Connect with us

Cultură

Un pensionar din Lugoj a dat în judecată Biblioteca Județeană din Timiș. Cuba este motivul procesului

Publicat

în

Ştefan Zamfirescu, un pensionar din Lugoj, a făcut o pasiune pentru Cuba, dorind să ducă literatură română în această ţară. Pensionarul a dat în judecată Biblioteca Judeţeană „Sorin Titel” din Timiş cerându-le judecătorilor să oblige instituţia să promoveze cultura română în Cuba.

Meniul zilei Octavian

Povestea începe în anul 2017, când Ştefan Zamfirescu a hotărât să ducă în Cuba peste 170 de cărţi de literatură românească pentru „românii din Cuba”. Înainte de a pleca, pensionarul a aflat că nu poate introduce cărţile în Cuba, astfel că a plecat singur, fără coletul de 80 de kg.

Ştefan Zamfirescu susţine că, ajuns în Cuba, a constatat că ambasadorul român cu care vorbise înainte de a pleca a fost schimbat, ambasada a găsit-o în renovare, iar o comunitate de români nu există, arată adevarul.ro

RETIM

Cu gândul la promovarea culturii române în Cuba a mers la un teatru, unde a întâlnit „o frumoasă cubaneză” care l-a îndrumat spre biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana. Ajuns la bibliotecă, pensionarul român a aflat că nu poate dona bibliotecii cărţi în limba română, iar atunci i-a venit ideea unui schimb cultural între biblioteca „Ruben Martinez Villena” din Havana şi Biblioteca Judeţeană Timiş. În cadrul schimbului cultural gândit de Zamfirescu, ar fi trebuit ca la biblioteca din Timiş să fie organizate zilele culturii cubaneze, iar la biblioteca din Havana să fie organizate zilele culturii române.

Pentru că demersul său a eşuat şi pentru că a considerat că eşecul a fost cauzat de Biblioteca Judeţeană Timiş, Ştefan Zamfirescu a dat în judecată instituţia cerându-le judecătorilor să oblige Biblioteca să promoveze cultura română în Cuba. „Nu mă pot opri pentru că am rămas de ruşine şi ruşinea e a ţării”, a declarat Ştefan Zamfirescu pentru „Adevărul”.

În procesul deschis la Judecătoria Lugoj, pensionarul a arătat că în anul 2018, înainte de a pleca din nou în Cuba, a mers la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu, pentru a-i spune de proiectul său şi pentru a-l chema să se implice în schimbul cultural cu biblioteca din Cuba.

Potrivit lui Zamfirescu, directorul Bibliotecii Judeţene a fost de acord cu iniţiativa şi i-a dat un pliant cu istoricul Bibliotecii Judeţene pe care să îl ofere Bibliotecii „Ruben Martinez Villena” din Havana. Lângă pliant, pensionarul a pus şi o hartă a Europei cumpărată de la librărie „pentru a localiza poziţia exactă a României în Europa”.

Ajuns din nou în Cuba, cu pliantul şi harta Europei, pensionarul a fost pus de directoarea bibliotecii cubaneze să prezinte demersuri concrete făcute de Biblioteca Judeţeană pentru înfăptuirea schimbului cultural.  Pensionarul susţine că a fost nevoit să se despartă de directoarea bibliotecii din Havana „cu o strângere din umeri şi un zâmbet trist”. Întors în 2019 în Cuba, Ştefan Zamfirescu a cerut să fie primit în audienţă de ministrul Culturii din Cuba, dar nu a fost primit, fiind nevoit să părăsească ţara pentru că i-a expirat viza de şedere.

Pensionarul din Lugoj a mai arătat în proces că în 6 ianuarie 2020 a fost contactat de Ambasada Republicii Cuba pentru a da amănunte despre cum va fi sărbătorită ziua culturii poporului cubanez la Biblioteca Judeţeană Timiş, iar în data de 21 ianuarie 2020 a fost sunat din nou de doamna secretară a Ambasadei Cubei de la Bucureşti, care a spus că „domnul ambasador al Cubei este îngrijorat că nu primeşte un răspuns de la Biblioteca Judeţeană”.

Ştefan Zamfirescu a mers din nou la directorul Bibliotecii Judeţene Timiş pentru a afla dacă „a făcut un plan de sărbătorire a zilei naţionale a culturii poporului cubanez”, iar directorul  era „într-o stare foarte agitată, spunându-i pe un ton ridicat că nu are timp de aşa ceva”.

Pensionarul lugojean a mai arătat în proces că „este pus într-o situaţie foarte dificilă faţă de Olia Figueredo, cu care se va căsători în Cuba pentru a avea statut de rezident în Cuba, fiind distrusă şi relaţia de seriozitatea şi sinceritate personală, precum şi seriozitatea culturii naţiunii Române în faţa Bibliotecii şi în faţa a ministerului culturii Cubaneze, unde cu tot sufletul, s-a străduit la limita cunoştinţelor, să promoveze cultura Română”.

Judecătoria Lugoj i-a respins pensionarului cererea arătând că „reclamantul nu a arătat care este obligaţia legală sau contractuală care nu a fost respectată de către pârâtă si pentru care este necesară mijlocirea instanţei”.

Mai multe pe adevarul.ro

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

Povestea uluitoare a arhitectului uitat al Lugojului, unul dintre oamenii care au decis înfățișarea orașului de astăzi

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Arhitectul uitat al Lugojului, Ármin Herman Villány (1875-1954), cel care, preț de două decenii, prin activitatea sa, și-a lăsat semnătura inconfundabilă asupra fizionomiei urbane a Lugojului, este o persoană mult prea puțin cunoscută în orașul de pe Timiș. 

Născut la Seghedin în 1875, pe numele său complet Ármin Herman Weisz (maghiarizat în Villány) s-a remarcat încă din liceu ca un sportiv desăvârșit. Joacă fotbal pe postul de atacant central (un sport aflat la începuturi în Imperiul Austro-Ungar), iar în 1894 (17 iunie) stabilește un record de 100 de yarzi la atletism la Campionatului Național din Budapesta. 

Se înscrie în 1895 la Universitatea tehnică „Regele Josif „ din Budapesta – „Királyi József Műegyetem“ (Politehnica), după absolvire primind titlul de „inginer regal de stat“. În acel moment nu exista o distincție clară între arhitect și inginer constructor, cel din urmă ocupându-se atât de proiectare, cât și de ridicarea imobilelor „îmbrăcate„ în decorații. Este repartizat în 1899 la Lugoj în cadrul Oficiul de stat pentru construcţii (Államépítészeti Hivatal), filiala Caraș-Severin, unde va lucra până la sfârșitul Primului Război Mondial. Biroul de construcții, subordonat Ministerului de Resort, deținea autoritatea în teritoriu, grupul de ingineri având ca atribuții de serviciu supravegherea planurilor de arhitectură trimise spre aprobare și elaborarea /executarea lucrărilor publice.

RETIM

Cele mai importante lucrări

Ármin Villány s-a integrat ușor în societatea lugojeană, ajungând să fie stimat de locuitorii orașului pentru talentul și priceprea dovedită în arta construcției. Proiectele sale, elaborate fie în cadrul biroului de stat, fie creații personale, rezultate din activitatea depusă în mediu privat, ne certifică orginalitatea tânărului arhitect: Teatrul Orășenesc (inaugurat în dec. 1900, ca asistent al inginerului Carol Elék), Palatul Institutului de credit „Poporul“ (1904), Palatul comunității reformate (1906), Biserica Reformată (1907), aripa nouă a Şcolii de fete romano-catolice „Notre Dame”(1907), casa familiei din Str. Parvy (actuala Str. Magnoliei, nr.15 – Parohia Reformată), Seminarul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare„(in perioada comunista Școala de fete) (1912) etc. La auzul veștii că urma să fie transferat în 1907 la Rimaszombat, societatea civilă face apel la funcționarii comitatului reușind să il mențină în postul din Lugoj.

Villányi se numără printre animatorii vieții sportive din Lugoj. Il găsim printre participanții la emulaţia de “foot ball“ din 4 aug. 1901 – prima de acest fel în oraș, organizată pe terenul de lângă teatru, unde s-a construit în 1925-1927 Casa Porumb – în echipa celor îmbrăcați în culorile negru-galben. A fost membru al „Reuniunii Sportive din Lugoj“ (înființată în 1897) timp de 17 ani, în mare parte ca jucător al echipei locale de fotbal. 

Viața privată

Se căsătorește în 1900 cu Dora Sternlicht, fiica unui comerciant lugojean, care îi va dărui mai mulți copii (Stela, Elisabeta). Schimbarea climatului politic îl determină pe Ármin Villány să se întoarcă în orașul natal, Szegedin, la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu retragerea administrației maghiare din Banat. Isi lasa casa personală parohiei reformate din Lugoj. 

În paralel cu arhitectura, pe care o practică în Seghedin între cele două războaie mondiale, ajungând șef al biroului local de construcții, Villány se implică în coordonarea activității sportive în calitate de preşedinte al departamentului de atletism (din 1920) al Szegedi Atlétikai Klub. În 1939 ajunge președinte de onoare al Clubului FC Seged. Supraviețuiește celui de-Al Doilea Război Mondial, în pofida antisemitismului exacerbat din Ungaria, datorită faptului ca a trecut la religia catolică. 

Decedat în 1954, Ármin Villány își doarme somnul de veci în Cimitirul Central din Seghedin.

Cristian-Oliviu Gaidos

Citiţi mai departe

Cultură

Cine decide dacă se vinde Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj și prețul acesteia

Publicat

în

Cele patru mari confederații sindicale din România sunt cele care trebuie să decidă în privința solicitării Primăriei Lugoj, de cumpăra Casa de Cultură a Sindicatelor, unde se găsește și cea mai importantă sală de spectacole din oraș. Iosif Crăciunescu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, spune că tot ceea ce a depins de el a făcut și că este pregătit pentru orice decizie se va lua.

Meniul zilei Octavian

„Eu nu am nicio competență în a înstrăina patrimoniul sindical. Acesta este administrat de către cele patru mai confederații sindicale CNSLR Frăția, ALFA, CSDR și BNS. Ei au competența de a semna. Eu, văzând intenția domnului primar de a o achiziționa, am făcut inventarul foarte atent, iar dacă se decide vânzarea, facem comisie noi, comisie ei, și o predăm fără probleme”, a declarat Crăciunescu.

La ultima conferință de presă, primarul Lugojului a declarat că a făcut o solicitare pentru ca Primăria Lugoj să intre în posesia Casei de Cultură a Sindicatelor, însă nu a primit niciun răspuns. Primăria desfășoară un proiect de reabilitare în zona centrală a orașului, unde se află și respectivul imobil, însă pentru a investi în reabilitarea acestuia trebui să devină proprietarul său.

RETIM

Citiţi mai departe

Cultură

VIDEO Primăria Lugoj a obținut peste 22 de milioane de lei, pentru construcția unui centru multifuncțional modern

Publicat

în

Meniul zilei Octavian

Se face Centru Cultural Multifuncțional în valoare totală de peste 4,6 milioane de euro, prin Regio-POR 2014-2020, la Lugoj, în fosta Cazarmă Principele Nicolae, Cazarma 630, pe care o vedeți în imagini. Proiectul a fost depus de fosta administrație, însă s-a blocat din lipsa unor documente esențiale.

ADR Vest și Primăria Municipiului Lugoj au semnat ieri, 31 martie, contractul de finanțare pentru proiectul „Servicii culturale integrate, prin realizarea unui Centru Cultural Multifuncțional în municipiul Lugoj”.

Investiția are două componente. Prima vizează Cazarma nr. 630 și terenul aferent de pe strada Banatului nr. 8A. Pe acel amplasament există șapte corpuri de clădire care în trecut dețineau funcțiunea de cazarmă militară și care acum stau nefolosite.

RETIM

Se propune reabilitarea clădirilor secundare, parțial a interiorului clădirii principale și sistematizarea incintei, pentru ca acolo să poată funcționa Centrul Cultural Multifuncțional al municipiului Lugoj – Direcția de Asistență Socială Comunitară Lugoj, Biblioteca Municipală și Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

Vor fi demolate mai multe corpuri de clădire pentru generarea unui nou acces în incintă și sunt prevăzute: recompartimentarea clădirii principale, astfel încât spațiile rezultate să poată funcționa ca birouri; extinderea clădirii pentru introducerea unei scări de acces la etaj și a unui lift; crearea unui nou acces din strada Comuna din Paris, în zona logiei, realizarea unei zone de așteptare, crearea de noi spații de depozitare, înlocuirea jgheaburilor și burlanelor, mansardarea clădirii existente etc.

La nivelul etajului, în urma reamenajărilor vor rezulta două terase circulabile, amplasate lângă zona de acces, și șapte balcoane, toate deschise, neacoperite. Imobilul va fi totodată extins cu un nou corp, pe parter, unde vor fi grupuri sanitare.

În curtea interioară se propune construirea unei scene, cu două corpuri laterale (spații de depozitare, vestiare, grupuri sanitare etc.) și mai sunt prevăzute crearea unei zone de agrement pentru copii, a unei terase exterioare care să fie acoperită de un sistem de pergole și a unui amfiteatru în fața scenei, cu facilități pentru persoanele cu dizabiliăți.

Cea de-a doua componentă a proiectului se referă la sistematizarea rutieră a zonei, inclusiv a trotuarelor și spațiilor verzi, și amenajarea unei parcări cu 149 de locuri pe strada Banatului, în zona cazărmii. Valoarea totală a proiectului este de 22,7 milioane lei, din care 22,2 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată în cadrul #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii.

Durata de implementare este de 33 de luni.

Citiţi mai departe

Cultură

Corul Vidu nu se desființează! Pleacă timișorenii, care primeau bani pentru că făceau parte din cor

Publicat

în

FOTO Arhiva

În ultimele zile, pe rețelele de socializare circulă mai multe mesaje, prin care, de pe conturi false sau nu, se induce ideea că primarul Lugojului ar fi decis desființarea Corului „Ion Vidu”. Lugojeanul.ro a cerut oficial primarului Claudiu Buciu să lămurească această situație și să explice în ce măsură discuția cu desființarea corului lugojean este reală.

Meniul zilei Octavian

„Zvonurile circulă de la cei care încasau bani și nu o să mai încaseze. Eu am expus foarte clar lucrurile. Vreau un cor al Lugojului și al lugojenilor. Înțeleg plusul de valoare pe care l-au adus coriștii din Timișoara, dar trebuie să înțelegem că suntem ceea ce suntem, nimic mai mult, însă putem deveni mai buni oricând, dar asta cu lugojeni. Știm cu toții că repetiții nu se făceau mai deloc și că doar unii de la cor încasau bani. Și e vorba de foarte mulți bani, de zeci de mii de lei. Lugojenii nu erau plătiți”, a declarat primarul Lugojului.

Claudiu Buciu spune că nu era corect ca doar o parte din coriști, cei veniți din Timișoara, împreună cu dirijorul, să fie plătiți pentru activitatea la cor, care oricum era extrem de limitată. Primarul Lugojului afirmă că poartă discuții cu câteva persoane din Lugoj care ar putea să preia activitatea de dirijor al corului și să coordoneze o activitate mai intensă.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite