Connect with us

Cultură

Birjar de lux cu studii superioare și birjă vieneză. Lugojeanul care a făcut o pasiune din creşterea cailor

Publicat

în

Astăzi, apariția unui cal pe străzile oraşului stârnește mirare. Noua generație ar putea fi educată să aprecieze calul la adevărata lui valoare numai prin exemple, dar cine să i le dea? Țăranul a dispărut, iar noii locuitori ai satelor au pierdut această îndeletnicire. Și totuși, există nebunii frumoși ai vremurilor noastre, care s-au întors la vechea îndeletnicire a strămoșilor, și cresc cai. Unul dintre aceștia este și Cotizo Negruțiu din Lugoj. Aflând că de profesie este inginer, că mai e și licențiat în drept, că are un master în administrația publică locală, și pe deasupra, mai deține funcția de Director Executiv la Direcția Tehnică din Primăria Municipiului Lugoj, nu poți să nu te întrebi: de unde această pasiune a creșterii animalelor la un ,,băiat de asfalt”?

Meniul zilei, Octavian

,,Dragostea pentru animale vine pe linie genetică. Este adevărat că părinții mei sunt intelectuali, tata – medic stomatolog, și mama –avocat, dar amândoi provin, la rândul lor, din familii de țărani. Bunicii mei au fost țărani cu mare dragoste de animale și de pământ. Bunicul matern avea cai. Când aveam trei ani, m-a urcat prima dată pe cal, iar la cinci ani călăream singur. După ce bunicii s-au stins, am rămas cu nostalgia acelor vremuri. În urmă cu 15 ani, mi-am realizat visul. Mi-am construit un grajd, am cumpărat cai și atelaje și am devenit în timpul liber, țăran. Abia acum mă simt împlinit“, povesteşte Cotizo Negruțiu.

Câștigă un voucher de 2500 euro pentru vacanța ta de vis!

Trăsură de lux „Victoria Milord” şi sanie adusă de la Viena

Aventura agricolă a lui Cotizo Negruțiu a început în anul 2004, când și-a cumpărat primul cal. De atunci, gospodăria lui a crescut vertiginos, iar astăzi în curtea lui, pe lângă mulțimea de atelaje, poți admira o mini¬- grădină zoologică plină de animale domestice. Trăsura pe care o deține este marca Victoria Milord și datează din anul 1820. A fost recuperată în stare jalnică din curtea unui fost I.A.S. și recondiționată de ultimul rotar din Banat, Rudolf Trost. În schimb, sania a fost adusă de la Viena și datează de prin anul 1850.

RETIM

,,Trăsura de lux „Victoria Milord” a fost fabricată la mijlocul anilor 1800, în Austria și a fost restaurată după planurile originale de către ultimul rotar din oraş, Rudolf Trost. Reparaţia trăsurii a durat doi ani. Cea mai dificilă etapă a reparaţiilor a fost îndoirea la abur a lemnului apărătorilor de la roţi. S-a ţinut mult la acest aspect, deoarece trăsurile originale Victoria de tipul Milord, la începutul fabricării lor, aveau apărători de lemn şi nu de metal, cum au apărut mai târziu. La restaurare s-au folosit trei esenţe de lemn: frasin, salcâm şi ulm. Felinarele sunt, de asemenea, cele originale. În trăsură pot intra şase persoane. Sania am cumpărat-o de la Viena și este tot un produs „Victoria Milord”. În 2004, am cumpărat primul cal, iar astăzi am patru iepe și un mânz. Sunt cai obișnuiți, trei sunt o combinație dintre Nonius și Ardenez, iar doi sunt din rasa Lipițan. Caii sunt folosiți pentru călărie și cross country cu docarul. Uneori, ies cu trăsura prin oraș, iarna cu sania. Din păcate, acest lucru se întâmplă tot mai rar din cauza lipsei zăpezii. Străzile sunt curățate destul de rapid și risc să plec cu sania și să mă întorc cu șlepul. Sania este mai mult un fel de obiect decorativ de curte. Nu mai sunt iernile de altădată. În inventarul gospodăriei mele am două șarete, o birjă, un docar, două platforme ștraf, trei căruțe, o sanie, fazani, găini de rasă, porumbei, păsări exotice, căprițe, gâște, rațe ornamentale, curci, bibilici, cu alte cuvinte am o mini-grădină zoologică populată cu animale domestice”, spune Negruţiu.

Desigur că întreținerea unei astfel de gospodării necesită timp și un serios efort fizic și financiar. ,,Timpul nu-mi permite să mă ocup cât aș vrea eu de animale. În cadrul Primăriei Lugoj, conduc un compartiment de unde nu lipsesc problemele stresante. Gospodărirea banului public este foarte solicitantă. Legea dă loc de interpretare, dar cei care ne controlează o interpretează și ei cum vor. Munca de îngrijire a animalelor mă reconfortează. În spatele grajdului, am o suprafață de teren unde caii fac zilnic mișcare, iar sâmbăta și duminica îi scot la călărie sau la plimbare. Am vrut să mă fac medic veterinar dar nu m-a lăsat mama. Ea fiind avocat, avea destule cazuri în care trebuia să apere în instanță medicii veterinari, cărora li se imputau animalele moarte, acestea murind de fapt nu din cauza lor, ci de inaniție. Întreținerea animalelor nu mă solicită prea mult financiar deoarece am pământ pe care cultiv nutrețul necesar. Plătesc doar cositul și balotatul, restul fac singur“, afirmă Cotizo.

Cultul și cultura calului ar trebui transmisă și tinerei generații. Practicarea sporturilor ecvestre ar putea fi o modalitate eficientă și sănătoasă de a reaminti celor din jur că acest animal minunat, calul, trebuie readus în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă suntem în mileniul trei, era roboților și a mașinilor sofisticate.

,,Acum 10 ani am încercat să fac echitație pentru copii, dar neavând atestat profesional, am improvizat ceva, chemând duminica părinții interesați să vină cu copiii, și sub directa lor supraveghere, să apropiem copiii de acest animal minunat. Copiii ar fi vrut și poate creșteam o generație educată în spiritul și cultul calului, dar părinților le-a fost lene să vină la câmp. Preferau să stea în fața televizorului sau la bar, de vorbă cu berea. Acum sunt singur cu hobby-ul meu și nu mă mai implic. Fiica mea, Andrada îmi moștenește pasiunea, așa că și ea va urma tradiția familiei“, își încheie Cotizo Negruțiu povestea pasiunii sale.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Revine cel mai mare eșec cultural al Lugojului! Finanțarea acordată de Primărie este și mai mare decât anul trecut

Publicat

în

FOTO Orașul Jazz 2021

După ce, anul trecut, a tocat 198.000 de lei, de la bugetul local, pe un festival de trei zile, la care au participat maxim 30 de spectatori, Asociația Trib’Art primește, în acest an, și mai mulți bani de la Primăria Lugoj, pentru a organiza cea de-a doua ediție a festivalului atât de criticat de lugojeni.

Meniul zilei, Octavian

Orașul Jazz, ediția a II-a, se află pe lista proiectelor finanțate de Primăria Lugoj, în cadrul Agendei culturale pentru 2022, și a obținut una dintre cele mai mari finanțări, adică 210.000 de lei, peste 42.000 de euro. Lista proiectelor mai are nevoie doar de aprobarea consilierilor locali, care au fost convocați pentru data de 20 mai, în ședință extraordinară.

Câștigă un voucher de 2500 euro pentru vacanța ta de vis!

În total, Agenda culturală a Lugojului cuprinde 31 de proiecte. Cele mai mari finanțări sunt: 300.000 de lei, pentru Lugoj Beer Fest – organizat de către Asociația Festivaluri pentru Tineri; 210.000 de lei, pentru Orașul Jazz – organizat de către Asociația Trib’Art; 200.000 de lei, pentru Festivalul Marea Muzică, organizat de către Asociația Scena Muzicală și Ruga lugojeană 191.250 de lei, în organizarea Asociației Lumea Voluntarilor. Iată, mai jos, lista cu toate cele 31 de proiecte, care au primit finanțare din partea Primăriei Lugoj.

RETIM

 

Citiţi mai departe

Cultură

Tezaur impresionant, descoperit la Găvojdia. Un specialist urmează să stabilească exact vechimea pieselor

Publicat

în

Un tezaur impresionant a fost scos la lumină în județul Timiș.  Este vorba despre peste 400 de monede de argint descoperite pe un câmp din comuna Găvojdia.

Meniul zilei, Octavian

Tezaurul monetar medieval târziu de la Găvojdia reprezintă o descoperire deosebită. El este compus din 429 de piese de argint: denari ungurești și groși polonezi, fiind vorba deci de monede de schimb. Pe baza primelor observații el se datează în secolul al XVI-lea, fiind regăsite monede bătute începând cu primele decenii ale secolului până la finalul acestuia. Stabilirea exactă a tipurilor monetare, a valorii acestora în timpul circulației lor, precum și a momentului îngropării tezaurului va fi posibilă doar după curățarea pieselor de către restauratori și în urma consultării cu un expert în numismatică. În orice caz acesta se leagă de luptele antiotomane și de cucerirea otomană a regiunii și este posibil ca tezaurul să fi fost îngropat în perioada războiului de 15 ani, la o distanță nu prea mare de cetatea Jdioara.” – declară Zsuzsanna Kopeczny, muzeograf la Muzeul Național al Banatului.

Câștigă un voucher de 2500 euro pentru vacanța ta de vis!

RETIM

Bărbatul care a descoperit tezaurul spune că are acest hobby și este autorizat de doi ani, însă e cea mai mare descoperire pe care a făcut-o.

Am autorizație pentru detectorul de metale din 2020. Nu sunt la prima descoperire, dar cu siguranță la prima de o asemenea anvergură. În seara în care am detectat primele monede, am scos singur undeva în jur de 50 de bucăți. Mai apoi, am lucrat umăr la umăr cu specialiștii de la Muzeul Banatului și de la DJC Timiș  și am reușit să cercetăm întreaga zonă și să dezgropăm înca aproape 400.”  – spune Petru Eugen Bănățean Dunea, autorul descoperirii.

Reprezentanții autorităților spun că e este extrem de important ca cei care descoperă astfel de piese să anunțe specialiștii din muzee.

„Este important ca astfel de evenimente să fie corect gestionate. De aceea salutăm gestul celui care a făcut această descoperire. El a anunțat imediat autoritățile și, astfel, cercetarea întregii zone de către specialiști a decurs corect. Colaborarea utilizatorilor autorizați de detectoare de metale cu specialiștii din muzee și cu cei din direcțiile județene pentru cultură este esențială pentru protejarea corespunzătoare a patrimoniului. Orice verigă lipsă în această colaborare, poate duce la deteriorarea majoră și chiar definitivă a unor obiecte și situri.” – spune Sofia Berdea, arheolog la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

Ultimul tezaur asemănător descoperit este cel de la Timișoara din 2006, compus din 416 de denari. Tezaurul de la Găvojdia are însă o valoare mai ridicată, datorită prezenței monedelor de schimb poloneze. În momentul de față, monedele se află la Muzeul Național al Banatului, unde un specialist în numismatică se ocupă de cercetarea și datarea lor exactă.

Citiţi mai departe

Cultură

Ediția a noua a unui festival e organizată de două ori la Lugoj. Primăria dă bani pentru ambele manifestări

Publicat

în

Situație incredibilă la Lugoj. Unul dintre cele mai cunoscute festivaluri, care se desfășoară în localitate, este organizat, în acest an, de două ori. Este vorba despre un concurs de interpretare instrumentală care poartă numele Clarei Peia, o cunoscută pianistă lugojeană care a cântat alături de Orchestra Societății Filarmonice locale și Corul „Ion Vidu”.

Meniul zilei, Octavian

Prima ediție a acestui festival a avut loc în 2013, când profesorul lugojean Constantin T. Stan, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România a inițiat acest proiect. De-a lungul timpului, sute de copii au participat la acest festival, unii dintre ei fiind astăzi muzicieni cunoscuți în țară și peste hotare. Constantin T. Stan s-a străduit, în fiecare an, să organizeze în cele mai bune condiții manifestarea. A căutat sponsorizări și sprijin de la diverse asociații și instituții, a adus muzicieni de valoare în juriul concursului și întotdeauna a reușit să ducă la superlativ acest eveniment.

Câștigă un voucher de 2500 euro pentru vacanța ta de vis!

În acest an, are loc ediția a noua a acestui festival. Doar că e organizată de două ori! Primul eveniment e programat în 13-14 mai, iar cel de-al doilea în 27-29 mai. Copiii care au dorit să se înscrie la acest concurs sunt bulversați și nu mai și nu mai știu care este de fapt Festivalul „Clara Peia”, care este originalul, și care este falsul!

RETIM

Cum s-a ajuns la această situație absurdă

Profesorul Constantin Stan explică cum s-a ajuns în această situație absurdă. „Eu ies la pensie. Câțiva colegi au vrut să se rupă de mine și să facă ei, cum vor ei. Am avut și o ședință, în care au hotărât să numească festivalul Elisabeta Toth, omagiu adus fostei directoare, datorită căreia există școala acum. Am zis că e foarte bine! Directoarea m-a întrebat dacă vreau să continui cu Clara Peia, i-a spus că da și totul a fost foarte bine. Când colo, eu deja postasem de mult afișul cu festivalul, apare un nou concurs Clara Peia, ediția a noua. Asta îi culmea! Diferă doar că al meu e internațional, iar al lor e național, al lor e pentru pian, al meu e pentru pian, vioară și muzică de cameră. Primăria, în primă fază, i-a finanțat doar pe ei și mie mi-au respins proiectul. Mă gândeam că o să fac din banii mei, dar am făcut contestație și am depus documente din care rezultă că sunt autorul proiectului și mi-au aprobat și mie finanțarea”, susține Stan.

Acesta spune că Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj a apărut ca organizator, încă de la prima ediție, deoarece era instituția în care își desfășura activitatea, însă proiectul îi aparține și ca dovadă aduce documentul de mai jos.

Liliana Bidiviu, directoarea Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj spune că decizia a fost luată de întregul colectiv al instituției. „Eu vă pot spune doar că, noi am continuat organizarea concursului. Am depus un proiect, care a fost evaluat la Primărie, a primit finanțare din partea Primăriei, că avem regulament avizat de Inspectoratul Școlar Județean Timiș. Sper să nu sugerați că am luat eu o această hotărâre, în mod singular. Această hotărâre a fost luată în patru consilii profesorale, un consiliu artistic, care este obligatoriu să funcționează și se specifică clar care sunt membrii, și apoi consiliul de administrație a hotărât”, afirmă Liliana Bidiviu, care susține că școala este organizator al manifestării și nu un singur profesor.

„Întrebați-l pe domnul Stan, să vă spună el de ce sunt două manifestări. Dumneavoastră știți cine a organizat până acum? Eu vă spun că noi am făcut totul corect. Am făcut toți pașii legali, corect, cu colegialitate, cu diplomație și a reieșit această continuare a unei manifestări, pe care o organiza școala, nu o persoană fizică. Noi eram un colectiv întreg, care făcea munca. Asta dumnevoastră nu știți, că noi nu eram vizibili și nici eu nu am vrut să mă fac cunoscută, pentru că m-am gândit că imaginea școlii e imaginea școlii și școala înseamnă concursul. Nu am vrut promovarea unei singure persoane și nici nu am stat de-a curmezișul ca o singură persoană să se promoveze. Ori s-a confundat cu concursul și nu știu dacă a fost spre binele școlii”, a declarat directoarea Liliana Bidiviu

Constantin Stan consideră că cineva trebuie să schimbe denumirea manifestării, pentru a se evita bulversarea participanților. Spune că, dacă cei de la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” Lugoj nu vor să pună un alt nume festivalului, va ceda și va alege el un alt nume. Pentru anul acesta, însă, vom avea două festivaluri cu același nume, ambele ajunse la ediția a noua.

Citiţi mai departe

Cultură

Istoria breslelor, prezentată într-un nou tur al Lugojului organizat de către Asociația Mariam Med

Publicat

în

Steagul argărsitorilor/FOTO Cristian Ghinea Blog

Asociația Mariam-Med continuă proiectul de promovare turistică a Lugojului. De această dată, participanții la acest eveniment sunt invitați să afle istoria breslelor lugojene. Activitatea meseriașilor lugojeni, care a dus la dezvoltarea localității, va fi prezentată de către Vasile Belințan, Cristian Ghinea, Ivan Bloch, Daciana Vuia, Oliviu Gaidoș.

Meniul zilei, Octavian

Cei care doresc să participe la acest eveniment sunt așteptați sâmbata, 14 mai, ora 11, la sediul Corporației Meseriașilor, de pe strada Bucegi, nr. 21.

Câștigă un voucher de 2500 euro pentru vacanța ta de vis!

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite