Connect with us


Administrație

Cascavalul Lugojului pentru 2014 a fost impartit! Cheltuieli mari si bugete mai mici fata de anul trecut

Publicat

în

sedinta consiliu local extraordinara buget 2014 lugojeanul fotoȘedința extraordinară a consiliului local de astăzi a avut ca scop împărțirea bugetului local pe anul 2014, in valoare de 103 milioane de lei, adică în jur de 22 de milioane de euro. La ședință, începută la ora 14:00, au participat 18 din cei 19 consilieri. Trei puncte au fost înscrise pe ordinea de zi, acestea având legătură cu bugetul de cheltuieli pe anul în curs, acoperirea deficitului secțiunii de dezvoltare și aprobarea utilizării excedentului bugetar al anului trecut, pentru a fi cheltuit în secțiunea de dezvoltare aferentă bugetului anului 2014.

Bugetul s-a aprobat fără prea mari probleme, sumele fiind împărțite între domeniile social, învățământ, sănătate, cultură și sport. Din cele aproximativ 22 de milioane de euro, la învățământ s-au alocat 24.188.000 de lei, dintre care 2.660.000 la Brediceanu, 2.500.000 la Hasdeu, 3.360.000 la Vlaicu și 2.959.000 la Braniște, restul bugetului fiind împărțit la școlile și grădinițele din oraș.

Spre sănătate se vor îndrepta 1.830.900 de lei, dintre care 1.000.000 spre mutarea și modernizarea secției de Urgențe și spre dotarea secțiilor de ATI și Chirurgie, cu sume în valoare de 800 și respectiv 200 de mii de lei, bani ce vor fi la final de proiect rambursați primăriei lugojene din fonduri europene. Cultura lugojeană va primi la rândul ei o sumă importantă, însă mai mică în acest an decât în 2013, de 6.296.000 de lei. Biblioteca primește 226.000, muzeul 306.000, galeria 535.000 de lei, iar Casa de Cultură 600.000 de lei.

Sportul a primit una dintre cele mai mici sume dintre toate domeniile importante, de doar 988.010 de lei. Pe lângă această sumă, Clubul Sportiv Municipal Lugoj a primit, în total, 552.000 de lei. De asemenea, și anumite întreceri sau inițiative sportive au primit bani de la buget, cum sunt „Lugojulu Pedalează”, 5.000 de lei, Cupa Concordia, 1.000 de lei, premierea sportivilor de la finalul de an, 50.000 de lei, dar și formația CS Vulturii Lugoj, care a primit o sumă ce echivalează cu 70% din cea a întregului Club Sportiv Municipal, de 375.000 de lei.

Anul 2014 va fi unul mai sărac și pentru cultele lugojene, religia primind suma de 313.000 de lei pentru următoarele 12 luni. În schimb, asistența socială, unul dintre cele mai bogate domenii din acest an, a primit 7.471.000 de lei. Dintre sumele pe care le-am găsit interesante în această aprobare de buget, care s-a votat în unanimitate cu 18 voturi din 18 posibile, Ioan Ambruș fiind absent, amintim deplasările pentru anul 2014, în sumă totală de 60.000 de lei, informarea publică, tot în sumă de 60.000, dar și publicarea Monitorului de Lugoj, pentru care se vor plăti nu mai puțin de 50.000 de lei. Tot din seria sumelor interesante, trebuie amintită Ziua Lugojului, care, deși se va sărbători pentru a 25-a oară în acest an, a primit doar 20.000 de lei. În schimb, primăria va plăti 43.800 de lei pentru 4 imprimante și copiatoare, adică peste 10.000 de lei pe o singură bucată.

Joi, 30 ianuarie, tot de la ora 14:00, în Sala de Consiliu va avea loc ședința ordinară a acestei luni, unde se vor desfășura votări pentru nouă puncte ce vor fi înscrise pe ordinea de zi. Dintre acestea, cele mai importante sunt prelungirea contractului de concesiune dintre primărie și Meridian, pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare din oraș, stabilirea unităților școlare de stat și particulare pentru anul școlar viitor, dar și stabilirea unui loc de aterizare a elicopterului SMURD în cazurile de urgență sau aprobarea agendei sportive.

1 Comment

1 Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

FOTO O capelă, singura realizare după patru ani de mandat de către un primar de lângă Lugoj

Publicat

în

Inaugurare cu invitați de la județ și sobor de preoți duminică, 20 septembrie, cu o săptămână înainte de alegerile locale. S-a întâmplat la Coșteiu, comună de lângă Lugoj, acolo unde primăria a inaugurat o capelă promisă cetățenilor de 16 ani, clădire realizată în câteva luni. 

Edilul local, Petru Carebia, candidează pentru mandatul cu numărul 5 la postul de primar. În afară de capelă și de aparițiile neortodoxe în presă, primarul care le cere pentru a cincea oară voturile consătenilor nu a mai realizat nimic altceva în ultimii 4 ani. Capela a costat 350.000 de lei.

La inaugurare au participat, pe lângă puțin peste 100 de persoane, nume importante din PSD. Nu au lipsit Călin Dobra, Nicu Bădina, Sorin Grindeanu sau Eugen Dogariu. Evenimentul a început cu slujirea capelei și a continuat cu o cuvântare a primarului.

Citiţi mai departe

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Cele mai citite