Connect with us

Administrație

„Ziua Porților Deschise” la deponeul ecologic de la Ghizela

Publicat

în

Astăzi, 3 septembrie 2020, a avut loc „Ziua porților deschise” la deponeul ecologic Ghizela. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Timiș impreună cu RETIM Ecologic Service SA care au lansat o invitație deschisă tuturor timișenilor, reprezentanților societății civile, ai mass-media, ai ONG-urilor și oamenilor de partid care vor sa afle mai multe despre activitatea de operare a acestui deponeu și despre tratamentul deșeurilor.

RETIM

În cadrul evenimentului, gazdele – Calin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș, Radu Merica, CEO RER Group și Dan Pascu, Director General RETIM – au explicat participanților toate etapele traseului de colectare deşeurilor până la depozitarea în celulele deponeului, la colectarea și tratarea levigatului, măsurarea purității permeatului rezultat și deversarea acestuia în râul Timiș.

Intenția organizatorilor a fost aceea de a da posibilitatea turor celor care au avut întrebări și neclarități despre cum se gestionează deponeul ecologic Ghizela să vadă la fața locului cum se desfasoară activitatea și cum este organizată platforma. Astfel CJ Timiș și RETIM Ecologic Service SA au dorit să răspundă acuzațiilor lansate în presă săptamâna trecută, într-un mod cât mai transparent posibil.

Consiliul Județean Timiș și RETIM au încercat să clarifice faptul că acuzațiile apărute în mass media au avut ca sursa un articol nefundamentat și profund eronat, așa cum societatea RETIM a informat respectiva publicație prin dreptul la replică dat joi 27 septembrie, publicat și pe website-ul www.retim.ro în secțiunea știri. (https://retim.ro/replica-la-articolul-publicat-de-recorder-ro/)

Deși RETIM Ecologic Service nu este partizana nici unui partid politic și nu dorește să se implice în campania electorală în desfașurare, la eveniment au fost invitați și autorul articolului de pe site-ul recorder.ro,precum şi membrii USR și membrii PMP Timiș care au preluat şi dezvoltat recentele acuzații nefondate.

Redactorul de la recorder.ro nu a raspuns nici de această dată invitației managementului RETIM de a vizita platforma Ghizela, dânsul fiind invitat și anterior, înainte de publicarea articolului.

Vă prezentăm mai multe fotografii realizate la data de 27 august 2020, ora 12.45, după cum arată marcajul înregistrat pe imagine. Constatăm că vegetaţia este abundentă chiar imediat după gura de deversare, lucru care ar fi fost imposibil dacă tone de levigat s-ar fi scurs acolo aşa cum a prezentat în mod fals articolul. Levigatul lasă urme grave în urma deversării, inclusiv vegetaţie arsă.

Mai mult, compania RETIM a realizat în cursul zilei de 27 august lucrări de curăţare a gurii de deversare şi a canalului de scurgere în râul Timiş.

Circuitul tehnologic la Deponeul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela

Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela este în proprietatea Consiliului Judeţean Timiş şi a fost realizat în cadrul proiectului Sistem Integrat de Management Deşeuri Timiş. Operatorul desemnat al acestui depozit este RETIM Ecologic Service SA.

Este proiectat cu o capacitate totală de circa 5 milioane mc. Perioada totală de viaţă estimată pentru depozit este de 41 ani. În cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celulă are perioada de exploatare de 5 ani şi capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioadă de exploatare de 9 ani şi capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

În prezent celula 1 este în curs de închidere, iar celula 2 este în exploatare.

Etape ale fluxului tehnologic:
⦁ Deşeurile care se colectează de la adresele clienţilor (gospodării individuale, blocuri de locuinţe, societăţi comerciale, insituţii publice) se transportă la staţia de sortare din Timişora, staţii de transfer din judeţ sau direct la DDN Ghizela. Deşeurile sunt împărţite pe mai multe categorii:
⦁ Deşeuri umede – pubela neagră
⦁ Deşeuri uscate – reciclabile – pubela galbenă/sacul galben/clopotul verde
⦁ Deşeuri vegetale
⦁ Deşeuri din construcţii şi demolări
⦁ Deşeuri stradale
⦁ De la staţiile de transfer şi de la staţia de sortare Timişoara deşeurile se preiau separat pe categorii în camioane de mare tonaj şi se transportă la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela
⦁ La intrare se cântăreşte orice camion
⦁ În funcţie de categoria de deşeu adus, camionul se îndreaptă spre:
⦁ Staţia de sortare deşeuri umede – Instalaţia de tratare mecano-biologică
⦁ Staţia de sortare deşeuri uscate
⦁ Direct la celula de depozitare dacă include refuz de sortare de la staţia de sortare Timişoara, deşeuri stradale, deşeuri din construcţii şi demolări, nămol, pământ, pietre
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor umede se descarcă acest camion pe o platformă de beton, iar aceste deşeuri sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Deşeu biodegradabil
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ La staţia de sortare a deşeurilor uscate ajunge şi descarcă un camion care transportă acest tip de deşeuri. Zona de recepţie este compusă dintr-o zonă tampon de aproximativ 500 mc, de unde sunt preluate şi puse pe o bandă rulantă. Pe această bandă rulantă se realizează manual şi automatizat sortarea deşeurilor în următoarele subcategorii:
⦁ Material feros
⦁ PET
⦁ Material neferos
⦁ Carton
⦁ HDP – plastic moale
⦁ PPE – plastic casant
⦁ Sticlă
⦁ Restul reprezintă refuz sortare
⦁ Deşeurile reciclabile – PET, carton, HDP, PPE – se compactează în baloţi care sunt preluaţi şi transportaţi în afara depozitului către companii specializate în reciclarea acestor materiale, ulterior acestea devenind materie primă pentru alte produse
⦁ Deşeurile de sticlă, care se colectează separat atât în mediul urban, cât şi în mediul rural sunt stocate temporar şi apoi valorificate.

⦁ Deşeurile biodegradabile sunt depozitate în 180 de biocontainere într-un proces de descompunere intensă care durează 12 zile
⦁ După cele 12 zile deşeurile biodegradabile sunt scoase din biocontainere şi depozitate pe o platformă betonată, intrând într-un proces de maturare care durează 60 de zile
⦁ După această perioadă de 60 de zile rezultă un material inertizat care este transportat pe celula de depozitare unde poate fi utilizat ca material de acoperire zilnică sau pur şi simplu depozitat.
⦁ Refuzurile de sortare de la instalaţia de tratare mecano-biologică se transportă la celula de depozitare
⦁ Refuzul de sortare de la deşeurile uscate se colectează şi se transportă cu camioane în afara depozitului în vederea valorificării prin ardere – de ex: termocentrale, fabrici de ciment etc…
⦁ Deşeurile depozitate pe celulă sunt acoperite cu un strat de pământ de minimum 20 de centimetri
⦁ În mod natural, toate deşeurile care ajung pe celula de depozitare intră într-un proces de fermentare/degradare care produce şi un lichid rezidual numit levigat
⦁ Fiecare celulă de depozitare este dotată la baza ei cu o membrană impermeabilă care nu permite levigatului să intre în pământ. Aceste levigat este preluat de drenuri special construite care îl dirijează spre un bazin de colectare
⦁ Din acest bazin de colectare staţia de epurare scoate levigatul transformându-l în urma unui proces chimic în următoarele produse:
⦁ Permeat – care este apă curată
⦁ Concentrat de levigat – cu o consistenţă vâscoasă.
⦁ Permeatul este trimis din staţia de epurare în bazinul de retenţie nr 1 (BR1) şi apoi prin conducte subterane către bazinul de retenţie nr 2 (BR2). Permeatul este supus unor analize stricte de laborator, trebuind să îndeplinească standardul de calitate NTPA 001.
⦁ Dacă acest standard este îndeplinit – permeatul este transportat printr-o reţea subterană de conducte lungă de 9 km până la râul Timiş unde este deversat fără niciun efect asupra mediului înconjurător.
⦁ Daca acest standard nu este îndeplinit – permeatul este preluat cu motopompe şi încărcat în autocisterne. Acestea aduc permeatul neconform la staţia de epurare Aquatim din Timişoara unde este neutralizat
⦁ Concentratul de levigat este injectat înapoi în puţurile din celulele de depozitare.

Tot acest circuit este controlat şi supravegheat permanent în vederea respectării normelor tehnologice şi de mediu de către următoarele instituţii:
⦁ Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş
⦁ Garda de Mediu Timiş
⦁ Adminstraţia Bazinală a Apelor Banat

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Ce averi au noii consilieri locali ai Lugojului, proaspăt investiți în funcție cu ocazia alegerilor locale

Publicat

în

RETIM

Noii consilieri locali și-au completat declarațiile de avere, respectând data limită impusă de lege, de la investitura în funcție ce a avut loc în luna octombrie a anului 2020. Aceștia se “laudă” și nu prea cu averi peste averi, unii având mai mult sau mai puțin decât alții. În funcție de ocupație și de afaceri, consilierii locali stau mai bine sau mai puțin bine la capitolul financiar, conturi bancare, sau rate. Iată situația acestora, în ordine alfabetică, potrivit declarațiilor de avere:

Agache Mihai – Partidul Național Liberal: deține două terenuri în Hunedoara, trei imobile, nu are mașini și nici credite pe numele lui. Are un salariu de 38.455 de lei pe an la frima de mobilă Agache, adică 3.200 de lei pe an, la care se adaugă indemnizația de 8.942 de lei pe an;

Bădina Nicu – Partidul Social Democrat: are trei terenuri și trei clădiri la Lugoj, Sacoșul Turcesc și Breaza, un autoturism, a vândut un teren de aproape 100.000 de euro în octombrie a anului trecut, având totodată un cont bancar cu 270.000 de lei. Ca și venit, încasează chirie pe numele soției, precum și pensie care în 2019 a valorat 29.552 de lei;

Blidariu Bogdan – Ștefan – Partidul Național Liberal: viceprimarul orașului deține împreună cu alți membrii ai familiei un teren în Bozocici, Caraș-Severin, dar și două imobile în comuna cărășeană și în Lugoj. Are datorii de 15.000 de euro în două credite bancare, iar ca venituri, a încasat 24.945 de lei ca director executiv la Agromec Lugoj;

Câmpean Ioan – Partidul Național Liberal: a moștenit un teren, deține un imobil și nu are niciun alt bun, iar la venituri, singura care aduce bani în casă este soția, potrivit declarației, care a încasat în ultimul an 57.842 de lei ca asistent medical.

Cliciovan Ionel – Dănuț – Partidul Național Liberal: deține două imobile și un teren în Lugoj, precum și alte două clădiri în afara orașului. Are trecute în declarație două mașini pe numele lui, precum și două conturi bancare de aproximativ 57.000 de lei. La capitolul datorii, are un credit de 572.707 de lei scadent în 2029, medicul lugojean câștigând pe an suma de 255.513 de lei ca șef al secției ATI a spitalului din Lugoj.  

Cornean Cristian –  Dorinel – Partidul Național Liberal: deține 11 terenuri, la Lugoj și Criciova, dar și șase case de locuit, în cele două localități, precum și un spațiu comercial. Are un cont cu 24.000 de euro, iar ca venituri, Cornean a declarat că este paznic de vânătoare, și că a încasat într-un an 15.150 de lei.

Crăciunescu Iosif – Partidul Social Democrat: două imobile și un teren pe numele lui apar în declarația de avere, dar și un Logan. Veniturile sunt de la Casa de Cultură a Sindicatelor, de pe postul de director, 30.296 de lei, plus cele de la Asociația de Cultură pentru Tineret “Traian Grozavescu” Lugoj, 7.092 anual.

Cut-Lupulescu Flavia-Lorena – Partidul Național Liberal: deține jumătate dintr-un teren de 5720 de metri pătrați, fără imobile sau mașini pe numele ei. Are un credit la BCR, de 110.000 de lei, scadent în 2025. Ca venituri, a încasat 77.800 de lei într-un an din activități didactice, manager producție și respectiv operator linie producție.

Costea Gheorghe-Marian – Partidul Mișcarea Populară: cu patru terenuri și fără niciun alt bun, Costea a realizat venituri de 27.000 de lei din consultanță, la care se adaugă 37.000 din funcția de manager a firmei din partea soției, precum și 8.700 de lei arenda unui teren.

Dumitra Daniel-Adelin – Partidul Național Liberal: singurul consilier care nu a trecut absolut nimic în declarația de avere.

David Paul – Sebastian – Alianța USR-PLUS: are un teren și o casă de locuit la Lugoj, o mașină, precum și un credit de 50.000 de lei la bancă, scadent în 2025. Este angajat la Autoliv, iar suma pe care o câștigă anual nu a făcut-o publică în declarație. Fără alte venituri declarate.

Galescu Cristian – Pavel – Partidul Social Democrat: fostul viceprimar de Lugoj deține nu mai puțin de 15 terenuri la Lugoj, în parte cu alte persoane, dar și unul la Ilia. I-au fost donate trei imobile, două la Lugoj și unul la Ilia, având totodată pe numele lui un autoturism. În 2020 a încasat 98.565 de lei + 1.450 de lei voucher de vacanță, în funcția de viceprimar.

Jivulescu Sorin Ciprian – Partidul Național Liberal: a cumpărat două terenuri la Tapia, alături de soție, având totodată două imobile la Lugoj, precum și trei autoturisme. Nu are declarat venit, singurul din declarație fiind cel al soției, de 15.600 de lei din funcția de administrator.

Mîrșevină Nicoleta – Partidul Național Liberal: deține o casă în Lugoj dobândită în 1991, având și un credit bancar în valută, în valoare de 35.000 de euro, scadent în 2033. Nu are venituri declarate.

Opriș Gerlinde  – Partidul Social Democrat: deține un teren și un imobil în Lugoj, dar și un autoturism și un credit bancar de 44.000 de lei scadent în 2028. A încasat 21.345 de lei în ultimul an, din funcția de director al firmei proprii, la care se adaugă indemnizația de consilier.

Serendan Adrian – Doru – Partidul Național Liberal: deține două terenuri la Lugoj și unul forestier, o casă și un spațiu comercial, precum și un autoturism. Venitul principal al familiei este pensia lui și a soției, în total 67.188 de lei anual.

Szucs Diana – Maria – Partidul Național Liberal: deține jumătate dintr-un teren și un imobil în Lugoj, precum și trei autoturisme. Are două conturi bancare în valoare de 120.000 de lei. Venitul din ultimul an declarat pentru medicul lugojean și familia sa a fost de 392.000 de lei.

Țepeș – Paleu Daniela – Alianța USR-PLUS: noul consilier și candidat de primar deține un teren în intravilanul orașului, dar și un imobil și două autoturisme. Are trei conturi bancare cu sume mai mici de 3.000 de lei, iar la capitolul încasări, a declarat în jur de 30.000 de lei, plus dividente de 23.000 de lei.

Vari Lajos – Ernestin – Alianța USR-PLUS: deține o casă și un teren la Lugoj, precum și un cont de economii de 12.000 de euro, dar și un credit scadent în 2040, în valoare de 455.000 de lei. De la firma pe care o conduce, a încasat oficial în ultimul an 48.000 de lei, plus cei 36.000 de lei ai soției.

Găsiți aici lista cu toate cele 19 declarații de avere ale aleșilor locali.

foto: arhiva Lugoejanul

Citiţi mai departe

Administrație

La 1 februarie va avea loc prima concediere colectivă de la Meridian. Câți oameni pleacă acasă

Publicat

în

Consilierii locali lugojeni au fost convocați în ședință extraordinară, joi, 21 ianuarie, pentru a discuta noua organigramă și măsurile de redresare propuse de conducerea societății Meridian 22.

RETIM

În momentul de față, Meridian are 129 de angajați. Aceștia se ocupă de livrarea apei potabile, serviciul de canalizare, activitatea de transport urban și gestionarea patrimoniului locativ al municipiului. În noua organigramă nu se mai regăsesc 30 de angajați. La aceste concedieri se mai adaugă și desființarea unor posturi vacante. Este vorba despre șapte locuri de muncă pentru muncitori și patru pentru personalul din birouri.

Pentru ca să limiteze numărul persoanelor concediate, conducerea Meridian 22 a anunțat că a luat o serie de măsuri. De exemplu, paza obiectivelor societății se va face cu proprii angajați și nu va mai fi plătită altor societăți. Se vor reduce cheltuielile cu protocolul și publicitate, dar și cheltuielile pentru combustibil. O altă serie de măsuri, la care s-au angajat cei din conducerea Meridian 22, se referă la recuperarea creanțelor societății, creșterea producției fizice facturate prin intensificare campaniei de montare a apometrelor dar și atragerea de lucrări executate pentru persoane fizice și juridice.

Dacă planul de reorganizare propus de conducerea Meridian 22 primește votul Consiliului Local Municipal, concedierea colectivă se va face începând cu 1 februarie.

Citiţi mai departe

Administrație

Primăria Lugoj trebuie să acopere un deficit de peste 15 milioane de lei

Publicat

în

Primăria Lugoj trebuie să acopere deficitul secțiunii de dezvoltare pentru anul 2020, din excedentul bugetar al anului 2019, în valoare de peste 15,4 milioane de lei.

RETIM

„Deficitul vine din faptul că s-au cheltuit sume din fondul de rulment, care este un fel de credit propriu, de pe un an pe altul, cauzat de faptul că instituția nu a cheltuit banii alocați în anul curent. Orice cheltuială făcută din fondul de rulment este considerată deficit”, ne-a declarat Claudiu Buciu, primarul Lugojului.

Din cauză că administrația Boldea nu a cheltuit toți banii de la bugetul local, în ultimii ani, fondul de rulment a ajuns la aproximativ 80 de milioane de lei.

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite