Connect with us

Lugoj

Dealul Viilor si al mortilor din Lugoj! 13 persoane au fost impuscate la cativa kilometri de centrul orasului

Publicat

în

ucisi dealul viilor lugoj ancheta jurnalistica de exceptieÎn zorii unei zile din anul 1950, cel mai probabil pe 10 martie, un grup de localnici din zona Lugojului, atrași de niște zgomote ciudate, au dat peste un grup de bărbați în uniforme de miliție și de securitate care își făceau de lucru într-o groapă săpată la marginea drumului, în zona dintre kilometrul 7 și 9 de pe Dealul Viilor. Printre bărbații în uniformă, unii l-or fi recunoscut pe temutul maior Zoltan Kling, șeful Securității Lugoj. Țăranii au fost îndepărtați imediat, cu autoritate, fiind amenințați. Peste aproape un an de zile, în februarie 1951, câțiva localnici, nu se știe dacă vor fi fost aceiași, au descoperit o groapă comună, în care au apucat să numere, nu se știe cât de precis, aruncate unele peste altele, 12 cadavre legate cu cătușe între ele. Desigur, Miliția a aflat și a preluat cazul, despre care nu s-a mai auzit apoi nimic vreme de 65 de ani. Cine erau acei morți? Ce amestec aveau autoritățile în acest episod? Ce s-a întâmplat mai departe? Cine mai știe?

Pentru cei asasinați la Lugoj, povestea începe în anul 1948, în Dobrogea. Atunci a apărut o organizație anticomunistă numită pur și simplu „Mișcarea de rezistență”, fără nici o altă metaforă în titlu. Conducătorii acestei mișcări erau legionarii Gogu Puiu și frații Fudulea. Ei au încercat să răscoale cât mai multă lume împotriva comunismului și, timp de un an de zile, au organizat o întreagă rețea de distribuție a armamentului care se mai găsea după război. Populația era deja nemulțumită, la alegerile din 1946 semnalându-se incidente la secțiile de votare între simpatizanții partidelor istorice și comuniștii care falsificau rezultatele voturilor. Pe de altă parte, colectivizarea a început tot în Dobrogea, cu toate abuzurile aferente: confiscarea averilor, persecuții, deportări. În aceste condiții, mulți oameni gospodari s-au decis să intre în această mișcare de rezistență, contribuind cu alimente, bani și haine pentru cei refugiați în păduri, dar și cu arme și muniții pentru a înarma cât mai mulți combatanți.

Organizația a fost descoperită și distrusă de către Securitate, sub conducerea căpitanului (pe atunci) Nicolae Doicaru, care așa și-a început cariera fulminantă și presărată cu multe cadavre, ajungând în final șeful DIE și superiorul direct al lui Pacepa. În vara anului 1949, Gogu Puiu moare în timpul unei ciocniri cu trupele Securității, când începuse deja valul de arestări în rândul populației care-l sprijinise. În total au fost constituite șase loturi de arestați care vor fi judecați, primind în majoritatea cazurilor pedepse foarte grele. Povestea care are legătură cu orașul Lugoj este cea a lotului cu numărul 3.

Poveștile îi îndrumă pe cei mici | Colecționează-le pentru ei!

Acest lot a avut 29 de arestați. Ei erau considerați de către autorități mai puțin importanți decât cei din primele două loturi și drept urmare nu s-a pronunțat nici o condamnare la moarte, ci doar la închisoare, de la 4 ani, până la muncă silnică pe viață. Nici unul dintre cei 29 nu fusese refugiat în pădure, nici unul nu fusese combatant în luptele cu Securitatea. Toți făceau parte din lanțul logistic al mișcării de rezistență, toți erau oameni gospodari și, în marea lor majoritate, fără opțiuni politice, toți aveau familii, copii, pământ și animale, case și grajduri și toți erau oameni care munceau de dimineața până seara pentru ei și pentru familiile lor. Odată ce au fost anchetați și bătuți, judecați și condamnați, au fost transferați la închisorile din Aiud și Gherla, în luna decembrie a anului 1949.

RETIM

Între timp, în vara anului 1949, într-o ședință la cel mai înalt nivel din cadrul Ministerului de Interne, la care au participat ministrul Teohari Georgescu, ministrul adjunct Marin Jianu, directorul Securității, Gheorghe Pintilie și adjunctul său, Alexandru Nicolschi, s-a luat decizia ca toți cei care făcuseră parte din grupurile de rezistență anticomunistă și care fuseseră condamnați la peste 15 ani de închisoare să fie și ei executați extrajudiciar, în condiții cât mai discrete. În 1950, numărul celor care satisfăceau acest criteriu se ridica la aproximativ 70 de persoane. Printre care și 13 dintre cei condamnați în lotul 3 al luptătorilor dobrogeni. Ceilalți făceau parte din grupul lui Spiru Blănaru din Teregova (6 persoane), cel al maiorului Nicolae Dabija din zona Cluj (13 persoane) și, desigur, din cele ale primelor două loturi dobrogene, închiși la Pitești (16 persoane). Motivul acestei decizii a fost acela că se pronunțaseră deja multe condamnări la moarte și România era presată de către opinia publică internațională să slăbească acest ritm al execuțiilor. Drept urmare, ministrul Teohari Georgescu căuta o soluție pentru a continua represiunea cu aceeași intensitate, dar cu mai puțină publicitate.

Cel care a fost însărcinat cu odioasa misiune de lichidare a unor oameni care nu erau condamnați la moarte a fost maiorul de miliție Eugen Alimănescu, fostul comisar al anilor 1945-1947, mediatizat ca un mare justițiar în luptă cu lumea interlopă bucureșteană. Legenda lui a fost atât de mare, pe cât a fost de falsă, mai ales în urma cooptării sale în operațiunile de anihilare a rezistenței din munți, când a comis atrocitate după atrocitate, astfel încât și-a sfârșit cariera în 1951, fiind condamnat la închisoare pentru abuzurile sale. Asta nu l-a împiedicat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-l folosească drept model (alături de comisarul Gheorghe Cambrea) pentru cel mai drag și cel mai celebru personaj al său, comisarul Moldovan.

Cei 13 condamnați din lotul 3 sunt transferați de la închisorile în care își așteptau sentințele de la recurs, încă nepronunțate, la Penitenciarul Timișoara, cu scopul de a fi anchetați din nou, pentru că, în graba procesului, anchetarea lor ar fi fost prea lapidară. În noaptea de 9/10 martie ei sunt scoși din închisoare, transportați cu mașina la Lugoj și împușcați pe Dealul Viilor. Au fost îngropați toți la un loc, nici măcar nu li s-au scos cătușele care-i țineau legați unii de alții. Actele de moarte trimise rudelor după mulți ani, abia în 1956, constată decesul lor în aceeași zi de 10 martie, din diverse motive medicale (TBC, infarct etc.). În afară de cei 13 dobrogeni din lotul 3, mai apar încă 3 nume ale unor oameni care fuseseră condamnați în alte procese. Dacă și aceștia au fost sau nu executați tot atunci, la Lugoj, nu se știe cu exactitate. Puteau la fel de bine să fi murit în urma bătăilor din închisoare, așa cum a fost cazul Ion Constantinescu, mort în timpul anchetei, pentru care familia a primit acasă două certificate: unul cu data de 28 februarie 1950 și un al doilea cu data de 10 martie 1950. Data corectă, 28 februarie, va fi validată abia în noiembrie 1965, prin decizie judecătorească.

Lista cu numele celor uciși pe Dealul Viilor, pe drumul de la Lugoj spre Făget, în zona dintre kilometrul 7 și 9, este redată în continuare. Mai înainte de toate este însă un pomelnic, al lui Manea, Nicolae, Ioan, Gheorghe, Alexandru, Constantin, Iordan, Dumitru, Ioan, Nicolae, Stere, Constantin, Ioan, Gheorghe, Gheorghe, Marin, un pomelnic nerostit vreodată, dar alcătuit în ordinea numerelor de ordine ale certificatelor de moarte, de la 109 la 124. Și privirile lor, din fotografie, care ne cer să nu-i lăsăm așa. Iată lista:

Manea Duțu – avea 48 de ani, din Târgușor, jud. Constanța, cârciumar, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Nicolae Dobromir – avea 42 de ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Ioan Filip – avea 45 ani, din Dunărea, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Gușiță – avea 46 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Alexandru Gogu – avea 39 ani, din Beidaud, jud. Tulcea, țăran, condamnat la 15 ani;
Constantin Lache – avea 37 ani, din Sahom (Grecia), țăran, condamnat la 15 ani;
Iordan Nicolau – avea 45 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, agricultor, lotul 3, condamnat la 18 ani;
Dumitru Negroiu – avea 39 ani, din Saraiu, jud. Constanța, perceptor, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Ioan Pițigoi – avea 25 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Nicolae Roșculeț – avea 30 ani, din Constanța, moșier, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Stere Stercu – avea 44 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Constantin Tudoran – avea 34 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Ioan Topîrceanu – avea 45 ani, din Târgușor, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Tomoșoiu – avea 42 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la muncă silnică pe viață;
Gheorghe Tofan – avea 41 ani, din Sâmbăta Nouă, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 17 ani;
Marin Cenușe – avea 38 ani, din Baia, jud. Constanța, plutonier-major de Miliție, condamnat la 15 ani.

O listă care nu spune că, de exemplu, Gheorghe Tofan era văduv și își creștea cei doi copii orfani de mamă prin munca sa de învățător dar și de țăran amenințat de colectivizare. Nu spune că Ion Pițigoi din Saraiu era un tânăr de 25 de ani la data arestării, cu doi copii mici acasă, cu părinții deportați și cu averea confiscată pentru că ar fi fost chiaburi. Nu spune că Nicolae Roșculeț era un mic moșier pe cale de a fi deposedat de toată averea, sau că Gheorghe Tomoșoiu era un pădurar sărac, la fel de amenințat de spectrul foamei precum oricare altul din această listă în dreptul căruia veți găsi profesia de agricultor. E doar o listă de nume de oameni asasinați de statul comunist, o crimă planificată la cel mai înalt nivel al ministerului de interne și executată de un odios milițian.

Familiile lor au încercat să afle ce s-a întâmplat cu ei vreme de 65 de ani. Au aflat cu multă întârziere că sunt morți. O vreme au crezut că nici nu au ajuns la Timișoara și că ar fi fost uciși pe drum, într-un tren „al morții”. Nu știu nici azi unde sunt îngropați cu exactitate, dar măcar acum au aflat că sunt pe Dealul Viilor. Urmașii lor trăiesc și astăzi cu trauma că nu le pot aprinde o lumânare la căpătâi, ci doar în gând, de Paști și de Sărbătoarea Morților. De-a lungul timpului, mamele lor, soțiile lor, surorile lor, copiii lor au scris oricărei autorități, sâcâind cu durerea lor mută, exprimată în politețea pe care nu o puteau avea, dar pe care o impunea o cerere oficială. Au scris oricărei instituții sau funcții care ar fi putut să le dea cea mai măruntă informație despre ei și prea rar au primit un răspuns, iar de cele mai multe ori când au primit totuși ceva în cutia poștală, a fost vestea că nu se știe mai nimic despre ei. Acum se știe. Aproape totul. Încă nu se știe unde sunt.

Sursa și investigația completă pe Despre Demnitate. Felicitările noastre echipei care s-a ocupat de această investigație grea și stufoasă și de modul în care au redat-o cu profesionalism pe blogul lor. Unele voci spun că cei 13 au fost dezgropați și reînhumați într-un cimitir din oraș, însă această informație nu poate fi verificată. Sperăm ca jurnaliștii din spatele acestui site să continue munca asiduă și să găsească, într-un sfârșit, groapa morții de pe Dealul Viilor din Lugoj.lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

PSD Lugoj se pregătește pentru alegeri. Călin Dobra candidează

Publicat

în

Social-democrații lugojeni se pregătesc să-și aleagă noul președinte. Vineri, de la ora 18, vor avea loc alegeri locale interne. Dosarele de candidatură se depun până joi, 23 iunie, la ora 16. După alegerile locale, când fostul președinte Francisc Boldea s-a retras, conducerea filialei a fost asigurată de către Călin Dobra.

„Nu mi-am depus candidatura, dar o să o depun. Am și anunțat în cadrul organizației. Nu știu dacă voi avea contracandidat. Sper să am, pentru că nu e bine când nu există concurență. Pe lângă președinte se va mai alege un secretar executiv, trei vicepreședinți și 10 membri ai Biroului politic municipal”, a declarat Dobra.

PSD Lugoj urmează să decidă și cine va fi viitorul candidat pentru funcția de primar, pentru alegerile locale din 2024. Călin Dobra a declarat că nu a luat o decizie în acest sens.

Poveștile îi îndrumă pe cei mici | Colecționează-le pentru ei!

 

RETIM

Citiţi mai departe

Lugoj

FOTO Impact violent între un cap de TIR și o motocicletă pe centura Lugojului

Publicat

în

Un accident între șoferul unui cap de TIR și un motociclist a avut loc vineri după-masa la Lugoj, pe centura ocolitoare a orașului. Din primele informații, șoferul autocamionului nu s-a asigurat atunci când a efectuat manevra de întoarcere, moment în care a intrat în coliziune cu motociclistul care circula regulamentar.

La fața locului au ajuns imediat mai multe echipaje de poliție și ambulanță. Motociclistul este cel care are nevoie de intervenția medicilor. Bărbatul este parte a unui grup de motocicliști străini, călătorind prin Europa în șaua motoarelor. Un elicopter SMURD a fost solicitat să intervină pentru a-l prelua pe bărbat.

Poveștile îi îndrumă pe cei mici | Colecționează-le pentru ei!

Accidentul a avut loc la ultimul sens giratoriu de pe centură spre Timișoara, aproape de intrarea pe autostradă. Circulația este blocată în acest moment pe centura orașului, urmând să revină la normal în următoarele ore. Polițiștii vor stabili modul în care a avut loc accidentul.

RETIM

Știre în curs de actualizare.

Citiţi mai departe

Lugoj

Tot mai multe falimente la Lugoj. Spații comerciale scoase la vânzare pe bandă rulantă

Publicat

în

Lugojul se confruntă cu tot mai multe falimente. Zeci de firme mici și mijlocii își închid în această perioadă activitatea, din lipsă de clienți și majorarea prețurilor în toate domeniile. Magazine de mobilă, carmangerii, de produse IT sau cafenele, sunt doar câteva dintre afacerile afectate de criza prețurilor la energie și alimente.

Din cauza acestor factori, patronii de afaceri mici renunță la a mai presta, moment în care imobilele în care își desfășoară activitatea rămân goale. Din lipsă de alternative, proprietarii încep să le scoată la vânzare pe internet, sperând la o cheltuială în minus.

Poveștile îi îndrumă pe cei mici | Colecționează-le pentru ei!

Două imobile centrale de pe aceiași stradă au fost recent scoase la vânzare pe site-urile de profil. Unul dintre imobile, ambele situate pe strada Nicolae Bălcescu, are un preț de pornire de 430.000 de euro. Locația a fost pentru ani buni locul în care își desfășura activitatea unul dintre singurele pub-uri la subsol din oraș. Acum, după ce mai multe afaceri au închiriat locul, proprietarul a decis să scoată imobilul cu totul la vânzare.

RETIM

La câteva numere mai încolo, un alt imobil de pe Bălcescu este scos la vânzare. Acesta dispune de peste 500 de metri pătrați utili, front stradal, renovări recente, pe scurt toate condițiile pentru o afacere. Prețul de pornire nu este afișat în cazul acestei listări. Pe lângă cele două proprietăți, Lugojul abundă de spații comerciale care stau goale, scoase la vânzare de luni bune pe internet, în toate zonele din municipiu.

sursa foto: OLX.ro

Citiţi mai departe

Lugoj

FOTO Desfășurare de forțe pe străzile din Lugoj după furtună. Mai mulți lugojeni, revoltați că au fost rugați să ajute

Publicat

în

Desfășurare impresionantă de forță joi dimineața, pe străzile din Lugojul grav afectat după furtuna devastatoare de pe timpul nopții. Zeci de angajați ai primăriei, utilaje, forțe de ordine, polițiști și pompieri au intervenit pentru a curăța orașul după efectele furtunii. Copaci rupți crengi împrăștiate, acoperișuri de bloc căzute și mașini sau clădiri avariate, acestea au fost rezultatele unei furtuni cu grindină, descărcări electrice și vânt de până la 90 de kilometri la oră.

Potrivit unui bilanț al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Banat al județului Timiș, la Lugoj s-a intervenit pentru degajarea a trei copaci căzuți pe carosabil, 5 indundații de gospodării, 8 degajări de acoperișuri de bloc luate de vânt și un acoperiș de casă.

Poveștile îi îndrumă pe cei mici | Colecționează-le pentru ei!

Primăria a intervenit pentru degajarea drumurilor și aleilor afectate de furtună. Zeci de muncitori au fost scoși pe străzi pentru a curăța asfaltul și malurile Timișului, dar și alte zone din oraș. Până la această oră, primăria nu a făcut un bilanț al intervenției. Mai multe zone din oraș au fost afectate la alimentarea cu energie electrică, inclusiv clădiri din administrația locală, din cauza căderilor unor stâlpi sau ruperii unor cabluri de tensiune.

RETIM

Între timp, apelul primăriei prin care lugojenii erau rugați să își facă ordine în fața caselor sau blocurilor a fost întâmpinat cu refuzuri pe bandă rulantă. Pe rețelele sociale, mai mulți lugojeni au dat dovadă de lipsă de spirit civic. Zeci de locuitori ai orașului s-au arătat indignați și chiar revoltați că au fost rugați să curețe aleile din fața caselor de țigla căzută sau resturile vegetale aduse de vânt.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite