Ştefan Zamfirescu, un pensionar din Lugoj, a făcut o pasiune pentru Cuba, dorind să ducă literatură română în această ţară. Pensionarul a dat în judecată Biblioteca Judeţeană „Sorin Titel” din Timiş cerându-le judecătorilor să oblige instituţia să promoveze cultura română în Cuba.

Povestea începe în anul 2017, când Ştefan Zamfirescu a hotărât să ducă în Cuba peste 170 de cărţi de literatură românească pentru „românii din Cuba”. Înainte de a pleca, pensionarul a aflat că nu poate introduce cărţile în Cuba, astfel că a plecat singur, fără coletul de 80 de kg.

Ştefan Zamfirescu susţine că, ajuns în Cuba, a constatat că ambasadorul român cu care vorbise înainte de a pleca a fost schimbat, ambasada a găsit-o în renovare, iar o comunitate de români nu există, arată adevarul.ro

Cu gândul la promovarea culturii române în Cuba a mers la un teatru, unde a întâlnit „o frumoasă cubaneză” care l-a îndrumat spre biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana. Ajuns la bibliotecă, pensionarul român a aflat că nu poate dona bibliotecii cărţi în limba română, iar atunci i-a venit ideea unui schimb cultural între biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana şi Biblioteca Judeţeană Timiş. În cadrul schimbului cultural gândit de Zamfirescu, ar fi trebuit ca la biblioteca din Timiş să fie organizate zilele culturii cubaneze, iar la biblioteca din Havana să fie organizate zilele culturii române.

Pentru că demersul său a eşuat şi pentru că a considerat că eşecul a fost cauzat de Biblioteca Judeţeană Timiş, Ştefan Zamfirescu a dat în judecată instituţia cerându-le judecătorilor să oblige Biblioteca să promoveze cultura română în Cuba. „Nu mă pot opri pentru că am rămas de ruşine şi ruşinea e a ţării”, a declarat Ştefan Zamfirescu pentru „Adevărul”.

În procesul deschis la Judecătoria Lugoj, pensionarul a arătat că în anul 2018, înainte de a pleca din nou în Cuba, a mers la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu, pentru a-i spune de proiectul său şi pentru a-l chema să se implice în schimbul cultural cu biblioteca din Cuba.

Potrivit lui Zamfirescu, directorul Bibliotecii Judeţene a fost de acord cu iniţiativa şi i-a dat un pliant cu istoricul Bibliotecii Judeţene pe care să îl ofere Bibliotecii „Ruben Martinez Villena” din Havana. Lângă pliant, pensionarul a pus şi o hartă a Europei cumpărată de la librărie „pentru a localiza poziţia exactă a României în Europa”.

Ajuns din nou în Cuba, cu pliantul şi harta Europei, pensionarul a fost pus de directoarea bibliotecii cubaneze să prezinte demersuri concrete făcute de Biblioteca Judeţeană pentru înfăptuirea schimbului cultural.  Pensionarul susţine că a fost nevoit să se despartă de directoarea bibliotecii din Havana „cu o strângere din umeri şi un zâmbet trist”. Întors în 2019 în Cuba, Ştefan Zamfirescu a cerut să fie primit în audienţă de ministrul Culturii din Cuba, dar nu a fost primit, fiind nevoit să părăsească ţara pentru că i-a expirat viza de şedere.

Pensionarul din Lugoj a mai arătat în proces că în 6 ianuarie 2020 a fost contactat de Ambasada Republicii Cuba pentru a da amănunte despre cum va fi sărbătorită ziua culturii poporului cubanez la Biblioteca Judeţeană Timiş, iar în data de 21 ianuarie 2020 a fost sunat din nou de doamna secretară a Ambasadei Cubei de la Bucureşti, care a spus că „domnul ambasador al Cubei este îngrijorat că nu primeşte un răspuns de la Biblioteca Judeţeană”.

Ştefan Zamfirescu a mers din nou la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş pentru a afla dacă „a făcut un plan de sărbătorire a zilei naţionale a culturii poporului cubanez”, iar directorul  era „într-o stare foarte agitată, spunându-i pe un ton ridicat că nu are timp de aşa ceva”.

Pensionarul lugojean a mai arătat în proces că „este pus într-o situaţie foarte dificilă faţă de Olia Figueredo, cu care se va căsători în Cuba pentru a avea statut de rezident în Cuba, fiind distrusă şi relaţia de seriozitatea şi sinceritate personală, precum şi seriozitatea culturii naţiunii Române în faţa Bibliotecii şi în faţa a ministerului culturii Cubaneze, unde cu tot sufletul, s-a străduit la limita cunoştinţelor, să promoveze cultura Română”.

Judecătoria Lugoj i-a respins pensionarului cererea arătând că „reclamantul nu a arătat care este obligaţia legală sau contractuală care nu a fost respectată de către pârâtă si pentru care este necesară mijlocirea instanţei”.

Mai multe pe adevarul.ro

Puțini lugojeni știu că la doar 16 kilometri de orașul lor se află o cetate medievală veche de mii de ani, învăluită de mister și de intrigă. Este vorba despre Cetatea Jdioara, din satul cu același nume, acolo unde în ultimele zile ale lui 2020 se descopereau relicve antice de o importanță mare pentru istorici.

Muzeul Naţional al Banatului anunța, la final de an, că în urma săpăturilor arheologice desfăşurate în situl Cetăţii medievale Jdioara, erau fost descoperite importante relicve din ceramică, dar şi urmele unei clădiri dacice, cu fundaţie din piatră.

„Prima campanie de săpături sistematice s-a desfăşurat la sfârşitul toamnei anului 2020. Rezultatele obţinute din această scurtă campanie au fost peste aşteptări, fiind scoase la lumină urmele unei clădiri dacice, cu fundaţie din piatră şi pereţi din chirpici. Totodată, au fost documentate mai multe faze de nivelare a terasei, datând din aceeaşi perioadă. Cea mai consistentă categorie de obiecte descoperite a fost ceramica”, anunțau reprezentanţii muzeului la final de 2020.

Nu doar specialiștii sunt însă interesați de comorile de la Jdioara. La început de 2020, doi căutători de comori au fost descoperiți în perimetrul sitului arheologic. Descoperirea celor doi “vizitatori” a dus la urgentarea săpăturilor, pentru a preveni orice distrugeri ale sitului.

Cetatea Jdioara este atestată la anul 1320, ca cetate regească, trecând prin două bătălii în care este cucerită: prima la 1387 când nobilii din Banat se răscoală împotriva regelui şi armata acestuia o asediază, iar a doua la 1600 de trupele lui Mihai Viteazul. Din fortăreaţa de odinioară, astăzi mai dăinuie jumătate din circumferinţa dinspre nord şi părţile laterale. În partea dinspre sud au rămas câteva frânturi de zid, prăvălite în interiorul Cetăţii Jdioara, acoperite de vegetaţie.

foto: Fantasticul Banat

Un banner cu poze cu mâncare, flori și cai, atârnat pe un șopru la intrarea într-un sat de lângă Lugoj, a fost furat zilele trecute. După ce ploaia și vântul aproape că l-au dat jos de pe clădire, persoane necunoscute au decis să îl șterpelească de-a binelea. Într-una dintre diminețile trecute, angajații care au afișat bannerul pe șopru s-au trezit fără el.

“Dupa 5 ani de #CentruDeInformareTuristica și 3 ani de #MicDejunLaMargina. Acest benăr de 6/3 a fost pus/afișat mai bine de 1 an de zile pe un “#șopru” la ieșirea din Margina spre Coșteiu De Sus. Zilele acestea fiind foarte ploioase și cu mici furtuni, acesta a fost desfăcut de una dintre furtuni, pe jumate! 

Lucru văzut cu ochii, dar, aici vine uimirea, acesta a prins “viata”, mai exact a “prins picioare”. Cu ce va fost în cale acel benar? Ce rău era în el? Dacă ați ajuns să FURAȚI un benăr, rușine… mare rușine să vă fie!!!” scriu reprezentanții infocentrului turistic Margina, acolo unde se organizează “Mic Dejun la Margina”, eveniment promovat prin bannerul care a dispărut.

Mic Dejun la Margina este unul dintre cele mai de succes proiecte de turism din Banat, atrăgând mii de turiști în satul de lângă Lugoj de-a lungul anilor. Evenimentele au fost sistate din cauza pandemiei, însă vor fi reluate de îndată ce situația o va permite.