Peste 10 tone de puiet de pește vor ajunge, anul acesta, în râurile și bălțile administrate de AJVPS Timiș. Acțiunea de repopulare se desfășoară pe toată durata perioadei de prohibiție care se încheie în data de 7 iunie, arată Radio Timișoara.

Anul trecut, 11 tone au fost aduse pentru populare, spune directorul Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, Cornel Lera.

“Până în prezent am populat o cantitate de 7.800 kg din care 95% din specia crap și 5% din specia caras, pe cursurile de apă gestionate de noi. Este vorba despre Bega, Timiș, Mureș, Ranka, Bârzava Aranca, Birda, Bega Veche, precum și pe bălțile Topolovăț, Buziaș, Lățunaș și cele două bălți din complexul Pescărușul Lugoj. Zilele următoare populăm barajele Surduc și Satchinez”, spune Cornel Lera.

AJVPS Timiş are peste 8.500 de membri pescari, cu aproximativ 700 mai mulți decât anul trecut.

Biserica Baptistă „Harul” din Lugoj organizează sâmbătă 20 aprilie 2024 de la ora 18.00 o conferință dedicată părinților care vor să știe cum să își educe copiii în era tehnologiei. Conferința va fi susținută de profesorul Emanuel Țundrea, pastor și doctor în inginerie software.

Specialiștii care au studiat modul în care copiii sunt influențați de tehnologie au constatat că în momentul de față creierul unui copil este forțat să proceseze în doar șase ani un volum de informații pe care creierul părinților l-a procesat în 40 de ani.

În același timp, inteligența artificală face ca sistemele de recomandare să fie tot mai eficiente, iar puterea de seducție a rețelelor sociale și a jocurilor video să fie tot mai mare. Specialistul în tehnologie va explica ce discipline trebuie să dezvolte părinții și ce discipline trebuie să dezvolte apoi în copiii lor.

Emanuel Țundrea s-a alăturat în 2001 echipei didactice și de cercetare a Universității Emanuel din Oradea, unde predă și în prezent. În 2009 a primit titlul de doctor în inginerie software de la Universitatea Politehnica din Timișoara în cotutelă cu Universitatea din Nisa și Sophia-Antipolis, Franța, iar în 2011 master în teologie pastorală de la Universitatea Emanuel din Oradea.
Din 2010 este membru al Cambridge Scholars Network și, de asemenea, membru în comitetul de conducere al European Leadership Forum.

În 2021 a fost bursier Fulbright Visiting Scholar la Universitatea Biola din USA pentru o cercetare în domeniul bioinformaticii: dezvoltarea unor algoritmi de identificare a genelor orphan, iar acum construiește modele de inteligență artificială care să ajute la identificarea genelor orphan și a funcțiilor acestora.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a publicat recent un raport oficial despre controalele efectuate în sectorul avicol din România în 2022. Autoritățile românești au prelevat un număr total de 2.721 de probe din sectorul avicol, a cărui producție a însumat 522.205 tone de carne de pasăre. Rezultă 1,04 probe la fiecare 200 de tone carne de pui, producție românească, arată Ziare.com.

Potrivit raportului EFSA, din cele 2.751 de probe prelevate și analizate în România, o singură probă a fost neconformă: au fost detectate reziduuri ale unui produs antibiotic numit „Sum of enrofloxacin and ciprofloxacin”.

În Ghidul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) actualizat în 2020, enrofloxacin-ul este menționat la categoria B („RESTRICT”), DE RESTRICȚIONAT, ceea ce înseamnă utilizarea acestui medicament veterinar cu anumite restricții privind aplicarea și dozajul.

Cel mai probabil, proba în cauză a conținut reziduuri de antibiotice peste nivelul maxim admis. Proporția este de 100 ml/100 mg, soluție orală, 10 mg enrofloxacină per kg greutate corporală.

Datele analizate de autoritățile naționale, din fiecare stat membru, au fost transmise Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), care le-a centralizat și a întocmit un raport sintetic publicat recent pe site-ul instituției, care poate fi citit aici.

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai întâlnite cauze ale deceselor cauzate de cancer, cu un procent de 18,2%. Deşi acest cancer este considerat în mod tradiţional ca fiind o ”boală a fumătorilor”, un procent surprinzător de 15-20% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 şi 50 de ani.

Specialişti din Statele Unite spun că această creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este cel mai probabil legată de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon, arată Ziare.com

Acest gaz incolor şi inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume. Radonul poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie. Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate creşte riscul de cancer pulmonar.

Gazul poate să persiste şi să se acumuleze în casele şi în plămânii oamenilor în mod silenţios, în absenţa unui test de depistare a acestuia.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului. Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni.

Cele mai expuse zone la radon din România

În multe ţări, inclusiv în Europa şi în România există ghiduri şi reglementări pentru măsurarea şi controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziţii în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentraţiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligaţia de a monitoriza şi de a raporta nivelurile de radioactivitate, şi implicit de a lua o serie de măsuri de protecţie împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor şi al locurilor de muncă, prin Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, din 27 iulie 2023.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), face măsurători ale radonului.

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România

Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădiniţele şi şcolile.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.

Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională. Vestul țării este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat.