Connect with us

Lugoj

Dealul Viilor si al mortilor din Lugoj! 13 persoane au fost impuscate la cativa kilometri de centrul orasului

Publicat

în

ucisi dealul viilor lugoj ancheta jurnalistica de exceptieÎn zorii unei zile din anul 1950, cel mai probabil pe 10 martie, un grup de localnici din zona Lugojului, atrași de niște zgomote ciudate, au dat peste un grup de bărbați în uniforme de miliție și de securitate care își făceau de lucru într-o groapă săpată la marginea drumului, în zona dintre kilometrul 7 și 9 de pe Dealul Viilor. Printre bărbații în uniformă, unii l-or fi recunoscut pe temutul maior Zoltan Kling, șeful Securității Lugoj. Țăranii au fost îndepărtați imediat, cu autoritate, fiind amenințați. Peste aproape un an de zile, în februarie 1951, câțiva localnici, nu se știe dacă vor fi fost aceiași, au descoperit o groapă comună, în care au apucat să numere, nu se știe cât de precis, aruncate unele peste altele, 12 cadavre legate cu cătușe între ele. Desigur, Miliția a aflat și a preluat cazul, despre care nu s-a mai auzit apoi nimic vreme de 65 de ani. Cine erau acei morți? Ce amestec aveau autoritățile în acest episod? Ce s-a întâmplat mai departe? Cine mai știe?

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Pentru cei asasinați la Lugoj, povestea începe în anul 1948, în Dobrogea. Atunci a apărut o organizație anticomunistă numită pur și simplu „Mișcarea de rezistență”, fără nici o altă metaforă în titlu. Conducătorii acestei mișcări erau legionarii Gogu Puiu și frații Fudulea. Ei au încercat să răscoale cât mai multă lume împotriva comunismului și, timp de un an de zile, au organizat o întreagă rețea de distribuție a armamentului care se mai găsea după război. Populația era deja nemulțumită, la alegerile din 1946 semnalându-se incidente la secțiile de votare între simpatizanții partidelor istorice și comuniștii care falsificau rezultatele voturilor. Pe de altă parte, colectivizarea a început tot în Dobrogea, cu toate abuzurile aferente: confiscarea averilor, persecuții, deportări. În aceste condiții, mulți oameni gospodari s-au decis să intre în această mișcare de rezistență, contribuind cu alimente, bani și haine pentru cei refugiați în păduri, dar și cu arme și muniții pentru a înarma cât mai mulți combatanți.

vodafone angajează

Organizația a fost descoperită și distrusă de către Securitate, sub conducerea căpitanului (pe atunci) Nicolae Doicaru, care așa și-a început cariera fulminantă și presărată cu multe cadavre, ajungând în final șeful DIE și superiorul direct al lui Pacepa. În vara anului 1949, Gogu Puiu moare în timpul unei ciocniri cu trupele Securității, când începuse deja valul de arestări în rândul populației care-l sprijinise. În total au fost constituite șase loturi de arestați care vor fi judecați, primind în majoritatea cazurilor pedepse foarte grele. Povestea care are legătură cu orașul Lugoj este cea a lotului cu numărul 3.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Acest lot a avut 29 de arestați. Ei erau considerați de către autorități mai puțin importanți decât cei din primele două loturi și drept urmare nu s-a pronunțat nici o condamnare la moarte, ci doar la închisoare, de la 4 ani, până la muncă silnică pe viață. Nici unul dintre cei 29 nu fusese refugiat în pădure, nici unul nu fusese combatant în luptele cu Securitatea. Toți făceau parte din lanțul logistic al mișcării de rezistență, toți erau oameni gospodari și, în marea lor majoritate, fără opțiuni politice, toți aveau familii, copii, pământ și animale, case și grajduri și toți erau oameni care munceau de dimineața până seara pentru ei și pentru familiile lor. Odată ce au fost anchetați și bătuți, judecați și condamnați, au fost transferați la închisorile din Aiud și Gherla, în luna decembrie a anului 1949.

Între timp, în vara anului 1949, într-o ședință la cel mai înalt nivel din cadrul Ministerului de Interne, la care au participat ministrul Teohari Georgescu, ministrul adjunct Marin Jianu, directorul Securității, Gheorghe Pintilie și adjunctul său, Alexandru Nicolschi, s-a luat decizia ca toți cei care făcuseră parte din grupurile de rezistență anticomunistă și care fuseseră condamnați la peste 15 ani de închisoare să fie și ei executați extrajudiciar, în condiții cât mai discrete. În 1950, numărul celor care satisfăceau acest criteriu se ridica la aproximativ 70 de persoane. Printre care și 13 dintre cei condamnați în lotul 3 al luptătorilor dobrogeni. Ceilalți făceau parte din grupul lui Spiru Blănaru din Teregova (6 persoane), cel al maiorului Nicolae Dabija din zona Cluj (13 persoane) și, desigur, din cele ale primelor două loturi dobrogene, închiși la Pitești (16 persoane). Motivul acestei decizii a fost acela că se pronunțaseră deja multe condamnări la moarte și România era presată de către opinia publică internațională să slăbească acest ritm al execuțiilor. Drept urmare, ministrul Teohari Georgescu căuta o soluție pentru a continua represiunea cu aceeași intensitate, dar cu mai puțină publicitate.

Cel care a fost însărcinat cu odioasa misiune de lichidare a unor oameni care nu erau condamnați la moarte a fost maiorul de miliție Eugen Alimănescu, fostul comisar al anilor 1945-1947, mediatizat ca un mare justițiar în luptă cu lumea interlopă bucureșteană. Legenda lui a fost atât de mare, pe cât a fost de falsă, mai ales în urma cooptării sale în operațiunile de anihilare a rezistenței din munți, când a comis atrocitate după atrocitate, astfel încât și-a sfârșit cariera în 1951, fiind condamnat la închisoare pentru abuzurile sale. Asta nu l-a împiedicat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-l folosească drept model (alături de comisarul Gheorghe Cambrea) pentru cel mai drag și cel mai celebru personaj al său, comisarul Moldovan.

Cei 13 condamnați din lotul 3 sunt transferați de la închisorile în care își așteptau sentințele de la recurs, încă nepronunțate, la Penitenciarul Timișoara, cu scopul de a fi anchetați din nou, pentru că, în graba procesului, anchetarea lor ar fi fost prea lapidară. În noaptea de 9/10 martie ei sunt scoși din închisoare, transportați cu mașina la Lugoj și împușcați pe Dealul Viilor. Au fost îngropați toți la un loc, nici măcar nu li s-au scos cătușele care-i țineau legați unii de alții. Actele de moarte trimise rudelor după mulți ani, abia în 1956, constată decesul lor în aceeași zi de 10 martie, din diverse motive medicale (TBC, infarct etc.). În afară de cei 13 dobrogeni din lotul 3, mai apar încă 3 nume ale unor oameni care fuseseră condamnați în alte procese. Dacă și aceștia au fost sau nu executați tot atunci, la Lugoj, nu se știe cu exactitate. Puteau la fel de bine să fi murit în urma bătăilor din închisoare, așa cum a fost cazul Ion Constantinescu, mort în timpul anchetei, pentru care familia a primit acasă două certificate: unul cu data de 28 februarie 1950 și un al doilea cu data de 10 martie 1950. Data corectă, 28 februarie, va fi validată abia în noiembrie 1965, prin decizie judecătorească.

Lista cu numele celor uciși pe Dealul Viilor, pe drumul de la Lugoj spre Făget, în zona dintre kilometrul 7 și 9, este redată în continuare. Mai înainte de toate este însă un pomelnic, al lui Manea, Nicolae, Ioan, Gheorghe, Alexandru, Constantin, Iordan, Dumitru, Ioan, Nicolae, Stere, Constantin, Ioan, Gheorghe, Gheorghe, Marin, un pomelnic nerostit vreodată, dar alcătuit în ordinea numerelor de ordine ale certificatelor de moarte, de la 109 la 124. Și privirile lor, din fotografie, care ne cer să nu-i lăsăm așa. Iată lista:

Manea Duțu – avea 48 de ani, din Târgușor, jud. Constanța, cârciumar, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Nicolae Dobromir – avea 42 de ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Ioan Filip – avea 45 ani, din Dunărea, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Gușiță – avea 46 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Alexandru Gogu – avea 39 ani, din Beidaud, jud. Tulcea, țăran, condamnat la 15 ani;
Constantin Lache – avea 37 ani, din Sahom (Grecia), țăran, condamnat la 15 ani;
Iordan Nicolau – avea 45 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, agricultor, lotul 3, condamnat la 18 ani;
Dumitru Negroiu – avea 39 ani, din Saraiu, jud. Constanța, perceptor, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Ioan Pițigoi – avea 25 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Nicolae Roșculeț – avea 30 ani, din Constanța, moșier, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Stere Stercu – avea 44 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Constantin Tudoran – avea 34 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Ioan Topîrceanu – avea 45 ani, din Târgușor, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Tomoșoiu – avea 42 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la muncă silnică pe viață;
Gheorghe Tofan – avea 41 ani, din Sâmbăta Nouă, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 17 ani;
Marin Cenușe – avea 38 ani, din Baia, jud. Constanța, plutonier-major de Miliție, condamnat la 15 ani.

O listă care nu spune că, de exemplu, Gheorghe Tofan era văduv și își creștea cei doi copii orfani de mamă prin munca sa de învățător dar și de țăran amenințat de colectivizare. Nu spune că Ion Pițigoi din Saraiu era un tânăr de 25 de ani la data arestării, cu doi copii mici acasă, cu părinții deportați și cu averea confiscată pentru că ar fi fost chiaburi. Nu spune că Nicolae Roșculeț era un mic moșier pe cale de a fi deposedat de toată averea, sau că Gheorghe Tomoșoiu era un pădurar sărac, la fel de amenințat de spectrul foamei precum oricare altul din această listă în dreptul căruia veți găsi profesia de agricultor. E doar o listă de nume de oameni asasinați de statul comunist, o crimă planificată la cel mai înalt nivel al ministerului de interne și executată de un odios milițian.

Familiile lor au încercat să afle ce s-a întâmplat cu ei vreme de 65 de ani. Au aflat cu multă întârziere că sunt morți. O vreme au crezut că nici nu au ajuns la Timișoara și că ar fi fost uciși pe drum, într-un tren „al morții”. Nu știu nici azi unde sunt îngropați cu exactitate, dar măcar acum au aflat că sunt pe Dealul Viilor. Urmașii lor trăiesc și astăzi cu trauma că nu le pot aprinde o lumânare la căpătâi, ci doar în gând, de Paști și de Sărbătoarea Morților. De-a lungul timpului, mamele lor, soțiile lor, surorile lor, copiii lor au scris oricărei autorități, sâcâind cu durerea lor mută, exprimată în politețea pe care nu o puteau avea, dar pe care o impunea o cerere oficială. Au scris oricărei instituții sau funcții care ar fi putut să le dea cea mai măruntă informație despre ei și prea rar au primit un răspuns, iar de cele mai multe ori când au primit totuși ceva în cutia poștală, a fost vestea că nu se știe mai nimic despre ei. Acum se știe. Aproape totul. Încă nu se știe unde sunt.

Sursa și investigația completă pe Despre Demnitate. Felicitările noastre echipei care s-a ocupat de această investigație grea și stufoasă și de modul în care au redat-o cu profesionalism pe blogul lor. Unele voci spun că cei 13 au fost dezgropați și reînhumați într-un cimitir din oraș, însă această informație nu poate fi verificată. Sperăm ca jurnaliștii din spatele acestui site să continue munca asiduă și să găsească, într-un sfârșit, groapa morții de pe Dealul Viilor din Lugoj.lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

OFICIAL Orășelul Siguranței din Lugoj va fi finanțat cu 500 de mii de lei, de către CJT

Publicat

în

Consiliul Județean Timiș a demarat în acest an, pentru prima dată în istoria județului, bugetarea participativă, program în cadrul căruia Comisia de validare a declarat eligibile 16 proiecte din cele 69 înscrise. În perioada 5 – 21 iunie 2021, timișenii au putut să voteze online unul dintre proiectele publicate pe platforma instituției, procedura de vot încheindu-se cu un total de 11.493 voturi exprimate. Persoanele care au votat și-au asumat pe proprie răspundere că au domiciliul sau reședința în județul Timiș și că au votat o singură dată.

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Valoarea estimată pentru un proiect propus a trebuit să se încadreze în suma maximă de 500.000 lei, proiectele eligibile urmând a fi finanțate până la concurența sumei prevăzute pentru bugetul participativ în anul 2021.

vodafone angajează

În baza criteriului celui mai mare număr de voturi au fost selectate două proiecte câștigătoare care, împreună, se încadrează în plafonul de 1 milion de lei alocați: Pistă de biciclete Timișoara – Dumbrăvița – Giarmata (4.538 voturi, sumă solicitată 500.000 lei) și Orășelul Siguranței – MINI-LUG (3.199 voturi, sumă solicitată 431.278 lei).

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Acestea urmează să fie incluse în bugetul de venituri și cheltuieli al Consiliului Județean Timiș și implementate de aparatul de specialitate al instituției, cu sprijinul voluntar al echipei de inițiatori. Consiliul Județean Timiș își rezervă dreptul de a verifica exactitatea și corectitudinea datelor/informațiilor furnizate de către utilizatori și de a modifica proiectele în sensul adaptării din punct de vedere tehnic sau financiar.

Orășelul Siguranței

Asociația Civilug a intrat în competiție pentru finațarea proiectelor din bugetul participativ al județului Timiș, cu Orășelul Siguranței – MINI-LUG. Proiectul propus de către asociația lugojeană este unul educativ și unic în această parte a țării. Concret, inițiativa Civilug constă în crearea unui orășel în miniatură care va include semafoare, semne de circulație, treceri de pietoni, treceri de cale ferată, trotuare și clădiri reprezentative pentru orice oraș.

„Conceput din dorința de a îmbunătăți aspectul urban și calitatea vieții cetățenilor, „Orășelul Siguranței” a fost proiectat ca un parc de distracții tematic, unde copiii se vor putea bucura de plimbări cu bicicleta, trotineta, rolele sau kartul, pe un traseu special amenajat, într-un mediu sigur, atractiv și cu multiple posibilități de a petrece timpul liber. Din punctul nostru de vedere, educația rutieră ar trebui să reprezinte un pilon important în viața oricărei familii, cu atât mai mult cu cât foarte mulți copii străbat zilnic, singuri, drumul spre școală și se află într-un pericol permanent. Pentru aceștia este foarte importantă cunoașterea comportamentului ce trebuie avut în trafic, inclusiv a drepturilor și obligațiilor pentru toate părțile implicate: pietoni, șoferi sau bicicliști”, arată reprezentanții asociației.

Proiectul are și o componentă civică, plasând pe spațiul amenajat în afara carosabilului diferite clădiri importante, care se pot întâlni în orice localitate (primărie, școală, poliție, spital, magazin/piață, fabrică). Menirea acestora poate fi înțeleasă prin desfășurarea unor activități agreabile, organizate în grup: jocuri de rol, proiecții, jocuri de societate, expoziții, prezentări, creații literar-artistice, etc.

 

 

 

 

Citiţi mai departe

Lugoj

Cele mai importante avantaje ale draperiilor opace

Publicat

în

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Dacă sunteți în căutare de o draperie nouă pentru casa dvs., în special draperii pentru un dormitor, ar trebui să luați în considerare beneficiile draperiilor opace. Draperiile opace sunt o alegere foarte practică, care vă va oferi un somn mai bun în timp ce economisiți bani. Dacă aveți copii mici, aceste draperii sunt deosebit de importante de luat în considerare. Draperiile opace vor îmbunătăți orice dormitor sau spațiu de locuit.

vodafone angajează

Cel mai mare beneficiu al unei draperii opace este capacitatea sa de a bloca intrarea luminii într-o cameră. Acest lucru este important pentru copiii mici și pentru persoanele care lucrează în schimburi de noapte. Dormitul în timpul zilei poate fi dificil din cauza luminii solare; cu toate acestea, draperiile opace pot opri pătrunderea a până la 99% din lumina soarelui într-o cameră. Persoanele care lucrează în ture de noapte sunt expuse riscului de probleme de sănătate din cauza obiceiurilor lor neregulate de somn. Trecerea la draperiile opace va reduce riscul pentru sănătate, creând o atmosferă propice somnului.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Un alt beneficiu al draperiilor opace este capacitatea lor de a reduce costurile de energie electrică. În majoritatea locuințelor, 10-25% din pierderile de energie termică provin din ferestre. Cu toate acestea, folosind draperii opace, factura dvs. de energie ar putea fi redusă cu până la 25%. În timpul iernii, draperiile opace vor ajuta la menținerea căldurii în cameră, în timp ce vara, acestea au capacitatea de a reflecta căldura din cameră. Ambele circumstanțe vă asigură că economisiți bani la factura de energie electrică.

Jaluzele opace

Similar cu draperiile opace, jaluzelele opace sunt alegerile perfecte pentru acoperirea ferestrelor mai mici. Beneficiile jaluzelelor sunt comparabile cu cele ale draperiilor opace. Cu toate acestea, jaluzelele opace vă oferă controlul asupra cantității de lumină care intră în cameră.

Draperiile opace fac o diferență surprinzătoare în orice cameră și reprezintă o investiție utilă. Înainte de a cumpăra draperii opace, acordați-vă timp pentru a căuta recenzii pentru orice model pe care îl luați în considerare, pentru a vă asigura că acest tip de draperie vă vor satisface nevoile.

Întrebări frecvente despre draperii și jaluzele opace

Draperiile opace funcționează cu adevărat?

După cum sugerează și numele lor, draperiile opace sunt panouri din țesătură care împiedică intrarea luminii într-o cameră. Acestea sunt una dintre cele mai eficiente modalități de a vă asigura că dormiți mai bine. Dar beneficiile lor depășesc somnul mai bun – ele pot reduce costurile energetice prin reducerea razelor solare fierbinți care vă pot încălzi casa. În plus, pot proteja mobilierul și pardoseala de expunerea la razele solare excesive și razele UV. În acest caz, acestea reprezintă o alternativă mai accesibilă la jaluzelele care sunt menite să economisească energie. Draperiile opace sunt, de asemenea, perfecte pentru persoanele care amenajează o sală de divertisment sau de film sau chiar un fotograf care creează o cameră întunecată. Jaluzelele opace pot fi, de asemenea, foarte eficiente în blocarea luminii nedorite.

La ce ar trebui să fiu atent când cumpăr draperii și jaluzele opace?

Cele mai bune draperii opace sunt cele care funcționează. Multe draperii și jaluzele comercializate ca opace nu elimină toată lumina, ci doar filtrează o parte din ea. Jaluzelele opace de înaltă calitate au modele care reduc spațiile prin care poate pătrunde lumine, cum ar fi cusăturile, au țesături complet opace și, de asemenea, reduc căldura. Țesătura unor astfel de jaluzele are o tehnologie în curs de brevetare, care are canale laterale suprapuse în formă de U pe partea din față și din spate. Aceste canale laterale au fiecare micro creastă, care absoarbe / reflectă lumina, făcând aceste jaluzele mai bune la blocarea luminii decât alte modele de întunecare a încăperii.

Care este diferența dintre draperiile termice și cele opace?

Scopul principal al draperiilor termice este izolarea. Spre deosebire de perdelele sau draperiile  opace, acestea merg un pas mai departe cu izolația din spumă acrilică integrată între mai multe straturi de țesătură. Acest lucru reduce efectiv mai mult zgomot și captează aerul fierbinte înăuntru și ține aerul rece afară (și invers). Draperiile opace sunt proiectate numai pentru a împiedica intrarea luminii exterioare.

Citiţi mai departe

Lugoj

O primărie de lângă Lugoj oferă bani pentru cei care îi pârăsc pe cei care aruncă gunoaie pe drumuri

Publicat

în

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Măsură inedită luată de către o primărie de lângă Lugoj. Pentru a încerca să-i determine pe cetățeni să ajute la prinderea celor care aruncă ambalaje și gunoi pe drumurile publice, administrația locală a anunțat că fiecare persoană care trimite poze cu „infractorii” prinși în flagrant vor primi 200 de lei.

vodafone angajează

„Primăria Comunei Darova oferă 200 de lei recompensă persoanelor care ne trimit fotografii în care sunt surprinse persoanele care aruncă hârtii sau gunoi pe domeniul public. Amenzile pentru cei care vor fi prinși aruncând gunoi sunt cuprinse între 1000 și 5000 de lei”, au anunțat cei de la primărie.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Fotografiile pot fi trimise atât în mesaj privat pe pagina de Facebook a instituției, cât și pe adresa de email primariadarova@yahoo.com

Citiţi mai departe

Lugoj

Lugojul va avea șapte stații de încărcare pentru mașini electrice

Publicat

în

Meniul zilei Vara 2021, Octavian

Primăria Lugoj va amenaja mai multe stații de încărcare pentru vehiculele electrice. Proiectul este deocamdată în faza incipientă, administrația locală plătind 6000 de lei pentru un studiu de fezabilitate, unei firme din București specializată în domeniu, potrivit SEAP.

vodafone angajează

Potrivit administrației locale, vor exista șapte asemenea stații pe toată suprafața orașului, care vor fi plasate în puncte strategice pentru a acoperi întreaga zonă urbană. 

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

“Am prevăzut bani pentru studiul de fezabilitate. Vrem să amenajăm șapte asemenea stații, din studiul de fezabilitate vor rezulta și locațiile în care vor fi amplasate, și tot ce ține de utilizarea acestor stații”, a declarat primarul Claudiu Buciu pentru Lugojeanul.ro

Administrația locală nu a decis unde vor fi amplasate stațiile, dar nici data la care proiectul ar urma să fie finalizat.

foto: Autoweek

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite