Connect with us

Social

De ce părăsesc tinerii Lugojul: “Nu mi s-a oferit nicio oportunitate”

Publicat

în

An de an, zeci de tineri din Lugoj părăsesc orașul pentru străinătate. Cu inima cât un purice, dar cu multă speranță în suflet, aceștia se urcă în primul avion și pleacă spre alte orizonturi. De ce? Numitorii comuni sunt mai mulți: lipsa oportunităților în orașul lor natal, birocrația mare a țării dacă vrei să îți faci o afacere de la zero, lipsa sistemelor educaționale, de sănătate, de transport și așa mai departe.

Chiar dacă o parte din ei trăiește și va trăi pentru totdeauna la Lugoj, majoritatea tinerilor din oraș plecați în afară spun că nu se vor mai întoarce prea curând în oraș. Mulți speră să facă o carieră în străinătate.

Andra Curuțiu, 20 de ani, studentă la Haga

Andra s-a făcut remarcată încă din liceu ca fiind o elevă silitoare și care se implica în proiectele orașului. Participa la acțiuni de voluntariat, la concursuri și la orice însemna un mic ajutor pentru Lugoj, din orice punct de vedere. La 18 ani însă, după ce a dat Bacalaureatul, Andra a decis să părăsească orașul pentru a învăța dreptul la Haga, capitala legilor din Europa. Am întrebat-o pe tânără de ce a decis să facă facultatea în Olanda, când la Lugoj funcționează deja o universitate care oferă și studii în drept.

Explorează vara bine echipat, cu un premiu din SPOT câștigat!

“Eu nu am plecat doar din cauza sistemului românesc, am plecat datorită experienței. Un program de drept internațional îmi oferă la ora actuală numeroase posibilități de a avea o carieră de succes. Sistemul de educație românesc a contribuit într-o mare măsură la alegerea mea. Școlii româneşti îi lipsește din plin evoluția.

RETIM

Nu ne putem aștepta de la niște elevi de 16 ani să învețe pe de rost tema și viziunea despre lume într-o operă de-a lui Slavici, când problema actuală este Brexit. În școlile românești nu există educație politică sau sexuală. Copiii nu își știu drepturile și oamenii încă au impresia că violența domestică nu este o problemă a autorităților. Dacă ar fi fost să studiez în România, nu știu dacă aș fi studiat dreptul și dacă aș fi făcut-o, aș fi plecat fie la Cluj, fie la București.


M-am îndrăgostit de Olanda. Olandezii nu sunt nici reci, nici rasiști. Dimpotrivă, eu am avut norocul să întâlnesc doar olandezi primitori, dornici să te ajute și care te respectă. De când locuiesc aici, m-am obișnuit ca totul să funcționeze, de la trenurile care ajung la timp, până la sistemul de sănătate. Eventualele probleme se rezolvă puțin mai greu, dar pun acest lucru pe seama faptului că nu prea există probleme.

Sinceră să fiu, nu știu dacă voi rămâne în Olanda deoarece îmi doresc să profesez într-o țară unde se aplică sistemul de drept jurisprudențial sau să lucrez o perioadă pentru Camera Internațională de Comerț din Paris. În principiu, planul meu ar fi sa ma stabilesc în Singapore sau Canada după terminarea studiilor. Dacă mă voi întoarce în România? Nu cred, cel puțin nu în viitorul apropriat”, ne-a explicat Andra.

Benu Marinescu, 26 de ani, antreprenor

Dacă ai obiceiul să comanzi salate de la Benfast, află că restaurantul de pe Bucegi este ideea lui Benu, un tânăr de doar 26 de ani cu spirit antreprenorial. Benu a deschis Benfast mai mult ca o încercare pentru el însuși. A vrut să își dovedească lui că poate să pună pe picioare o afacere chiar și într-un oraș acaparat ca Lugojul și într-o țară birocratică până la gât precum România. După ce a pus localul pe picioare, și-a luat prietena și s-a mutat în Marea Britanie, acolo unde și-a pus bazele unei afaceri noi, pe care a deschis-o în câteva minute, din fața calculatorului.

“Sunt in Marea Britanie, zona Dorset. Am plecat din România deși Benfast era profitabil, sistemul era foarte greoi, extrem de multă birocrație, forță de muncă necalificată, materia primă destul de scumpă, iar ca și tânăr antreprenor în industria fast-food, nu era un sistem deloc care să te încurajeze să continui, ba din contră. Am ales să plec în Anglia pentru că am vrut să mă dezvolt pe Digital Marketing, iar în România piața nu e foarte bine pregătită și educată în privința asta.

Aici am o firmă de Digital Marketing (promovare online) și imi place că sistemul e foarte bine pus la punct și usor de folosit! Am făcut firma în câteva minute din fața calculatorului fără să fiu nevoit să stau la cozi infernale și să plătesc taxe inutile. Intenționez să mă întorc în România datorită familiei și datorită forței de muncă relativ ieftine dacă lucrezi pentru companii de afară. România va rămâne mereu țara mea și vin des în țară deoarece am clienți acolo”, ne-a declarat Benu.

Tanita Corbeanu, 23 de ani, angajată la o companie de top din Londra

Londra a atras-o mereu pe Tanita. Tânăra lugojeancă a plecat la 18 ani din oraș și nu s-a mai întors de atunci decât în vacanțe, pentru scurte perioade de timp. A învățat dreptul la Londra, după care a fost vânată de una dintre cele mai importante firme de consultanță financiară din capitala Regatului Unit. Pentru ea, Lugojul rămâne orașul natal, casa adevărată, însă care nu îi oferă nimic pentru a o face să revină și să trăiască în oraș.

“La momentul actual m-am îndepărtat de domeniul dreptului. Acum lucrez în domeniul financiar. Având în vedere că Anglia este percepută ca fiind ‘nodul financiar’ al Europei, pot spune că asta îmi face munca de zi cu zi mult mai interesantă și mai intensă. Trebuie să iau în considerare cerințele Germaniei, Franței, Elveției și a Statelor Unite; cerințe care de multe ori sunt simultane și toate la fel de urgente. Asa că a lucra în Londra în domeniul finanțelor este într-adevăr o provocare, dar o provocare care mă ține în priză mai mereu. Dacă mă mai gândesc să mă întorc – da.

Am gânduri de a mă întoarce înapoi în țară, dar voi fi sinceră și voi spune că nu în Lugoj. Am analizat opțiuni în București și Timișoara, tot pe domeniul financiar/consultanță financiară. Nu mă vad întorcându-mă în următorii 2-3 ani, dar e foarte posibil în următorii 5-10”, ne-a povestit Tanita.

Marius Daba, 30 de ani, însoțitor de zbor

Marius a îmbrăcat uniforma de însoțitor a celei mai mari companii aeriene low-cost din Europa. După ce a lucrat ca realizator radio și cameraman, tânărul din Lugoj și-a dorit o schimbare și, cum oportunitățile din orașul natal nu i-au surâs, s-a înscris la un cabin-crew recruitment. A fost decizia care avea să îi schimbe viața pentru totdeauna.

“Nu am mai stat la Lugoj pentru că nu mă vedeam muncind într-o fabrică. Din păcate orașul nu mi-a mai oferit nimic, iar când am auzit că pot lucra pe un post de cabin crew, am aplicat imediat. E o meserie inedită, să poți călători în fiecare zi și să o faci și pe bani. Este și solicitantă, dar sistemul de lucru e făcut în așa fel încât să poți duce la bun sfârșit și o săptămână mai solicitantă. Nu mă văd întorcându-mă la Lugoj prea curând. De fapt, am în plan să cer relocare într-o zonă mai caldă, cum ar fi Spania”, spune Marius.

Ioana Cămui, 23 de ani, studentă în America

Ioana a plecat din Lugoj în floarea tinereții, luând drumul Americii. A ajuns la Duke, o universitate de renume din Carolina de Nord. Aici a primit toate condițiile pentru a-și desfășura activitatea în mod civilizat. A descoperit ce înseamnă să faci educație, ce înseamnă să studiezi științele economice și financiare și ce uși ți se pot deschide doar pentru că vrei să ajungi cineva în viață și ești capabil de asta, nu pentru că lași o șpagă pe vreun coridor.

“Am plecat din Lugoj în urmă cu 2 ani pentru a urma studiile universitare în America. La momentul de față sunt studentă în anul 3 la Duke University, cu specializarea Economie-Finanțe și Statistică. Semestrul acesta studiez în Paris, iar după absolvire doresc să urmez o carieră în finanțe-bănci. Sper să pot folosi ceea ce învăț la facultate pentru a ajuta societatea, inclusiv orașul nostru”, ne-a declarat Ioana.


1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Povestea incredibilă a modului în care miliardarul Iosif Constantin Drăgan a plătit datoriile unui întreg cartier din Lugoj

Publicat

în

Un cartier din Lugoj, orașul în care s-a născut, la 20 iunie 1917, miliardarul Iosif Constantin Drăgan, poartă numele omului de afaceri, decedat în 2008. Foarte puțini știu, însă, cum a ajuns Drăgan să dea numele acestui cartier și ce gest incredibil a făcut omul de afaceri, la câțiva ani după aceea.

Zoli Stefan Toth(Foto) este cel care l-a convins pe miliardar să accepte ca unul dintre cele mai sărace cartiere din oraș să-i poarte numele. Toth este acum profesor, însă, în anii ‘90 lucra ca jurnalist, la ziarul local Redeșteptarea, patronat de Drăgan.

În 1996, în luna august, a izbucnit o grevă la fabrica „Textila”, unde lucrau majoritatea muncitorilor din cartierul în care locuia jurnalistul, numit pe atunci ITL, de la Întreprindere Textila Lugoj. Zoli Toth a relatat timp de patru săptămâni despre situația fabricii. Articolele sale au ținut prima pagina a ziarului local și i-au atras atenția lui Drăgan, care, când a ajuns în România, l-a chemat la o întâlnire, dornic să ajute fabrica să scape de faliment.

Așa au intrat în contact cei doi. Până la urmă, Drăgan nu s-a înțeles cu conducerea și sindicatul celor de la Textila, așa că sprijinul său a constat doar în aducerea unor clienți importanți, care au mai prelungit puțin viața cunoscutei întreprinderi lugojene. Peste mai puțin de un an, însă, profesorul Zoli Toth l-a căutat pe Drăgan și i-a făcut o propunere.

“Eu i-am propus ca să poarte cartierul ITL numele lui. Și m-a întrebat ce avem de câștigat din asta. I-am spus << Dumneavoastră aveți de câștigat! Ați făcut atâtea pentru Lugoj și Lugojul nu a făcut nimic pentru dumneavoastră, acum vin eu și vreau să fac asta>>. A fost foarte încântat. I-a plăcut și a spus da, pe loc. Mi-a spus să-i fac o hârtie, oficială, în care să solicit asta. Eu, fiind președinte la asociația de proprietari, am adunat comitetul și am făcut o hârtie din partea cartierului, nu din partea mea. Am dus hârtia la Fundația Drăgan și, la puțin timp, am primit răspunsul lui, cu acordul oficial. Apoi am dus o cerere la Consiliul local și, de atunci, cartierul poartă numele Iosif Constantin Drăgan”, povestește Zoli Toth.

După povestea cu numele cartierului, profesorul Toth a ținut legătura cu miliardarul, căruia îi trimitea mesaje cu ocazia sărbătorilor sau a zilei de naștere și de fiecare dată primea un răspuns de mulțumire de la acesta. În 2000, Zoli Toth i-a cerut lui Drăgan să-l îndrume cum să scape cartierul de datorii. Locuitorii, în mare parte pensionari și șomeri, aveau restanțe mari la gaz, apă, canal, și salubritate. Răspunsul miliardarului a fost unul neașteptat.

“În ianuarie 2000, am făcut o hârtie către profesorul Drăgan, în care i-am prezentat situația cartierului și i-am cerut să mă ajute cu sfaturi, să scot cartierul din această situație. Răspunsul a fost sponsorizarea cu 263 de milioane de lei, care erau bani mulți la vremea aia (n.r. – un salariu mediu era circa 2,2 milioane de lei vechi). Banii nu i-am primit în mână, ci am făcut copii după situația locuitorilor din cartier, pe care i le-am trimis, și banii au intrat în conturile Meridian și Romgaz. Noi am făcut copii după ordinul de plată, ca să avem și noi în contabilitate”, își amintește Toth.

Foto butangas.ro

După Revoluție, miliardarul Iosif Constantin Drăgan a fost extrem de legat de orașul natal, unde a făcut mai multe investiții. A înființat o universitate, un post local de televiziune, unul de radio, un ziar săptămânal, a deschis o tipografie și o fabrică de butelii. Astăzi, holdingul deținut de soția sa, Veronica Gușă de Drăgan mai are în proprietate la Lugoj doar universitatea și stația de butelii.

Explorează vara bine echipat, cu un premiu din SPOT câștigat!

RETIM

Citiţi mai departe

Social

A ajuns prima tranșă de vaccin antigripal în Timiș. Cine are prioritate la vaccinat

Publicat

în

Direcția de Sănătate Publică Timiș a primit prima tranșă de vaccin antigripal de tip tetravalent, în cantitate de 17.893 doze repartizate de către Ministerul Sănătății în cadrul campaniei anuale de vaccinare antigripală.

Aceasta urmează să fie distribuită, în zilele următoare, personalului medical din unitățile spitalicești, Unități primiri Urgențe, secțiile și compartimentele de terapie intensivă și boli infecțioase, angajaților Serviciului Județean de Ambulanță Timiș, instituțiilor de ocrotire socială, precum și medicilor de familie, în vederea vaccinării cu prioritate a persoanelor cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, bătrâni şi gravide.

Vaccin antigripal tetravalent este recomandat pentru profilaxia gripei la adulți și copii peste șase luni. În România, vaccinul antigripal nu este în schema obligatorie. Ministerul Sănătății îl asigură, totuși, pentru următoarele grupe de risc – bolnavi cronici, gravide, persoane peste 65 de ani și personal medical. Din aceste categorii fac parte aproximativ 3 milioane de români.

Citiţi mai departe

Social

Viitorul gemenilor Răzvan și Ștefan depinde de tine! Ajută-i în lupta lor cu autismul!

Publicat

în

Copiii sunt bucurie, speranță, entuziasm, fericire pură! Pentru familia Racoviță, bucuria de a fi părinte a fost umbrită de un diagnostic greu de acceptat: autism! În România, statisticile arată că rata acestui diagnostic a crescut cu 3,85%, față de anul trecut! Mai exact, 4 copii – în special băieți – dintr-o sută se nasc cu autism! O statistică alarmantă care afectează din ce în ce mai multe vieți.

Mădălina și Ștefan au observat că ceva nu este în regulă cu gemenii lor, Răzvan și Ștefan, la vârstă de un an și opt luni, după ce au ajuns la spital cu o toxiinfecție alimentară.

,,Dacă înainte de spitalizare alergau toată ziua, ne strigau, răspundeau la nume, vorbeau – știau aproximativ 15-20 cuvinte. La ieșirea din spital, nu mai mergeau, nu mai vorbeau. Am făcut tot felul de investigații, iar diagnosticul a fost: autism, retard psihic grav și hiperactivitate. Nici acum nu ne explicăm cum până la internare copii se comportau perfect normal, iar de la ieșirea din spital nu au mai fost aceeași. Ne gândim tot timpul că tratamentul administrat nu a fost cel corect,” ne-a împărtășit tatăl gemenilor vădit afectat de situația în care se află copii săi.

,,A fost un șoc. Nu ne venea să credem. Am început să caut cât mai multe informații pe internet: terapii, tratamente, medici, clinici de investigații, neurologie, psihiatrie, psihologie. Nu am avut bani, așa că până la 5 ani am făcut terapie doar 2 ore/ săptămână cu fiecare copil. Abia de doi ani am început să mergem cu ei zilnic la recuperare, asta după ce ne-am înființat o asociație și am obținut ceva donații de la oameni cu sufletul mare. Altfel, copii noștri nu aveau nicio șansă, ne-a povestit mama celor mici.

Un copil diagnosticat cu autism are nevoie de minim 8 ore de terapie ABA, timp de 7 zile pe săptămână. Acest tip de terapie se bazează pe repetiție, pe reprezentare vizuală. Este un proces anevoios care dă însă rezultate dacă este făcut în mod susținut cu ajutorul unui specialist, dar și cu sprijinul permanent al familiei.

Mădălina și Cristian sunt angajați ca asistenți personali, ceea ce înseamnă că de multe ori abia pot plăti cheltuielile de întreținere a familiei, darămite să acopere și costurile terapiilor și medicației speciale.

,,Am rămas fără prieteni! Nu ne mai întâlnim cu nimeni. Nu avem vacanțe. Nu avem o zi liberă. Suntem numai cu copii, zi de zi la terapie, la joacă. Copii trebuie însoțiți în permanență de doi adulți, mai ales pe stradă, pentru că nu stau pe loc, fuge fiecare în altă parte”, ne-a mărturisit Mădălina.

Cu ajutorul terapiei, gemenii învață nu doar să interacționeze mai ușor cu cei din jur – fac logopedie – dar învață și culorile, animale, formele geometrice, să numere, să scrie litere și să le recunoască. Alcătuiesc chiar sași cuvinte scurte și îi încântă mai ales jocurile de rol.

,,Sunt în grupa pregătitoare la o școală pentru copii cu nevoi speciale. Lui Ștefan îi place să deseneze și să scrie litere, silabe. Lui Razvan îi place să se joace cu trenulețul. Face construcții lungi din sine și poduri. De când facem în mod susținut terapie se văd rezultate: băieții se îmbracă singuri, se spală singuri pe mâini, se încalță, se descurcă cu puțin ajutor și la masa de prânz. Avem noroc cu bunicii. Îi putem lăsa în grija lor 2-3 ore pe săptămână cât mergem la cumpărături, facem curățenie. să facem cumpărături, curățenie…”, povestește mama gemenilor.

De altfel, bunica maternă este și cea care le gătește celor mici. Gemenii au intoleranță la gluten, iar alimentația lor trebuie controlată în permanență.

,,E foarte greu! Alimentele fără gluten sunt mult mai scumpe! O lună de terapie costă 2.300 de lei pentru fiecare copil, deci 4.600 de lei pentru amândoi. Astfel, într-un an avem nevoie de 55.200 de lei pentru terapia ABA a copiilor. Pe lângă asta, ei au nevoie de terapie senzorială. De asemenea, medicația costă aproximativ 1.500 lei lunar”, ne-au explicat soții Racoviță.

Un copil diagnosticat cu autism și considerat recuperat, poate face tot ceea ce fac copii de vârsta lui. Merge la grădiniță, la școală, se joacă, poate învăța o limba străină ori să cânte la un instrument. Îi va fi însă greu să mențină un contact vizual, va accepta mai greu schimbările, nu va putea înțelege sensul figurat al cuvintelor, cu toate acestea viitorul adult va fi unul independent care post educe o viață împlinită alături de familie și prieteni.

,,Fără terapie zilnică, un copil cu autism nu va reuși să dobândească abilitățile necesare pentru o viață cât de cât independentă, practic e condamnat să depindă permanent de părinți. Ștefan și Răzvan au nevoie de ajutorul nostru. Prin orice donație făcută în conturile Asociației „Salvează o inimă”, acești copii primesc o șansă în plus la un trai mai bun, la un viitor în care pot trăi pe propriile picioare. Donează și tu pentru frații Racoviță!” Vlad Plăcintă, președintele Asociației Salvează o inimă.

Pentru donații și sponsorizări din partea companiilor accesați linkul: https://salveazaoinima.ro/razvan-stefan-racovita/

Denumire entitate: Asociația „SALVEAZĂ O INIMĂ”

Cod de înregistrare fiscală: 31015982

Cont RON: RO05BTRL00701205W82870XX

Cont EUR: RO28BTRLEURCRT00W8287001

Cont USD: RO68BTRLUSDCRT00W8287001

Cod SWIFT: BTRLRO22

Cod BIC: BTRL

Banca Transilvania Botoșani

Vă rugăm să specificați în transferul bancar, la detaliile plății, numele Ștefan și Răzvan Racoviță!

Citiţi mai departe

Social

FOTO Ce a pregătit tanti Emilia la ultimul Banat Brunch al sezonului, nu departe de Lugoj

Publicat

în

Ultimul Banat Brunch al lui 2022 a avut loc sâmbătă, pe 17 septembrie, la Coșteiu de Sus. Satul, aparținător de Margina, este unul dintre cele mai greu accesibile din Banat. Tocmai faptul că este retras îi oferă locului o aură aparte. Înconjurat de dealuri verzi cu văcuțe care pasc nestingherite de ploaia mocănească, Coșteiu de Sus este locul ideal pentru un brunch, sau dejun bănățean, fără pereche.

La Coșteiu de Sus, în fundătura dealurilor, mai trăiesc aproximativ 100 de persoane. Majoritatea sunt bătrâni, pentru care sălbăticia acestui ținut este modul perfect de viață. Cea mai cunoscută dintre gospodării este fără îndoială cea a Emiliei Popa, pe care toată lumea o știe ca Tanti Emilia. De la ea a pornit evenimentul numit Banat Brunch în zona de vest a țării. 

În curtea lui tanti Emilia au călcat, în ultimii ani, sute de români din toate regiunile țării, dar și străini curioși de mirosuri și de peisaj. Tanti Emilia a fost prima gazdă care și-a deschis porțile și a pus pe masă zeci de feluri de mâncare tradițională, gătită după rețete mai vechi de 200 de ani. Pofta cu care femeia gătește și povestește despre mâncare te face să tresari și să vrei să guști cât mai repede din preparatele de pe mese.

„Eu am fost prima în județul Timiș, care am făcut Banat Brunch. Am fost în zona Sibiului și am fost încântată de ceea ce am văzut acolo și am zis să încercăm. La mine, acum, e a șaptea ediție. Îmi place ceea ce fac. Pe oameni îi atrage mâncarea tradițională și peisajul.

Citește aici cum a fost la ultimul Banat Brunch al lui 2022, la tanti Emilia de la Coșteiu de Sus.

Citiţi mai departe

Cele mai citite