumpersonal se bazează pe studiul temeinic al înaintaşilor, dar şi pe o deschidere către modalităţile contemporane de expresie plastică.
24 martie, ora 18.00–“Arta graficii”–un semn, un simbol, un sens Lucia Osz Trancota, Vasile Săraci, AlexandruSzabo Galeria de Artă Lugoj „Stilul e omul”, adică artistul cu toate calităţile şi defectele sale, cu entuziasmul şi tristeţea, cu deciziile şi îndoielile pe care le pune în fiecare lucrare. Sinteza elementelor folosite de artiști, filtrate prin personalitățile lor,ajută la naşterea unei forme originale de expresie. Stilul este pecetea personalităţii creatorilor de excepţie, semnul heraldic de neconfundat care–i singularizează în arta contemporană. “Sublim”–expoziție de pictură Cornelia VictoriaDedu și Aurelia Matei Galeria de Artă Lugoj Expoziția intitulată „Sublim” va cuprinde lucrări recentesemnate de Cornelia Victoria Dedușilucrărineexpuse semnate deAurelia Matei.Originalitatea, unicitatea formelor folosite, singularitateamodalităţilor de organizare compoziţională a suprafeţei, dublate de o cultură estetică şi filosofică, toate la un loc impun un stil şi o personalitate puternicăîn arta plastică românească a celor două artiste.
25 martie, ora 18.00 “Atemporal–scenografia între formă și energie”–expoziție descenografie Vittorio Holtier Galeria de Artă Lugoj Expoziția intitulată „ATEMPORAL–scenografia între formă și energie” va cuprinde lucrări antologice semnate de Vittorio Holtier, un important scenograf român, un artist care a scris istorie prin calitatea actului creator, un simbol al plastici contemporane românești.
Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane” Galeria de Artă Lugoj După succesul primei ediții,International Lugoj Art Festivalajunge anul acesta la cea de–a doua ediție prin sprijinul Primăriei Lugoj și al Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj. Acest proiect propune 8 secțiuni distinctive, pornind de la pictură, grafică, tapiserie, scenografie și sculptură, vom ajunge lacorespondențe muzicale prin realizarea unor serii de concerte. Manifestarea este realizată de Primăria Municipiului Lugoj, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Galeria de Artă Lugoj și Dan Tudor Truică, curator independent, fondator TRUICART Events Brand. Va fi lansat albumulde artăal manifestării, careprezintătoate secțiunilefestivalului. Salonul Național de Artă Plastică “Atitudini Contemporane”, a reprezentat din 2008 până în prezent, pentru manifestarile de artăcontemporană românească un eveniment cu totul special atât prin format cât și prin diversitatea lucrărilor prezentate pe simeze. Ajuns la cea de a XVI–a ediţie, evenimentul a fost prezentat în 58 de orașe și în 115 spații expoziționale. Astăzi, pentru organizatori, această expoziţie are un caracter internaţional prin larga conexiune postmodernă. Artiștii prezenți pe simeze la cea de–a doua etapă a celei de–a 15–a ediții a Salonului sunt:Geta Adam,Roxana Alexa, Andana Călinescu,Ioana Enescu Truică,AdrianGarbis Hofman,Sarah RalucaMiulescu, Daniela Orăvițeanu, Magdalena Paree Hahn, Dan Tudor Truică,Virginia Videa, Dorina Zah și MonicaZarioiu Tudorică.
“George Bilan”–expoziție desculptură Galeria de Artă Lugoj Sculptorul George Bilanva aduceprin expoziția personală de sculptură câte un accent tridimensional în toate secțiunile paralele găzduite în spațiile expoziționale ale Galeriei de Artă Lugoj. Recital de pian prof. Eliana Zah și studenții săi, Cut David, Carla Constantinesco, Emily Constantinescoși IsabelleVegh.În program lucrări compuse deA. Diabelli, F. Chopin, P. I. Ceaikovski,E. Satie, C. Debussy,M. Raven, precum și aranjamente după F. Lehar și E. Grieg.
27 martie, ora 18.00–“Evangelia Taka”(Grecia)–expoziție depictură Galeria de Artă Lugoj Această expoziție prezintă o parte din creația din ultimii ani, reprezentări figurative alespațiului înconjurător, interior sau exterior, un detaliu sau o expresie bine studiată,pe care artistaa doritle expună pe pânză pentrua reda un efect plastic personal. Finalul acestor expoziții va fi consemnat în data de23 aprilie 2023.
Astăzi, telefoanele sunt omniprezente în viața noastră de zi cu zi și ne permit să vorbim cu oamenii din orice colț al lumii. Putem vedea fețele lor prin videoconferințe și putem trimite mesaje rapide prin intermediul aplicațiilor de mesagerie.
Dar în 1877, telefonul inventat de Alexander Graham Bell a revoluționat modul în care oamenii comunică. Bell a patentat telefonul, o invenție care a schimbat cursul istoriei și a permis oamenilor să vorbească cu cei dragi la distanțe mari. Pe 10 martie 1876, Bell a făcut primul apel telefonic din istorie și a transmis celebrele cuvinte: „Domnule Watson, veniți aici, am nevoie de dumneavoastră”. De atunci, tehnologia a evoluat și a adus o mulțime de inovații în domeniul comunicațiilor, cum ar fi mesajele text, e-mail-urile și aplicațiile de socializare.
Telefonul ce aparține Muzeului de Istorie din Lugoj, fabricat în 1910
Muzeul de Istorie din Lugoj deține un telefon Thomson din 1910, un obiect de colecție care a făcut parte din istoria telecomunicațiilor. Telefonul are o înălțime de 29 de centimetri și este fabricat din metal. În prezent, este expus în cadrul unei expoziții temporare intitulate „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” de la Muzeul Banatului din Timișoara.
Primăria Municipiului Lugoj anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ: Proiect de hotărâre pentruaprobarea Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj.
În conformitate cu O.G. nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, cu modificările și completările ulterioare precum și Legea nr. 186/2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise, republicată, cu modificările ulterioare, se propune spre aprobare „Regulamentul privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj”.
Regulamentul are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare acordate din bugetul local al Municipiului Lugoj.
Prezentul regulament stabileşte procedura privind regimul finanţărilor nerambursabile a proiectelor culturale acordate din bugetul local al municipiului Lugoj. Termenele exprimate în prezentul act se calculează conform regulilor generale stabilite de Codul de procedură civilă, cu excepția cazurilor în care, în legislația de specialitate incidentă proiectelor, se prevede un alt mod de calcul.
Solicitanții trebuie să fie orice persoană fizică autorizată, intreprindere individuală, intreprindere familială, sau persoană juridică de drept public sau privat, română sau străină, înființată în condițiile legii române, ori ale țării de origine, care depune o cerere de finanţare nerambursabilă. Pentru susținerea culturii solicitanții pot fi edituri și redacții ale publicațiilor.
Finanţările nerambursabile acordate se vor utiliza numai pentru programele şi proiectele de interes public iniţiate şi organizate de către aceştia, în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi sponsorizări.
Documentaţia aferentă proiectului de act normativ include: referatul inițiatorului și textul complet al proiectului de hotărâre.
Documentaţia poate fi consultată pe pagina de internet a instituţiei, secțiunea „Transparență decizională”, la linkul www.primarialugoj.ro și la sediul instituţiei din Lugoj, Piața Victoriei, nr. 4. Proiectul de act normativ se poate obţine în copie, pe bază de cerere depusă la Biroul de relaţii cu publicul al instituţiei.
Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus procedurii de transparenţă decizională se pot depune până la data de 27.03.2023 ca mesaj în format electronic pe adresa de e-mail: contact@primarialugoj.ro; prin poştă, la adresa: Primăria Municipiului Lugoj, Piața Victoriei, nr. 4, Lugoj, jud. Timiș sau la sediul instituţiei, la Biroul de relaţii cu publicul, între orele 8-16.
Materialele transmise vor purta menţiunea „Propuneri pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului privind regimul finanțărilor nerambursabile a proiectelor culturale, acordate din bugetul local al municipiului Lugoj.”
Propunerile, sugestiile, opiniile cu valoare de recomandare vor fi publicate pe pagina de internet a instituţiei, la linkul www.primarialugoj.ro, secțiunea „Transparență decizională”. Nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris va fi justificată tot în scris.
Pentru cei interesaţi există şi posibilitatea organizării unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, în cazul în care acest lucru este cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate sau instituţie publică până la data de 25.04.2023.
Pentru informaţii suplimentare, vă stăm la dispoziţie la următoarele date de contact: telefon: 0256/352240, e-mail: contact@primarialugoj.ro, persoană de contact: Iuliana-Alina Chiriac.
O mărturie a lui Tobias Schwager, intervievat de către Adriana Roșioru, la Lugoj, octombrie 2001, poate fi regăsită pe www.povestilesinagogilor.com. Schwager vorbește despre persecuțiile și antisemitismul pe care le-au suportat evreii la Lugoj. Unul dintre autorii acestora a fost nimeni altul decât legionarul Horia Sima. Iată, mai jos, mărturie lui Tobias Schwager, pe care o regăsiți pe pagina Poveștile Sinagogilor, un proiect online inaugurat la sfârșitul anului trecu, care cuprinde povestea fiecăreia dintre cele 8 sinagogi din vestul țării și mai multe mărturii ale evreilor care au trăit în această parte a țării.
„Am o amintire foarte neplăcută, nu ştiu dacă e cazul să o spun…Ţin minte că, din nefericire, la acest liceu „Brediceanu” a fost profesor şi Horia Sima, care mergea din clasă-n clasă şi făcea propagandă antievreiască şi şovină.
Altceva aţi avut de suferit în perioada cât aţi fost elev?
Sigur, în perioada războiului exista numerus nullus pentru evrei. Toţi evreii au fost eliminaţi din şcolile de stat. Şi cadrele didactice dintre evrei şi părinţilor li s-a luat dreptul de a munci, li s-au luat brevetele, li s-au luat licenţele, a fost anulată toată viaţa evreiască. […] Perioada legionară a fost o perioadă cruntă pentru că evreilor li s-a interzis dreptul la viaţă: n-au avut dreptul să muncească, să iasă în stradă doar în anumite ore, au fost excluşi din toate organizaţiile, instituţiile…, evreul, pur şi simplu, nu-şi avea rostul, existenţa.
Şi cum se trăia?
Se trăia într-o cruntă mizerie. Singurul sprijin ne-a fost Comunitatea. Totul a fost rechiziţionat şi-n timpul lor (al legionarilor) şi-n timpul războiului. Aşa că singura clădire evreiască, care a rămas în picioare a fost sinagoga. Sinagoga mică şi abatorul ritual au fost desfiinţate pentru a se construi o bucătărie celor care erau deportaţi din Darăbani la Lugoj. S-a transformat într-un lagăr unde nu s-a putut intra, nu s-a putut ieşi. […] Pe urmă, perioada în care am intrat la liceu a coincis şi cu perioada începerii holocaustului … Oamenii mari, nu doar evrei, mergeau la cafenele – cum era cafeneaua Bristol, a unui evreu. Sigur, evreii mergeau să frecventeze această cafenea, care era o cafenea de lux. Însă şi asta a fost naţionalizată de către Consiliul de Patronaj ( CNR ), a cărui patroană a fost soţia mareşalului Antonescu. Şi… era scris şi pe uşă: „Intrarea câinilor şi a jidanilor…strict interzisă”.
Ce a simţit Comunitatea?
…în curtea Comunităţii a fost organizat un lagăr pentru evrei, în special femei şi copii aduşi din Dărăbani. Bărbaţii lor erau duşi la muncă forţată, undeva prin Braşov, prin Olt, iar femeile şi copiii au fost înlagăruiţi la Lugoj şi întreţinuţi de Comunitate, după care au fost deportaţi în Transnistria şi puţini s-au reîntors.
Dar alţi evrei din Lugoj au fost deportaţi?
Au fost deportaţi destul de mulţi evrei adulţi-vreo 8 adulţi, iar apoi 4 tineri care au fost deportaţi în Transnistria ca presupuşi comunişti, în realitate neavând nici un fel de vină. Au fost împuşcaţi la Râbniţa în Transnistria.
