Istoria Lugojului s-ar putea rescrie după ce arheologii au găsit dovezi ale unei industrii antice

Lucrările de modernizare a căii ferate Timișoara – Lugoj au scos la iveală, în premieră pentru vestul țării, dovezi ale unei activități proto-industriale pe scară largă, inclusiv în zona Gării Lugoj. Arheologii de la Muzeul Național al Banatului (MNB) au identificat aici cuptoare de prelucrare a fierului și urme de locuire care rescriu parțial istoria zonei.

„Pe acest traseu, am cercetat până în prezent mai multe situri arheologice din diferite localități, la Remetea Mare, Ghiroda, Suștra, Izvin și precum și în gara Lugoj. Au fost descoperiri extrem de spectaculoase care au acoperit un palier cronologic extrem de larg, începând cu neoliticul timpuriu și până în epoca modernă”, a declarat arheologul Andrei Georgescu, coordonatorul cercetărilor.

Publicitate

Printre cele mai relevante pentru Lugoj se numără așezarea medievală de la Suștra, cu mai multe cuptoare pentru ceramică, dar și descoperirea, la Izvin, a ceea ce specialiștii numesc un atelier metalurgic datat în prima jumătate a mileniului I d.Hr.

Cercetările din zona Gării Lugoj adaugă un plus de valoare ansamblului istoric: cuptoarele de redus minereul par să facă parte dintr-o rețea mai amplă de activitate metalurgică.

„Am găsit în cercetările noastre mai multe cuptoare de redus minereul. Adică, ei luau minereul de fier în forma sa naturală, probabil din zonă, încă nu am reușit să facem analize. Era o zonă industrială din perioada preindustrială.”

Această ipoteză este susținută de lipsa locuințelor în apropierea cuptoarelor, ceea ce sugerează un spațiu destinat exclusiv producției.

„Este o premieră pentru Banat. Nu s-a mai descoperit până acum o astfel de zonă industrială în vestul țării, din câte știu, doar din câte cunosc în zona Satu Mare s-au mai găsit astfel de cuptoare pentru reducerea minereului din această perioadă istorică”, mai spune coordonatorul cercetărilor.

Astfel de descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra rolului pe care l-a jucat regiunea Lugojului în epocile trecute. Activitatea intensă de prelucrare a fierului și ceramica sugerează că aici nu era doar o zonă de tranzit sau de locuire, ci un punct activ de producție.

Cercetările preventive continuă și în alte puncte de pe traseul feroviar, inclusiv la Pădurea Verde din Timișoara, unde s-a identificat o așezare rurală de acum 2.700–2.800 de ani. În toate siturile, cercetătorii analizează și relația dintre comunitățile umane și mediul înconjurător.

„Palierul cronologic este foarte larg între neolitic și Evul Mediu, ca distanță în timp, dar ce putem vedea ca un element comun este relația omului cu mediul, adică o adaptare la mediul specific al Banatului de câmpie”, a mai precizat Andrei Georgescu.