FOTO Orașul Jazz 2021

După ce, anul trecut, a tocat 198.000 de lei, de la bugetul local, pe un festival de trei zile, la care au participat maxim 30 de spectatori, Asociația Trib’Art primește, în acest an, și mai mulți bani de la Primăria Lugoj, pentru a organiza cea de-a doua ediție a festivalului atât de criticat de lugojeni.

Orașul Jazz, ediția a II-a, se află pe lista proiectelor finanțate de Primăria Lugoj, în cadrul Agendei culturale pentru 2022, și a obținut una dintre cele mai mari finanțări, adică 210.000 de lei, peste 42.000 de euro. Lista proiectelor mai are nevoie doar de aprobarea consilierilor locali, care au fost convocați pentru data de 20 mai, în ședință extraordinară.

În total, Agenda culturală a Lugojului cuprinde 31 de proiecte. Cele mai mari finanțări sunt: 300.000 de lei, pentru Lugoj Beer Fest – organizat de către Asociația Festivaluri pentru Tineri; 210.000 de lei, pentru Orașul Jazz – organizat de către Asociația Trib’Art; 200.000 de lei, pentru Festivalul Marea Muzică, organizat de către Asociația Scena Muzicală și Ruga lugojeană 191.250 de lei, în organizarea Asociației Lumea Voluntarilor. Iată, mai jos, lista cu toate cele 31 de proiecte, care au primit finanțare din partea Primăriei Lugoj.

Un tezaur impresionant a fost scos la lumină în județul Timiș.  Este vorba despre peste 400 de monede de argint descoperite pe un câmp din comuna Găvojdia.

„Tezaurul monetar medieval târziu de la Găvojdia reprezintă o descoperire deosebită. El este compus din 429 de piese de argint: denari ungurești și groși polonezi, fiind vorba deci de monede de schimb. Pe baza primelor observații el se datează în secolul al XVI-lea, fiind regăsite monede bătute începând cu primele decenii ale secolului până la finalul acestuia. Stabilirea exactă a tipurilor monetare, a valorii acestora în timpul circulației lor, precum și a momentului îngropării tezaurului va fi posibilă doar după curățarea pieselor de către restauratori și în urma consultării cu un expert în numismatică. În orice caz acesta se leagă de luptele antiotomane și de cucerirea otomană a regiunii și este posibil ca tezaurul să fi fost îngropat în perioada războiului de 15 ani, la o distanță nu prea mare de cetatea Jdioara.” – declară Zsuzsanna Kopeczny, muzeograf la Muzeul Național al Banatului.

Bărbatul care a descoperit tezaurul spune că are acest hobby și este autorizat de doi ani, însă e cea mai mare descoperire pe care a făcut-o.

„Am autorizație pentru detectorul de metale din 2020. Nu sunt la prima descoperire, dar cu siguranță la prima de o asemenea anvergură. În seara în care am detectat primele monede, am scos singur undeva în jur de 50 de bucăți. Mai apoi, am lucrat umăr la umăr cu specialiștii de la Muzeul Banatului și de la DJC Timiș  și am reușit să cercetăm întreaga zonă și să dezgropăm înca aproape 400.”  – spune Petru Eugen Bănățean Dunea, autorul descoperirii.

Reprezentanții autorităților spun că e este extrem de important ca cei care descoperă astfel de piese să anunțe specialiștii din muzee.

„Este important ca astfel de evenimente să fie corect gestionate. De aceea salutăm gestul celui care a făcut această descoperire. El a anunțat imediat autoritățile și, astfel, cercetarea întregii zone de către specialiști a decurs corect. Colaborarea utilizatorilor autorizați de detectoare de metale cu specialiștii din muzee și cu cei din direcțiile județene pentru cultură este esențială pentru protejarea corespunzătoare a patrimoniului. Orice verigă lipsă în această colaborare, poate duce la deteriorarea majoră și chiar definitivă a unor obiecte și situri.” – spune Sofia Berdea, arheolog la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

Ultimul tezaur asemănător descoperit este cel de la Timișoara din 2006, compus din 416 de denari. Tezaurul de la Găvojdia are însă o valoare mai ridicată, datorită prezenței monedelor de schimb poloneze. În momentul de față, monedele se află la Muzeul Național al Banatului, unde un specialist în numismatică se ocupă de cercetarea și datarea lor exactă.

Prima ediție a acestui festival a avut loc în 2013, când profesorul lugojean Constantin T. Stan, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România a inițiat acest proiect. De-a lungul timpului, sute de copii au participat la acest festival, unii dintre ei fiind astăzi muzicieni cunoscuți în țară și peste hotare. Constantin T. Stan s-a străduit, în fiecare an, să organizeze în cele mai bune condiții manifestarea. A căutat sponsorizări și sprijin de la diverse asociații și instituții, a adus muzicieni de valoare în juriul concursului și întotdeauna a reușit să ducă la superlativ acest eveniment.

În acest an, are loc ediția a noua a acestui festival. Doar că e organizată de două ori! Primul eveniment e programat în 13-14 mai, iar cel de-al doilea în 27-29 mai. Copiii care au dorit să se înscrie la acest concurs sunt bulversați și nu mai și nu mai știu care este de fapt Festivalul „Clara Peia”, care este originalul, și care este falsul!

Cum s-a ajuns la această situație absurdă

Profesorul Constantin Stan explică cum s-a ajuns în această situație absurdă. „Eu ies la pensie. Câțiva colegi au vrut să se rupă de mine și să facă ei, cum vor ei. Am avut și o ședință, în care au hotărât să numească festivalul Elisabeta Toth, omagiu adus fostei directoare, datorită căreia există școala acum. Am zis că e foarte bine! Directoarea m-a întrebat dacă vreau să continui cu Clara Peia, i-a spus că da și totul a fost foarte bine. Când colo, eu deja postasem de mult afișul cu festivalul, apare un nou concurs Clara Peia, ediția a noua. Asta îi culmea! Diferă doar că al meu e internațional, iar al lor e național, al lor e pentru pian, al meu e pentru pian, vioară și muzică de cameră. Primăria, în primă fază, i-a finanțat doar pe ei și mie mi-au respins proiectul. Mă gândeam că o să fac din banii mei, dar am făcut contestație și am depus documente din care rezultă că sunt autorul proiectului și mi-au aprobat și mie finanțarea”, susține Stan.

Acesta spune că Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj a apărut ca organizator, încă de la prima ediție, deoarece era instituția în care își desfășura activitatea, însă proiectul îi aparține și ca dovadă aduce documentul de mai jos.

Liliana Bidiviu, directoarea Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj spune că decizia a fost luată de întregul colectiv al instituției. „Eu vă pot spune doar că, noi am continuat organizarea concursului. Am depus un proiect, care a fost evaluat la Primărie, a primit finanțare din partea Primăriei, că avem regulament avizat de Inspectoratul Școlar Județean Timiș. Sper să nu sugerați că am luat eu o această hotărâre, în mod singular. Această hotărâre a fost luată în patru consilii profesorale, un consiliu artistic, care este obligatoriu să funcționează și se specifică clar care sunt membrii, și apoi consiliul de administrație a hotărât”, afirmă Liliana Bidiviu, care susține că școala este organizator al manifestării și nu un singur profesor.

„Întrebați-l pe domnul Stan, să vă spună el de ce sunt două manifestări. Dumneavoastră știți cine a organizat până acum? Eu vă spun că noi am făcut totul corect. Am făcut toți pașii legali, corect, cu colegialitate, cu diplomație și a reieșit această continuare a unei manifestări, pe care o organiza școala, nu o persoană fizică. Noi eram un colectiv întreg, care făcea munca. Asta dumnevoastră nu știți, că noi nu eram vizibili și nici eu nu am vrut să mă fac cunoscută, pentru că m-am gândit că imaginea școlii e imaginea școlii și școala înseamnă concursul. Nu am vrut promovarea unei singure persoane și nici nu am stat de-a curmezișul ca o singură persoană să se promoveze. Ori s-a confundat cu concursul și nu știu dacă a fost spre binele școlii”, a declarat directoarea Liliana Bidiviu

Steagul argărsitorilor/FOTO Cristian Ghinea Blog

Asociația Mariam-Med continuă proiectul de promovare turistică a Lugojului. De această dată, participanții la acest eveniment sunt invitați să afle istoria breslelor lugojene. Activitatea meseriașilor lugojeni, care a dus la dezvoltarea localității, va fi prezentată de către Vasile Belințan, Cristian Ghinea, Ivan Bloch, Daciana Vuia, Oliviu Gaidoș.

Cei care doresc să participe la acest eveniment sunt așteptați sâmbata, 14 mai, ora 11, la sediul Corporației Meseriașilor, de pe strada Bucegi, nr. 21.