Connect with us

Lugoj

Dealul Viilor si al mortilor din Lugoj! 13 persoane au fost impuscate la cativa kilometri de centrul orasului

Publicat

în

ucisi dealul viilor lugoj ancheta jurnalistica de exceptieÎn zorii unei zile din anul 1950, cel mai probabil pe 10 martie, un grup de localnici din zona Lugojului, atrași de niște zgomote ciudate, au dat peste un grup de bărbați în uniforme de miliție și de securitate care își făceau de lucru într-o groapă săpată la marginea drumului, în zona dintre kilometrul 7 și 9 de pe Dealul Viilor. Printre bărbații în uniformă, unii l-or fi recunoscut pe temutul maior Zoltan Kling, șeful Securității Lugoj. Țăranii au fost îndepărtați imediat, cu autoritate, fiind amenințați. Peste aproape un an de zile, în februarie 1951, câțiva localnici, nu se știe dacă vor fi fost aceiași, au descoperit o groapă comună, în care au apucat să numere, nu se știe cât de precis, aruncate unele peste altele, 12 cadavre legate cu cătușe între ele. Desigur, Miliția a aflat și a preluat cazul, despre care nu s-a mai auzit apoi nimic vreme de 65 de ani. Cine erau acei morți? Ce amestec aveau autoritățile în acest episod? Ce s-a întâmplat mai departe? Cine mai știe?

RETIM

Pentru cei asasinați la Lugoj, povestea începe în anul 1948, în Dobrogea. Atunci a apărut o organizație anticomunistă numită pur și simplu „Mișcarea de rezistență”, fără nici o altă metaforă în titlu. Conducătorii acestei mișcări erau legionarii Gogu Puiu și frații Fudulea. Ei au încercat să răscoale cât mai multă lume împotriva comunismului și, timp de un an de zile, au organizat o întreagă rețea de distribuție a armamentului care se mai găsea după război. Populația era deja nemulțumită, la alegerile din 1946 semnalându-se incidente la secțiile de votare între simpatizanții partidelor istorice și comuniștii care falsificau rezultatele voturilor. Pe de altă parte, colectivizarea a început tot în Dobrogea, cu toate abuzurile aferente: confiscarea averilor, persecuții, deportări. În aceste condiții, mulți oameni gospodari s-au decis să intre în această mișcare de rezistență, contribuind cu alimente, bani și haine pentru cei refugiați în păduri, dar și cu arme și muniții pentru a înarma cât mai mulți combatanți.

Organizația a fost descoperită și distrusă de către Securitate, sub conducerea căpitanului (pe atunci) Nicolae Doicaru, care așa și-a început cariera fulminantă și presărată cu multe cadavre, ajungând în final șeful DIE și superiorul direct al lui Pacepa. În vara anului 1949, Gogu Puiu moare în timpul unei ciocniri cu trupele Securității, când începuse deja valul de arestări în rândul populației care-l sprijinise. În total au fost constituite șase loturi de arestați care vor fi judecați, primind în majoritatea cazurilor pedepse foarte grele. Povestea care are legătură cu orașul Lugoj este cea a lotului cu numărul 3.

AUTOLIV

Acest lot a avut 29 de arestați. Ei erau considerați de către autorități mai puțin importanți decât cei din primele două loturi și drept urmare nu s-a pronunțat nici o condamnare la moarte, ci doar la închisoare, de la 4 ani, până la muncă silnică pe viață. Nici unul dintre cei 29 nu fusese refugiat în pădure, nici unul nu fusese combatant în luptele cu Securitatea. Toți făceau parte din lanțul logistic al mișcării de rezistență, toți erau oameni gospodari și, în marea lor majoritate, fără opțiuni politice, toți aveau familii, copii, pământ și animale, case și grajduri și toți erau oameni care munceau de dimineața până seara pentru ei și pentru familiile lor. Odată ce au fost anchetați și bătuți, judecați și condamnați, au fost transferați la închisorile din Aiud și Gherla, în luna decembrie a anului 1949.

Între timp, în vara anului 1949, într-o ședință la cel mai înalt nivel din cadrul Ministerului de Interne, la care au participat ministrul Teohari Georgescu, ministrul adjunct Marin Jianu, directorul Securității, Gheorghe Pintilie și adjunctul său, Alexandru Nicolschi, s-a luat decizia ca toți cei care făcuseră parte din grupurile de rezistență anticomunistă și care fuseseră condamnați la peste 15 ani de închisoare să fie și ei executați extrajudiciar, în condiții cât mai discrete. În 1950, numărul celor care satisfăceau acest criteriu se ridica la aproximativ 70 de persoane. Printre care și 13 dintre cei condamnați în lotul 3 al luptătorilor dobrogeni. Ceilalți făceau parte din grupul lui Spiru Blănaru din Teregova (6 persoane), cel al maiorului Nicolae Dabija din zona Cluj (13 persoane) și, desigur, din cele ale primelor două loturi dobrogene, închiși la Pitești (16 persoane). Motivul acestei decizii a fost acela că se pronunțaseră deja multe condamnări la moarte și România era presată de către opinia publică internațională să slăbească acest ritm al execuțiilor. Drept urmare, ministrul Teohari Georgescu căuta o soluție pentru a continua represiunea cu aceeași intensitate, dar cu mai puțină publicitate.

Cel care a fost însărcinat cu odioasa misiune de lichidare a unor oameni care nu erau condamnați la moarte a fost maiorul de miliție Eugen Alimănescu, fostul comisar al anilor 1945-1947, mediatizat ca un mare justițiar în luptă cu lumea interlopă bucureșteană. Legenda lui a fost atât de mare, pe cât a fost de falsă, mai ales în urma cooptării sale în operațiunile de anihilare a rezistenței din munți, când a comis atrocitate după atrocitate, astfel încât și-a sfârșit cariera în 1951, fiind condamnat la închisoare pentru abuzurile sale. Asta nu l-a împiedicat pe regizorul Sergiu Nicolaescu să-l folosească drept model (alături de comisarul Gheorghe Cambrea) pentru cel mai drag și cel mai celebru personaj al său, comisarul Moldovan.

Cei 13 condamnați din lotul 3 sunt transferați de la închisorile în care își așteptau sentințele de la recurs, încă nepronunțate, la Penitenciarul Timișoara, cu scopul de a fi anchetați din nou, pentru că, în graba procesului, anchetarea lor ar fi fost prea lapidară. În noaptea de 9/10 martie ei sunt scoși din închisoare, transportați cu mașina la Lugoj și împușcați pe Dealul Viilor. Au fost îngropați toți la un loc, nici măcar nu li s-au scos cătușele care-i țineau legați unii de alții. Actele de moarte trimise rudelor după mulți ani, abia în 1956, constată decesul lor în aceeași zi de 10 martie, din diverse motive medicale (TBC, infarct etc.). În afară de cei 13 dobrogeni din lotul 3, mai apar încă 3 nume ale unor oameni care fuseseră condamnați în alte procese. Dacă și aceștia au fost sau nu executați tot atunci, la Lugoj, nu se știe cu exactitate. Puteau la fel de bine să fi murit în urma bătăilor din închisoare, așa cum a fost cazul Ion Constantinescu, mort în timpul anchetei, pentru care familia a primit acasă două certificate: unul cu data de 28 februarie 1950 și un al doilea cu data de 10 martie 1950. Data corectă, 28 februarie, va fi validată abia în noiembrie 1965, prin decizie judecătorească.

Lista cu numele celor uciși pe Dealul Viilor, pe drumul de la Lugoj spre Făget, în zona dintre kilometrul 7 și 9, este redată în continuare. Mai înainte de toate este însă un pomelnic, al lui Manea, Nicolae, Ioan, Gheorghe, Alexandru, Constantin, Iordan, Dumitru, Ioan, Nicolae, Stere, Constantin, Ioan, Gheorghe, Gheorghe, Marin, un pomelnic nerostit vreodată, dar alcătuit în ordinea numerelor de ordine ale certificatelor de moarte, de la 109 la 124. Și privirile lor, din fotografie, care ne cer să nu-i lăsăm așa. Iată lista:

Manea Duțu – avea 48 de ani, din Târgușor, jud. Constanța, cârciumar, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Nicolae Dobromir – avea 42 de ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Ioan Filip – avea 45 ani, din Dunărea, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Gușiță – avea 46 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Alexandru Gogu – avea 39 ani, din Beidaud, jud. Tulcea, țăran, condamnat la 15 ani;
Constantin Lache – avea 37 ani, din Sahom (Grecia), țăran, condamnat la 15 ani;
Iordan Nicolau – avea 45 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, agricultor, lotul 3, condamnat la 18 ani;
Dumitru Negroiu – avea 39 ani, din Saraiu, jud. Constanța, perceptor, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Ioan Pițigoi – avea 25 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Nicolae Roșculeț – avea 30 ani, din Constanța, moșier, lotul 3, condamnat la 25 ani;
Stere Stercu – avea 44 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la 20 ani;
Constantin Tudoran – avea 34 ani, din Saraiu, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Ioan Topîrceanu – avea 45 ani, din Târgușor, jud. Constanța, țăran, lotul 3, condamnat la 15 ani;
Gheorghe Tomoșoiu – avea 42 ani, din Casimcea, jud. Tulcea, țăran, lotul 3, condamnat la muncă silnică pe viață;
Gheorghe Tofan – avea 41 ani, din Sâmbăta Nouă, jud. Constanța, învățător, lotul 3, condamnat la 17 ani;
Marin Cenușe – avea 38 ani, din Baia, jud. Constanța, plutonier-major de Miliție, condamnat la 15 ani.

O listă care nu spune că, de exemplu, Gheorghe Tofan era văduv și își creștea cei doi copii orfani de mamă prin munca sa de învățător dar și de țăran amenințat de colectivizare. Nu spune că Ion Pițigoi din Saraiu era un tânăr de 25 de ani la data arestării, cu doi copii mici acasă, cu părinții deportați și cu averea confiscată pentru că ar fi fost chiaburi. Nu spune că Nicolae Roșculeț era un mic moșier pe cale de a fi deposedat de toată averea, sau că Gheorghe Tomoșoiu era un pădurar sărac, la fel de amenințat de spectrul foamei precum oricare altul din această listă în dreptul căruia veți găsi profesia de agricultor. E doar o listă de nume de oameni asasinați de statul comunist, o crimă planificată la cel mai înalt nivel al ministerului de interne și executată de un odios milițian.

Familiile lor au încercat să afle ce s-a întâmplat cu ei vreme de 65 de ani. Au aflat cu multă întârziere că sunt morți. O vreme au crezut că nici nu au ajuns la Timișoara și că ar fi fost uciși pe drum, într-un tren „al morții”. Nu știu nici azi unde sunt îngropați cu exactitate, dar măcar acum au aflat că sunt pe Dealul Viilor. Urmașii lor trăiesc și astăzi cu trauma că nu le pot aprinde o lumânare la căpătâi, ci doar în gând, de Paști și de Sărbătoarea Morților. De-a lungul timpului, mamele lor, soțiile lor, surorile lor, copiii lor au scris oricărei autorități, sâcâind cu durerea lor mută, exprimată în politețea pe care nu o puteau avea, dar pe care o impunea o cerere oficială. Au scris oricărei instituții sau funcții care ar fi putut să le dea cea mai măruntă informație despre ei și prea rar au primit un răspuns, iar de cele mai multe ori când au primit totuși ceva în cutia poștală, a fost vestea că nu se știe mai nimic despre ei. Acum se știe. Aproape totul. Încă nu se știe unde sunt.

Sursa și investigația completă pe Despre Demnitate. Felicitările noastre echipei care s-a ocupat de această investigație grea și stufoasă și de modul în care au redat-o cu profesionalism pe blogul lor. Unele voci spun că cei 13 au fost dezgropați și reînhumați într-un cimitir din oraș, însă această informație nu poate fi verificată. Sperăm ca jurnaliștii din spatele acestui site să continue munca asiduă și să găsească, într-un sfârșit, groapa morții de pe Dealul Viilor din Lugoj.lugojeanul-news-everywhere,-everytime-banner

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lugoj

Inspectoratul Școlar Timiș face precizări în legătură cu fetița care ar fi fost bătută de educatoare

Publicat

în

FOTO Arhiva

Inspectoratul Școlar Timiș a transmis mai multe precizări în legătură cu cazul în care polițiștii lugojeni cercetează un cadru didactic pentru purtare abuzivă. Ar fi bătut o fetiță de doi ani. Iată ce transmite Inspectoratul:

RETIM

– informația privind abuzul fizic asupra minorei, de la Racovița, a fost preluată de către reprezentanții ISJ Timiș în cursul acestei dimineți;
– Nu s-a înregistrat nicio sesizare scrisă la ISJ și nici la unitatea de învățământ;
– Conducerea Școlii Gimnaziale Racovița a aflat despre presupusul abuz, în cursul serii trecute, dintr-o postare pe o rețea de socializare, postare realizată de mama minorei de 2,5 ani;
– Se presupune că minora a fost agresată fizic de către doamna educatoare, în cursul săptămânii trecute, prin „aplicarea unei măsuri de corecție cu o jordiță, peste mânuțe și față”;
– Copilul de vârstă antepreșcolară a fost primit în grădiniță, în urma înțelegerii verbale dintre doamna educatoare și părinte, fără ca acesta să fie înscris corect în învățământul preșcolar, fapt ce atrage, după sine, o cercetare disciplinară a cadrului didactic, care a facilitat frecventarea grădiniței, fără forme legal constituite;
– Pentru a se verifica acuzațiile aduse de părinții minorei, unitatea de învățământ va pune în aplicare prevederile legii învățământului și va demara o cercetare disciplinară;
– Potrivit articolului 209, alineat 2) din legea învățământului: reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează potrivit art. 210, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune: a) faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
– Abaterile disciplinare și, aici, ne referim la violența fizică asupra unui minor, dacă sunt dovedite, pot fi sancţionate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialişti din cadrul DGASPC, la solicitarea scrisă a unităţii de învăţământ.
– Facem precizarea că, în situația în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) de la articolul 209 din Legea învățământului (aici se încadrează și fapta pentru care este acuzată doamna educatoare), pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt (articolul 209, alineat 2):
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ori a unei funcţii didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) şi b) se pot aplica cumulat sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e).

AUTOLIV

Pentru celelalte abateri se poate aplica sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1).(3) În funcţie de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune şi măsura retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.
ISJ Timiș a luat legătura, imediat ce a aflat, cu directorul unității de învățământ, care, în cursul serii trecute, a abordat cadrul didactic, acesta din urmă negând orice formă de abuz asupra minorului. Unitatea de învățământ va demara cercetarea disciplinară, așteptând însă ca, în cursul acestei zile, reprezentantul legal al minorei sau orice altă persoană să sesizeze, în scris, cu privire la săvârşirea faptei, ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ.

În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate se vor stabili urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.

Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.

Citiţi mai departe

Lugoj

Avertizări meteo de Cod Portocaliu și Galben. Când și cum se schimbă vremea

Publicat

în

Meteorologii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) au emis mai multe avertizări de Cod portocaliu și galben, cu privire la condițiile meteorologice extreme care vor afecta aproape toate județele țării în perioada următoare.

RETIM

Prima avertizare de Cod portocaliu este în vigoare în intervalul 23 decembrie, ora 10:00, până la 24 decembrie, ora 03:00. În zona înaltă a Carpaților Meridionali și Occidentali, la altitudini de peste 1500 de metri, se așteaptă vânt puternic cu rafale ce pot depăși 110…120 km/h, viscol intens, vizibilitate foarte redusă și troiene de zăpadă.

A doua avertizare de Cod portocaliu este programată să fie în vigoare între 24 decembrie, ora 03:00, și 24 decembrie, ora 20:00. În această perioadă, zona înaltă a Carpaților Meridionali se va confrunta cu viscol puternic, vânt cu viteze ce pot depăși 110…120 km/h, vizibilitate extrem de redusă și acumulări semnificative de zăpadă troienită.

AUTOLIV

A treia avertizare de Cod portocaliu este valabilă în intervalul 24 decembrie, ora 20:00, până la 25 decembrie, ora 10:00. Carpații Orientali, la altitudini peste 1500 de metri, vor fi afectați de vânt puternic, cu viteze ce pot depăși 110…120 km/h, vizibilitate foarte redusă și troiene de zăpadă.

În ziua de 25 decembrie, vântul va continua să se intensifice în zonele nord-vest, centru, est și sud-est, precum și la munte.

De asemenea, a fost emisă o a patra avertizare de Cod galben, valabilă în intervalul 24 decembrie, ora 03:00, până la 25 decembrie, ora 10:00. În sudul Transilvaniei, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și în dealurile subcarpatice ale Moldovei, se prognozează intensificări ale vântului cu viteze între 55…65 km/h, iar la munte, rafalele vor depăși 80…90 km/h.

Se așteaptă ca în zonele montane și local în Transilvania să ningă viscolit pe parcursul zilei de duminică, iar noaptea să se înregistreze precipitații mixte. Intensificări ale vântului vor fi semnalate și în celelalte regiuni, cu precădere pe arii mai restrânse. Locuitorii sunt sfătuiți să fie precauți și să respecte recomandările autorităților în aceste condiții meteorologice dificile.

Citiţi mai departe

Lugoj

Trenuri blocate timp de o săptămână. Și Lugojul se află pe ruta unde se fac lucrări

Publicat

în

Începând de astăzi, 22 septembrie, până pe 28 septembrie, călătorii care folosesc linia ferată între Simeria și Arad vor trebui să se adapteze la schimbări semnificative în programul de călătorie, din cauza lucrărilor extinse de infrastructură care au loc în această perioadă. Compania Națională de Căi Ferate „CFR SA” a anunțat că trenurile nu vor circula pe această rută, iar pentru trenurile Regio se va asigura transbordarea cu mijloace auto. Mai multe trenuri IR vor fi, de asemenea, afectate, circulând pe trasee modificate sau fiind anulate pe această rută vitală.

RETIM

Ce lucrări se efectuează

În perioada 22 – 28 septembrie 2023, se desfășoară lucrări complexe la infrastructura feroviară din zona stației CF Ilteu, ce includ revizuirea suprastructurii feroviare, a liniilor de contact și a instalațiilor SCB. Scopul acestor lucrări este redeschiderea liniilor 1 și 2, și, pentru a permite aceste operațiuni, este necesară închiderea totală a traficului pe întreaga rază a stației și scoaterea de sub tensiune a liniei de contact pe tronsonul Zam – Ilteu.

De asemenea, pe parcursul acestei perioade, se vor efectua lucrări la pasarelele pietonale și la copertinele peronelor din stațiile Săvârșin, Vărădia, Bârzava Nouă, Milova, Radna și Păuliș. Aceste lucrări necesită întreruperea alimentării cu energie electrică a liniei de contact pe traseul Ilteu – Varadia – Radna – Cicir.

AUTOLIV

Care sunt cursele afectate

Operatorul național de cale ferată a aprobat modificări semnificative în programul de circulație al trenurilor IR pentru această perioadă. Iată principalele schimbări:

  • Trenul 472 va circula doar pe ruta București Nord – Brașov.
  • Trenul 473 va circula doar pe ruta Brașov – București Nord.
  • Trenul 75 va circula doar pe ruta Lokoshaza – Curtici – Arad.
  • Trenul 74 va circula doar pe ruta Arad – Curtici – Lokoshaza.
  • Trenul 1821 va circula doar pe ruta București Nord – Simeria.
  • Trenul 1822 va circula doar pe ruta Simeria – București Nord.
  • Trenul 12767/A va circula în locul trenului 1763/A pe ruta Iași – Cluj Napoca – Simeria – ILIA – LUGOJ – RECAȘ – Timisoara Nord, cu plecare din stația Iași la ora 15.35 și sosire în stația Timișoara Nord la ora 08.27.
  • Trenul 12769/A va circula în locul trenului 1765/A pe ruta Timișoara Nord – RECAȘ – LUGOJ – ILIA – Simeria – Cluj Napoca – Iași, cu plecare din stația Timișoara Nord la ora 14.52 și sosire în stația Iași la ora 07.22.

Trenuri înlocuite de microbuze sau autobuze

În timpul perioadei menționate, pentru călătorii care utilizează trenurile Regio, CFR SA va asigura transbordarea cu mijloace auto în cazul următoarelor 15 trenuri:

  • R 2027, R 2045, R 2031, R 2705, R 2043 – transbordare auto pe distanța Simeria – Arad.
  • R 2042 – transbordare auto pe distanța Zam – Simeria.
  • R 2044, R 2046, R 2048, R 2372, R 2030 – transbordare auto pe distanța Arad – Simeria.
  • R 2374 – transbordare auto pe distanța Arad – Radna.
  • R 2381 – transbordare auto pe distanța Simeria – Săvârșin.
  • R 2041 – transbordare auto pe distanța Radna – Arad.
  • R 2386 – transbordare auto pe distanța Săvârșin – Simeria.

Pentru informații actualizate privind programul trenurilor și transbordările, călătorii sunt îndemnați să consulte site-ul oficial al CFR SA sau să se adreseze gării locale pentru asistență suplimentară.

Aceste lucrări sunt necesare pentru menținerea și modernizarea infrastructurii feroviare și vor contribui la îmbunătățirea experienței călătorilor pe această rută importantă de transport feroviar. CFR SA își cere scuze pentru eventualele neplăceri cauzate călătorilor și le mulțumește pentru înțelegere și colaborare.

Citiţi mai departe

Lugoj

Timiș. Program de lucru pentru 15 august 2023, ZONA 1 și ZONA 0 – „Adormirea Maicii Domnului”

Publicat

în

retimCompania RETIM informează clienţii şi colaboratorii săi din județul Timiș asupra programului de lucru valabil în data de 15 august 2023.

RETIM

COLECTAREA DE DEŞEURI

Activitatea de colectare a deşeurilor din toate localităţile din județul Timiș în care operează compania RETIM se va desfăşura la fel ca într-o ZI OBIȘNUITĂ.

AUTOLIV

Astfel, dacă marți, 15 august 2023 există colectări programate, acestea se vor face ca de obicei, compania RETIM asigurând permanența serviciului.

BIROURI DE RELAŢII CLIENŢI ŞI CASIERII – Timișoara și Lugoj

Birourile de relaţii clienţi şi casieriile din Timișoara și Lugoj vor fi:

  • ÎNCHISE în data de 15 august 2023 – Sărbătoare legală;
  • DESCHISE în data de 16 august 2023, de când se va relua programul obișnuit, de la ora 08:00 până la ora 16:00.

Recomandăm utilizarea cu precădere a instrumentelor de plată electronice disponibile pe site-ul www.retim.ro, a sistemelor de plată rapidă PayPoint, Un-Doi, Self-Pay sau a aplicației mobile Pago.

CENTRELE FIXE DE COLECTARE A DEŞEURILOR VOLUMINOASE, VEGETALE, DIN CONSTRUCŢII, DIN POLISTIREN ȘI CARTON PROVENITE DIN AMBALAJE DIN TIMIŞOARA

Cele patru puncte de colectare a deşeurilor voluminoase, vegetale, din construcţii, din polistiren și carton provenite din ambalaje, centre deschise de către compania RETIM împreună cu Primăria Timişoara, vor avea următorul program:

  • ÎNCHISE în data de 15 august 2023;
  • DESCHISE din data de 16 august 2023, de când se va relua programul obișnuit, de la ora 08:00 până la ora 16:00.

Adresele și programele de funcționare obișnuite ale celor patru puncte de colectare din Timişoara sunt:

  • Calea Torontalului, nr. 94 (L-V: 9:00-19:00, S: 8:00-16:00) – Acesta este închis temporar, pe perioada lucrărilor de infrastructură de pe „Calea Torontalului”
  • Calea Moşniţei, nr 2-4 (L-V: 9:00-19:00, S: 8:00-16:00)
  • Avram Imbroane, nr 70 (L-V: 9:00-19:00, S: 8:00-16:00)
  • Ovidiu Cotruș, nr. 201 (fosta adresă: Calea Chișodei, Str. Mile Cărpenișan, nr 3) (L-V: 9:00-17:00, S: 8:00-16:00)

RETIM rămâne în contact direct cu clienţii săi pe canalele de comunicare online – website www.retim.ro, e-mail contact@retim.ro si pagina oficială de Facebook.

De asemenea, operatorii serviciului de Call Center sunt disponibili la numărul +40 374 885 692, de luni până vineri, între orele 07:00 – 19:00.

Citiţi mai departe

Cele mai citite