Connect with us

Cultură

Povestea uluitoare a arhitectului uitat al Lugojului, unul dintre oamenii care au decis înfățișarea orașului de astăzi

Publicat

în

Meniul zilei, Octavian

Arhitectul uitat al Lugojului, Ármin Herman Villány (1875-1954), cel care, preț de două decenii, prin activitatea sa, și-a lăsat semnătura inconfundabilă asupra fizionomiei urbane a Lugojului, este o persoană mult prea puțin cunoscută în orașul de pe Timiș. 

Născut la Seghedin în 1875, pe numele său complet Ármin Herman Weisz (maghiarizat în Villány) s-a remarcat încă din liceu ca un sportiv desăvârșit. Joacă fotbal pe postul de atacant central (un sport aflat la începuturi în Imperiul Austro-Ungar), iar în 1894 (17 iunie) stabilește un record de 100 de yarzi la atletism la Campionatului Național din Budapesta. 

Se înscrie în 1895 la Universitatea tehnică „Regele Josif „ din Budapesta – „Királyi József Műegyetem“ (Politehnica), după absolvire primind titlul de „inginer regal de stat“. În acel moment nu exista o distincție clară între arhitect și inginer constructor, cel din urmă ocupându-se atât de proiectare, cât și de ridicarea imobilelor „îmbrăcate„ în decorații. Este repartizat în 1899 la Lugoj în cadrul Oficiul de stat pentru construcţii (Államépítészeti Hivatal), filiala Caraș-Severin, unde va lucra până la sfârșitul Primului Război Mondial. Biroul de construcții, subordonat Ministerului de Resort, deținea autoritatea în teritoriu, grupul de ingineri având ca atribuții de serviciu supravegherea planurilor de arhitectură trimise spre aprobare și elaborarea /executarea lucrărilor publice.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Cele mai importante lucrări

Ármin Villány s-a integrat ușor în societatea lugojeană, ajungând să fie stimat de locuitorii orașului pentru talentul și priceprea dovedită în arta construcției. Proiectele sale, elaborate fie în cadrul biroului de stat, fie creații personale, rezultate din activitatea depusă în mediu privat, ne certifică orginalitatea tânărului arhitect: Teatrul Orășenesc (inaugurat în dec. 1900, ca asistent al inginerului Carol Elék), Palatul Institutului de credit „Poporul“ (1904), Palatul comunității reformate (1906), Biserica Reformată (1907), aripa nouă a Şcolii de fete romano-catolice „Notre Dame”(1907), casa familiei din Str. Parvy (actuala Str. Magnoliei, nr.15 – Parohia Reformată), Seminarul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare„(in perioada comunista Școala de fete) (1912) etc. La auzul veștii că urma să fie transferat în 1907 la Rimaszombat, societatea civilă face apel la funcționarii comitatului reușind să il mențină în postul din Lugoj.

Villányi se numără printre animatorii vieții sportive din Lugoj. Il găsim printre participanții la emulaţia de “foot ball“ din 4 aug. 1901 – prima de acest fel în oraș, organizată pe terenul de lângă teatru, unde s-a construit în 1925-1927 Casa Porumb – în echipa celor îmbrăcați în culorile negru-galben. A fost membru al „Reuniunii Sportive din Lugoj“ (înființată în 1897) timp de 17 ani, în mare parte ca jucător al echipei locale de fotbal. 

Viața privată

Se căsătorește în 1900 cu Dora Sternlicht, fiica unui comerciant lugojean, care îi va dărui mai mulți copii (Stela, Elisabeta). Schimbarea climatului politic îl determină pe Ármin Villány să se întoarcă în orașul natal, Szegedin, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu retragerea administrației maghiare din Banat. Isi lasa casa personală parohiei reformate din Lugoj. 

În paralel cu arhitectura, pe care o practică în Seghedin între cele două războaie mondiale, ajungând șef al biroului local de construcții, Villány se implică în coordonarea activității sportive în calitate de preşedinte al departamentului de atletism (din 1920) al Szegedi Atlétikai Klub. În 1939 ajunge președinte de onoare al Clubului FC Seged. Supraviețuiește celui de-Al Doilea Război Mondial, în pofida antisemitismului exacerbat din Ungaria, datorită faptului ca a trecut la religia catolică. 

Decedat în 1954, Ármin Villány își doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Seghedin.

Cristian-Oliviu Gaidos

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Ziua Iei, sărbătorită la Biblioteca Municipală Lugoj 

Publicat

în

Ziua Iei va fi marcată joi, 24 iunie, la Biblioteca Municipală într-o triplă ipostază.

Meniul zilei, Octavian

În primul rând va fi organizată o expoziție de carte cu modele de cusături tradiționale românești, care pot stârni interesul celor pasionați de artizanat, fiind o sursă de inspirație pentru cei care caută modele pentru realizarea de rochii tradiționale, veste, fote, brâuri sau a binecunoscutei bluze românești- ia, arată organizatorii.

”Sunt câteva exemplare de cărți mai vechi dar extrem de valoroase, care se regăsesc în colecțiile Bibliotecii Municipale Lugoj. Pornind de la simbolistica materialului, a pânzei din care este confecționată ia romanească, vom aduce în atenția lugojenilor o expoziție de fotografie veche  pe care am numit-o „Identitate lugojeană”, prin care dorim să reamintim câteva aspecte inedite legate de Fabrica Textila Lugoj, cea care a fost mândria industriei lugojene și nu numai, locul unde s-au scris multe povești de viață și care era cunoscută prin produsul său de bază „pânza” de Lugoj, care a fost recunoscută și apreciată în multe țări ale lumii”, spune Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale.

Sunt expuse fotografii vechi din secțiile de producție ale Fabricii Textila, dar și sigla care a însoțit aceste produse lugojene în țările în care a fost exportată. Vor fi de asemenea expuse câteva piese de vestimentație tradiționale cum ar fi fote și catrințe cu broderie manuală, bluza (ia), prosop, având cusături populare și dantelă lucrate manual, ceapșa sau conci, podoaba capului purtată de femeile din Banat în zile de sărbătoare. Toate acestea se vor regăsi într-o expoziție temporară ce poate fi vizitată la Bibliotecă.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Despre semnificația zilei vor vorbi artist plastic amator Cătălina Muntean, profesor Marcela Balint și profesor Gabriela Văduvă, pasionată de cusături tradiționale românești.

”Ziua Iei este o sărbătoare românească cu semnicații ce ne poartă spre mituri populare românești, dar în acest an dorim să scoatem în evidență „identitatea lugojeană” prin redescoperirea a ceea ce a fost odată Fabrica Textila Lugoj”, mai spune Henrieta Szabo.

Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Municipală Lugoj. de luni până vineri, între orele 8,30 – 16,00,  până la data de 25  iulie.

Citiţi mai departe

Cultură

Se modifică tarifele la cinematograful din Lugoj. Cât vor costa biletele

Publicat

în

Primarul Municipiului Lugoj intenţionează să promoveze Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Cinematografului „Bela Lugosi” din Municipiul Lugoj, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 28 din 30.03.2015.

Meniul zilei, Octavian

Proiectul prevede modificare tarifelor pentru cinematograful din Lugoj.

Proiectul de hotărâre împreună cu referatul inițiatorului se afişează la sediul Primăriei Municipiului Lugoj, se publică pe site-ul instituţiei la secțiunea Documente publice – Transparență decizională în administrația publică.Persoanele interesate pot transmite propuneri, sugestii sau reclamaţii cu privire la proiectul de hotărâre mai sus menţionat până la data de 28.06.2021 orele 1200 pe adresa de email HYPERLINK „mailto:contact@primarialugoj.ro” contact@primarialugoj.ro. sau la sediul instituției camera 7.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Citiţi mai departe

Cultură

Istoricul Răzvan Pinca vă prezintă o expoziție deosebită la Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj

Publicat

în

Baza înțelegerii culturilor europene constă în cunoașterea civilizațiilor neolitice din România. Pornind de la această premisă Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj organizează în perioada 12 iunie – 30 iulie 2021 expoziția temporară Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului.

Meniul zilei, Octavian

Eforturile depuse de specialiști pentru înțelegerea acestor civilizații, care prin splendoarea culturii lor materiale (plastică, obiecte de podoabă, unelte, ceramică) sau prin marea lor pricepere tehnică (arhitectură, metalurgie, organizare socială), ne ajută la cunoașterea celei mai importante și mai atrăgătoare perioade din istoria omenirii. Aportul destul de consistent de populație anatoliană de la începutul epocii, ce pătrunde în Europa de Sud-Est, demonstrat de cercetările antropologice, aduce și importante influențe culturale ale mediului anatolian asupra comunităților epipaleolitice din zona Mării Negre. Interacțiunea culturală dobândește în timp caracteristici noi, în sensul că prin adaptarea noilor veniți la condițiile specifice ale noului areal pe care se stabilesc cu cât ne îndreptăm mai mult spre nord și vest scade prezența elementelor pur anatoliene, acestea fiind înlocuite cu altele trecute prin filtrul unor sinteze locale.

Diversitatea materialului ceramic, osteologic și litic deținut de Muzeul Lugojean, însoțit de un bogat material ilustrativ, este prezentat publicului în așa fel încât complexitatea epocii să poată fi înțeleasă pe deplin. Materialele provin în special din stațiunile arheologice de la: Românești – Peștera cu apă (cultura Tiszapolgar) unde pe o perioadă de aproximativ o jumătate de secol au efectuat săpături arheologii Marius Moga (1948), Ioan Stratan și Florea Mogoșanu (1960-1961), Florin Drașovean, Petru Rogozea și Florin Gogâltan (1991); situl de la Sălbăgelul Vechi – Seliște (cultura Vinca) cercetat de Ioan Stratan și Maria Moroz – Pop între anii 1976-1981 precum și așezarea eneolitică de la Sacoșu Mare – Codru (culturile Tiszapolgar și Bodrogkeresztur) investigată de Ioan Stratan și Maria Moroz-Pop.

Muzeul de Istorie și Etnografie Lugoj invită vizitatorii să vină și să admire diversitatea culturii materiale și spirituale a unor comunități care au trăit pe teritoriul Banatului în urmă cu cca. 7000 de ani.

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Arhg. Dr. Răzvan Ioan Pinca

Citiţi mai departe

Cultură

Program cum nu a mai fost vreodată la „Noaptea muzeelor”, la Lugoj. Participare, posibilă doar cu rezervare

Publicat

în

În data de 12 iunie 2021, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică și Primăria Municipiului Lugoj în colaborare cu Școala de Arte Frumoase ,,Filaret Barbu”, Asociația Fusion of Arts și Infinity Arts Studio, vor organiza o serie de evenimente, după cum urmează:

Meniul zilei, Octavian

– 19:15 – 19:45 Recital de vioara
– 20:00 – 20:30 Vernisaj al expoziție ,,Aspecte ale culturilor neolitice si eneolitice din estul Banatului”
– 20:30 – 21:30 Vizite libere
21:30 – 22:30 Momente teatrale de muzică, dans și recital (ep. 1)
22:30 – 23:30 Momente teatrale de muzică, dans și recital (ep. 2)
– 23:30 – 00:00 Vizite Libere

Vizitele cuprinse între orele 21:30 si 23:30 vor avea loc doar în baza rezervării pe care o puteți face până în data de 10 iunie, direct la muzeu sau online aici

RETIM – Colectarea separată a deșeurilor, obligație legală

Citiţi mai departe
Publicitate
Publicitate

Cele mai citite