Connect with us

Cultură

FOTO “Detaşamentul militar” de la Lugoj, unic în lume. Este format doar din femei

Publicat

în

Lugojeanul.ro vă prezintă povestea unui fost militar, care a adunat uniforme din întreaga lume și le prezintă la diverse manifestări. Ceremonialul este susținut de tinere îmbrăcate în uniforme militare din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

RETIM

Asociaţia Militarilor în Rezervă şi Retragere ”Lt. erou Petru Laţcu” din Lugoj are un „detaşament” de fete, cu care organizează ceremoniale – spectacol de reconstituire istorico-militară a unor bătălii și evenimente politice din timpul celui de al Doilea Război Mondial care au avut loc în Banat.

Din 2011, de când a luat ființă această asociație și până în prezent, detașamentul de fete a prezentat locuitorilor din vestul țării, de la Dunăre și până la Ineu, mai mult de 70 de spectacole.

Cum a început totul

Detașamentul de fete de la Lugoj este unic în lume. Vasile Haţegan, președintele Asociației Militarilor în Rezervă şi Retragere ”Lt. erou Petru Laţcu” din Lugoj, își aduce aminte cu nostalgie de începuturile acestei călătorii prin istorie. El este cel care a adunat toate uniformele.

„În 2011 când am înființat asociația, am inclus în obiectul de activitate și acțiuni social-culturale. Am pornit la reconstituirea unor evenimente doar cu patru fete. Uniunea Europeană permite reconstituiri istorice, cu condiția să se respecte adevărul istoric, însemnele militare, imnurile etc. Aveam probleme cu uniformele care trebuiau să arate ca cele din al Doilea Război Mondial. Uniformele au fost procurate de la unii pensionari militari cu talia mai mică și de la un depozit militar am primit 20 de bluze de vară soldățești scoase din dotare”, povestește Vasile Haţegan.

Și-au croit singuri costumele

“Datele în ce privește inamicii și aliații din zona de vest au fost obținute de la unele ambasade din București. Însemnele de grade le-am confecționat cât mai aproape de cele reale. O perioadă am improvizat ținuta, dar trebuia neapărat să respectăm adevărul istoric și asta ne-a dat multă bătaie de cap. Secția de Croitorie militară a ministerului ne-a trimis o ofertă, dar cum un costum costa între 500 și 800 de lei, iar nouă ne trebuiau cel puțin 14 bucăți, nu ne-am putut permite. Nu aveam  banii necesari, așa că le-am confecționat noi înșine. De la ambasadele țărilor beligerante și de pe Internet am obținut modelele și ne-am apucat de treabă”, mai spune liderul Asociației Militarilor în Rezervă şi Retragere ”Lt. erou Petru Laţcu

„Am încercat și cu băieți, dar nu a mers”

Uniformele prezentate de tinerele din Lugoj sunt din toate țările care s-au luptat în Al Doilea Război Mondial. Hațegan explică și de ce a ales ca soldații acelor vremuri să fie interpretați de fete, și nu de băieți, așa cum ar fi firesc.

„Am încercat și cu băieți, dar nu a mers. Sunt indisciplinați și neserioși. Nu m-am putut baza pe ei. Lipseau de la repetiții și chiar de la evenimente, așa că am apelat la fete. Ele sunt mult mai serioase. În altă ordine de idei, uniforma militară pentru băieți era mult mai greu de realizat. Pantalonii și bocancii vremurilor trecute erau greu de procurat. Fetele poartă fuste negre și asta simplifică problema”, mai arată Vasile Haţegan.

Detașament unic în lume

Detaşamentul de fete, de la Lugoj este unic în lume prin faptul că în timpul spectacolului, spectatorului îi sunt prezentate uniformele tuturor țărilor implicate în conflictul mondial. Hațegan spune  că manifestații de acest gen au loc și în alte țări, dar actorii poartă uniforme numai cu însemnele armatei  din țara respectivă. Asociaţia lui Hațegan  a reușit să implice în această poveste peste 280 de tineri din vestul țării. Vasile Hațegan spune că, în felul acesta, copiii învață multe lucruri pe care nu le-ar fi aflat nici măcar la școală.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Un pensionar din Lugoj a dat în judecată Biblioteca Județeană din Timiș. Cuba este motivul procesului

Publicat

în

Ştefan Zamfirescu, un pensionar din Lugoj, a făcut o pasiune pentru Cuba, dorind să ducă literatură română în această ţară. Pensionarul a dat în judecată Biblioteca Judeţeană „Sorin Titel” din Timiş cerându-le judecătorilor să oblige instituţia să promoveze cultura română în Cuba.

RETIM

Povestea începe în anul 2017, când Ştefan Zamfirescu a hotărât să ducă în Cuba peste 170 de cărţi de literatură românească pentru „românii din Cuba”. Înainte de a pleca, pensionarul a aflat că nu poate introduce cărţile în Cuba, astfel că a plecat singur, fără coletul de 80 de kg.

Ştefan Zamfirescu susţine că, ajuns în Cuba, a constatat că ambasadorul român cu care vorbise înainte de a pleca a fost schimbat, ambasada a găsit-o în renovare, iar o comunitate de români nu există, arată adevarul.ro

Cu gândul la promovarea culturii române în Cuba a mers la un teatru, unde a întâlnit „o frumoasă cubaneză” care l-a îndrumat spre biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana. Ajuns la bibliotecă, pensionarul român a aflat că nu poate dona bibliotecii cărţi în limba română, iar atunci i-a venit ideea unui schimb cultural între biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana şi Biblioteca Judeţeană Timiş. În cadrul schimbului cultural gândit de Zamfirescu, ar fi trebuit ca la biblioteca din Timiş să fie organizate zilele culturii cubaneze, iar la biblioteca din Havana să fie organizate zilele culturii române.

Pentru că demersul său a eşuat şi pentru că a considerat că eşecul a fost cauzat de Biblioteca Judeţeană Timiş, Ştefan Zamfirescu a dat în judecată instituţia cerându-le judecătorilor să oblige Biblioteca să promoveze cultura română în Cuba. „Nu mă pot opri pentru că am rămas de ruşine şi ruşinea e a ţării”, a declarat Ştefan Zamfirescu pentru „Adevărul”.

În procesul deschis la Judecătoria Lugoj, pensionarul a arătat că în anul 2018, înainte de a pleca din nou în Cuba, a mers la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu, pentru a-i spune de proiectul său şi pentru a-l chema să se implice în schimbul cultural cu biblioteca din Cuba.

Potrivit lui Zamfirescu, directorul Bibliotecii Judeţene a fost de acord cu iniţiativa şi i-a dat un pliant cu istoricul Bibliotecii Judeţene pe care să îl ofere Bibliotecii „Ruben Martinez Villena” din Havana. Lângă pliant, pensionarul a pus şi o hartă a Europei cumpărată de la librărie „pentru a localiza poziţia exactă a României în Europa”.

Ajuns din nou în Cuba, cu pliantul şi harta Europei, pensionarul a fost pus de directoarea bibliotecii cubaneze să prezinte demersuri concrete făcute de Biblioteca Judeţeană pentru înfăptuirea schimbului cultural.  Pensionarul susţine că a fost nevoit să se despartă de directoarea bibliotecii din Havana „cu o strângere din umeri şi un zâmbet trist”. Întors în 2019 în Cuba, Ştefan Zamfirescu a cerut să fie primit în audienţă de ministrul Culturii din Cuba, dar nu a fost primit, fiind nevoit să părăsească ţara pentru că i-a expirat viza de şedere.

Pensionarul din Lugoj a mai arătat în proces că în 6 ianuarie 2020 a fost contactat de Ambasada Republicii Cuba pentru a da amănunte despre cum va fi sărbătorită ziua culturii poporului cubanez la Biblioteca Judeţeană Timiş, iar în data de 21 ianuarie 2020 a fost sunat din nou de doamna secretară a Ambasadei Cubei de la Bucureşti, care a spus că „domnul ambasador al Cubei este îngrijorat că nu primeşte un răspuns de la Biblioteca Judeţeană”.

Ştefan Zamfirescu a mers din nou la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş pentru a afla dacă „a făcut un plan de sărbătorire a zilei naţionale a culturii poporului cubanez”, iar directorul  era „într-o stare foarte agitată, spunându-i pe un ton ridicat că nu are timp de aşa ceva”.

Pensionarul lugojean a mai arătat în proces că „este pus într-o situaţie foarte dificilă faţă de Olia Figueredo, cu care se va căsători în Cuba pentru a avea statut de rezident în Cuba, fiind distrusă şi relaţia de seriozitatea şi sinceritate personală, precum şi seriozitatea culturii naţiunii Române în faţa Bibliotecii şi în faţa a ministerului culturii Cubaneze, unde cu tot sufletul, s-a străduit la limita cunoştinţelor, să promoveze cultura Română”.

Judecătoria Lugoj i-a respins pensionarului cererea arătând că „reclamantul nu a arătat care este obligaţia legală sau contractuală care nu a fost respectată de către pârâtă si pentru care este necesară mijlocirea instanţei”.

Mai multe pe adevarul.ro

Citiţi mai departe

Cultură

Descoperire uluitoare la doi pași de Lugoj, în locul unde anul trecut erau prinși vânători de comori antice

Publicat

în

RETIM

Puțini lugojeni știu că la doar 16 kilometri de orașul lor se află o cetate medievală veche de mii de ani, învăluită de mister și de intrigă. Este vorba despre Cetatea Jdioara, din satul cu același nume, acolo unde în ultimele zile ale lui 2020 se descopereau relicve antice de o importanță mare pentru istorici.

Muzeul Naţional al Banatului anunța, la final de an, că în urma săpăturilor arheologice desfăşurate în situl Cetăţii medievale Jdioara, erau fost descoperite importante relicve din ceramică, dar şi urmele unei clădiri dacice, cu fundaţie din piatră.

„Prima campanie de săpături sistematice s-a desfăşurat la sfârşitul toamnei anului 2020. Rezultatele obţinute din această scurtă campanie au fost peste aşteptări, fiind scoase la lumină urmele unei clădiri dacice, cu fundaţie din piatră şi pereţi din chirpici. Totodată, au fost documentate mai multe faze de nivelare a terasei, datând din aceeaşi perioadă. Cea mai consistentă categorie de obiecte descoperite a fost ceramica”, anunțau reprezentanţii muzeului la final de 2020.

Nu doar specialiștii sunt însă interesați de comorile de la Jdioara. La început de 2020, doi căutători de comori au fost descoperiți în perimetrul sitului arheologic. Descoperirea celor doi “vizitatori” a dus la urgentarea săpăturilor, pentru a preveni orice distrugeri ale sitului.

Cetatea Jdioara este atestată la anul 1320, ca cetate regească, trecând prin două bătălii în care este cucerită: prima la 1387 când nobilii din Banat se răscoală împotriva regelui şi armata acestuia o asediază, iar a doua la 1600 de trupele lui Mihai Viteazul. Din fortăreaţa de odinioară, astăzi mai dăinuie jumătate din circumferinţa dinspre nord şi părţile laterale. În partea dinspre sud au rămas câteva frânturi de zid, prăvălite în interiorul Cetăţii Jdioara, acoperite de vegetaţie.

foto: Fantasticul Banat

Citiţi mai departe

Cultură

Culmea hoției lângă Lugoj. Au furat un banner, cu poze cu flori, mâncare și cai, atârnat pe un șopru

Publicat

în

RETIM

Un banner cu poze cu mâncare, flori și cai, atârnat pe un șopru la intrarea într-un sat de lângă Lugoj, a fost furat zilele trecute. După ce ploaia și vântul aproape că l-au dat jos de pe clădire, persoane necunoscute au decis să îl șterpelească de-a binelea. Într-una dintre diminețile trecute, angajații care au afișat bannerul pe șopru s-au trezit fără el.

“Dupa 5 ani de #CentruDeInformareTuristica și 3 ani de #MicDejunLaMargina. Acest benăr de 6/3 a fost pus/afișat mai bine de 1 an de zile pe un “#șopru” la ieșirea din Margina spre Coșteiu De Sus. Zilele acestea fiind foarte ploioase și cu mici furtuni, acesta a fost desfăcut de una dintre furtuni, pe jumate! 

Lucru văzut cu ochii, dar, aici vine uimirea, acesta a prins “viata”, mai exact a “prins picioare”. Cu ce va fost în cale acel benar? Ce rău era în el? Dacă ați ajuns să FURAȚI un benăr, rușine… mare rușine să vă fie!!!” scriu reprezentanții infocentrului turistic Margina, acolo unde se organizează “Mic Dejun la Margina”, eveniment promovat prin bannerul care a dispărut.

Mic Dejun la Margina este unul dintre cele mai de succes proiecte de turism din Banat, atrăgând mii de turiști în satul de lângă Lugoj de-a lungul anilor. Evenimentele au fost sistate din cauza pandemiei, însă vor fi reluate de îndată ce situația o va permite.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite