Connect with us

Administrație

„Ziua Porților Deschise” la deponeul ecologic de la Ghizela

Publicat

în

Astăzi, 3 septembrie 2020, a avut loc „Ziua porților deschise” la deponeul ecologic Ghizela. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Timiș impreună cu RETIM Ecologic Service SA care au lansat o invitație deschisă tuturor timișenilor, reprezentanților societății civile, ai mass-media, ai ONG-urilor și oamenilor de partid care vor sa afle mai multe despre activitatea de operare a acestui deponeu și despre tratamentul deșeurilor.

RETIM

În cadrul evenimentului, gazdele – Calin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, Radu Merica, CEO RER Group și Dan Pascu, Director General RETIM – au explicat participanților toate etapele traseului de colectare deşeurilor până la depozitarea în celulele deponeului, la colectarea și tratarea levigatului, măsurarea purității permeatului rezultat și deversarea acestuia în râul Timiș.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Intenția organizatorilor a fost aceea de a da posibilitatea turor celor care au avut întrebări și neclarități despre cum se gestionează deponeul ecologic Ghizela să vadă la fața locului cum se desfasoară activitatea și cum este organizată platforma. Astfel CJ Timiș și RETIM Ecologic Service SA au dorit să răspundă acuzațiilor lansate în presă săptamâna trecută, într-un mod cât mai transparent posibil.

Alin-Adrian Nica

Sszabo Ladislau

Consiliul Județean Timiș și RETIM au încercat să clarifice faptul că acuzațiile apărute în mass media au avut ca sursa un articol nefundamentat și profund eronat, așa cum societatea RETIM a informat respectiva publicație prin dreptul la replică dat joi 27 septembrie, publicat și pe website-ul www.retim.ro în secțiunea știri. (https://retim.ro/replica-la-articolul-publicat-de-recorder-ro/)

Autoliv angajează!

Deși RETIM Ecologic Service nu este partizana nici unui partid politic și nu dorește să se implice în campania electorală în desfașurare, la eveniment au fost invitați și autorul articolului de pe site-ul recorder.ro,precum şi membrii USR și membrii PMP Timiș care au preluat şi dezvoltat recentele acuzații nefondate.

Redactorul de la recorder.ro nu a raspuns nici de această dată invitației managementului RETIM de a vizita platforma Ghizela, dânsul fiind invitat și anterior, înainte de publicarea articolului.

Vă prezentăm mai multe fotografii realizate la data de 27 august 2020, ora 12.45, după cum arată marcajul înregistrat pe imagine. Constatăm că vegetaţia este abundentă chiar imediat după gura de deversare, lucru care ar fi fost imposibil dacă tone de levigat s-ar fi scurs acolo aşa cum a prezentat în mod fals articolul. Levigatul lasă urme grave în urma deversării, inclusiv vegetaţie arsă.

Mai mult, compania RETIM a realizat în cursul zilei de 27 august lucrări de curăţare a gurii de deversare şi a canalului de scurgere în râul Timiş.

Circuitul tehnologic la Deponeul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela

Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş şi a fost realizat în cadrul proiectului Sistem Integrat de Management Deşeuri Timiş. Operatorul desemnat al acestui depozit este RETIM Ecologic Service SA.

Este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani. În cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

În prezent celula 1 este în curs de închidere, iar celula 2 este în exploatare.

Etape ale fluxului tehnologic:
⦁ Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:
⦁ Deşeuri umede – pubela neagră
⦁ Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde
⦁ Deşeuri vegetale
⦁ Deşeuri din construcţii şi demolări
⦁ Deşeuri stradale
⦁ De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela
⦁ La intrare se cântăreşte orice camion
⦁ În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:
⦁ Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică
⦁ Staţia de sortare deşeuri uscate
⦁ Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Deşeu biodegradabil
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Carton
⦁ HDP – plastic moale
⦁ PPE – plastic casant
⦁ Sticlă
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse
⦁ Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.

⦁ Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile
⦁ După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile
⦁ După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.
⦁ Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare
⦁ Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…
⦁ Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri
⦁ În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat
⦁ Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare
⦁ Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:
⦁ Permeat – care este apă curată
⦁ Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.
⦁ Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.
⦁ Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.
⦁ Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat
⦁ Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii:
⦁ Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş
⦁ Garda de Mediu Timiş
⦁ Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Ce s-a ales de parcul pilot înființat la Lugoj, în amintirea persoanelor dragi dispărute dintre noi FOTO

Publicat

în

Peste 100 de mesteceni, răspândiți pe 6000 de mp și, în mijlocul lor, un Ginkgo biloba. Așa era proiectul parcului pilot de la Lugoj, „Plantați în amintire”, inițiat de Asociația Zi de Bine și fosta prezentatoare a știrilor, Melania Medeleanu, împreună cu Primăria Lugoj.

RETIM

Un parc în care fiecare copac să fie plantat în amintirea unui om drag, care s-a stins. Dacă în noiembrie 2022 entuziasmul era mare, zeci de familii fiind prezente la inaugurare, astăzi parcul a devenit el însuși o amintire. Poarta de intrare este mâncată de rugină, iarba nu a mai fost tunsă de mult, aleile aproape că nu mai există, fiind invadate de buruieni, coșurile sunt pline de gunoaie, iar natura nici ea nu a fost prea blândă. Aproape toți copacii, plantați în amintirea celor dragi, s-au uscat. Melania Medeleanu spune că este la curent cu starea parcului și i-a rugat pe cei de la Primăria Lugoj să ia măsuri.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

„I-am făcut și un răspuns doamnei care ne-a sesizat. La rectificarea bugetară vom aloca sumele necesare ca să înlocuim pomii. În toamnă nu au avut nimic. Avem și fotografii cu pomii care erau în vegetație. Ulterior, s-au uscat. Parcul va fi refăcut integral, în sensul că vor fi plantați arbori noi, care se pretează la tipul de sol. Colega de la sere a făcut deja o analiză a pH-ului solului, din care a rezultat ce fel de arbori trebuie să plantăm. O să apelăm la doamna Medeleanu să ne dea codurile QR pentru fiecare arbore în parte și vom reface integral acel parc”, a declarat Bogdan Blidariu, primarul interimar din Lugoj.

Alin-Adrian Nica

Sszabo Ladislau

Parcul de la Lugoj a fost primul de acest fel. Proiectul celor de la Asociația Zi de Bine a continuat la Oradea, Cluj și București.

Autoliv angajează!

Citiţi mai departe

Administrație

Chiar dacă nu e gata, primul tronson pietonal din centru provoacă deja controverse. Totul pornește de la piatra folosită pentru pavat

Publicat

în

FOTO Facebook

Primul tronson din pasajul pietonal Al. Mocioni se apropie de finalizare. Lucrările sunt destul de avansate, iar constructorul este deja în faza în care așează pavajul, una dintre ultimele operațiuni. Apariția plăcilor în centrul civic a stârnit primele controverse. Discuțiile care se amplifică în sânul opoziției administrației locale sunt legate de materialul din care sunt făcute dalele și de faptul că Primăria Lugoj ar fi schimbat proiectul folosind andezit, o piatră mult mai ieftină și mai puțin rezistentă față de granit.

RETIM

Contactat de Lugojeanul.ro, Claudiu Buciu, consilierul actualului primar, spune că proiectul a fost respectat și piatra este cea recomandată de proiectant și aprobată de Comisia de Monumente.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

„Andezitul a fost recomandat de proiectant. Este în toate documentațiile votate de consilierii PSD și USR în consiliul local, doar că ei nu fac efortul să citească atunci când votează, ci votează cum le zice liderul de partid. Această piatră este prevăzută în documentațiile tehnico-economice încă de la faza de DALI. Nu este nicio schimbare față de proiect sau față de ce s-a licitat. Este conform cu proiectul ce se execută, este conform cu ceea ce s-a licitat sută la sută”, a declarat Buciu.

Alin-Adrian Nica

Sszabo Ladislau

Lucrările la centrul civic al Lugojului au fost reluate după circa patru ani. Ele au fost demarate de fosta administrație locală, condusă de Francisc Boldea. După alegeri, noua conducere a Primăriei Lugoj a anunțat că proiectul a fost început fără a avea avizele necesare și fără lucrările necesare pentru schimbarea și mutarea rețelelor de apă, canalizare și gaz.

Autoliv angajează!

Locul a rămas decopertat și îngrădit în ultimii ani, perioadă în care edilii locali susțin că au încercat să obțină avizele necesare și să realizeze lucrările de subteran. Între timp, au renunțat la constructorul angajat și la proiectul făcut de fosta administrație, considerând că este mult prea scump.

Primarul interimar, Bogdan Blidariu, a declarat recent, pentru Lugojeanul.ro, că valoarea lucrărilor, conform noului contract, este de 2.900.000 de lei, față de 4.900.000 de lei, cât era în proiectul fostei administrații.

 

Citiţi mai departe

Administrație

Constructorul lotului lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva dă asigurări că va finaliza lucrările până în 2026

Publicat

în

FOTO Economedia.ro

Dorinel Umbrărescu, patronul companiei UMB, a asigurat Ministerul Transporturilor că lucrările la lotul lipsă al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva va fi finalizat până în 2026, garantând astfel că România nu va pierde fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

RETIM

UMB, recunoscută drept cea mai puternică firmă de construcții din România, a început lucrările în această primăvară la cei 10 kilometri dintre Margina și Holdea. Totuși, lucrările la cele două tuneluri de peste 2 kilometri fiecare nu au demarat încă, deoarece nu a fost emisă Autorizația de Construire. Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 34 de luni de la emiterea ordinului de începere, ceea ce înseamnă că UMB trebuie să termine tunelurile cu aproape șase luni înainte de termen.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Promisiunile UMB au fost transmise marți, 21 mai la Timișoara, în cadrul Comitetului de Monitorizare Programul Transport 2021-2027, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu care răspunde de sectorul rutier menționând discuțiile directe cu patronul Dorinel Umbrărescu : ,,Am avut o discuție foarte aplicată și importantă și cu constructorii importanți prezenți la acest eveniment, români și străini, printre care Dorinel Umbrărescu (grupul de firme UMB), Gabriel Stanciu (Alstom) și Ilker Gülen (Nurol): În ceea ce privește grupul de firme UMB, care are cele mai multe contracte finanțate prin PNRR, am reafirmat împreună că România nu va pierde niciun euro din acest program alocat pentru infrastructura rutieră; În ceea ce privește relația cu antreprenorii, am insistat pe un parteneriat deschis și transparent între beneficiari și constructori, care să ducă la proiecte de calitate, implementate în termenul contractat”.

Alin-Adrian Nica

Sszabo Ladislau

În aprilie 2024, Consiliul ECOFIN a decis că Mecanismul de redresare și reziliență european, din care face parte și PNRR-ul României, nu va fi prelungit după 2026. Luni, 22 aprilie 2024, Ministerul Transporturilor a emis Autorizația de Construire pentru primii 5 kilometri ai lotului lipsă al autostrăzii, cu o valoare a contractului de 1,8 miliarde lei finanțat prin PNRR. Lotul va completa autostrada de la Sibiu (Boița) la Nădlac II.

Autoliv angajează!

 

Citiţi mai departe

Administrație

Două firme au depus oferte pentru executarea lucrărilor de reparații la Podul de Fier

Publicat

în

FOTO eyeinthesky.rio

S-a încheiat perioada de depunere a ofertelor pentru desemnarea unui constructor care să repare Podul de Fier din Lugoj. Licitația a fost reluată, după ce la prima s-a înscris un constructor a cărui ofertă a fost respinsă. Primarul interimar Bogdan Blidariu spune că în momentul de față sunt două firme, care vor să execute lucrările.

RETIM

„Urmează evaluarea tehnică a ofertelor, care, cel mai probabil se va finaliza la jumătatea lunii iunie, când vom afla dacă vom avea un constructor desemnat pentru executarea lucrărilor la Podul de Fier”, a declarat Blidariu.

Elena-Viorica Danciu, Primar Lugoj

REPER LUGOJ

Lucrările erau programate să înceapă în luna iunie, însă după reluarea licitației s-ar putea depăși acest termen. Estimarea este că acestea vor dura circa 10 luni, iar pe o mare parte din această perioadă traficul va fi blocat total.

Alin-Adrian Nica

Sszabo Ladislau

Potrivit informațiilor publicate pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea estimată a contractului pentru reabilitarea podului este de 11,2 milioane de lei fără TVA. Proiectul cuprinde nu doar reabilitarea structurală a podului, ci și restaurarea celor patru clădiri-anexă, implementarea unui sistem de iluminat arhitectural și refacerea instalațiilor existente.

Autoliv angajează!

Citiţi mai departe

Cele mai citite