Cândva mândria Lugojului cultural, Școala de Arte „Remus Tașcău”, supranumită în trecut „conservatorul orașului”, trăiește astăzi o degradare rușinoasă. Instituția, care a format generații de artiști de renume național și internațional, se confruntă cu indiferență administrativă, lipsa unei conduceri legale și abuzuri repetate în gestionarea patrimoniului. Potrivit Loredanei Lupescu, referent de specialitate și fost director al școlii, situația actuală nu este o simplă neglijență, ci o „obstrucționare voită a funcționării instituției”, ca să fie închisă, iar patrimoniul înstrăinat.
„Grav este faptul că ordonatorul principal de credite nu își asumă atribuțiile și obligațiile de a numi un reprezentant legal pentru Școala de Arte, instituție cu personalitate juridică proprie”, declară Lupescu, care adaugă că: „Este necesar ca această instituție să fie reprezentată public în relațiile cu celelalte instituții. Se obstrucționează voit funcționarea acesteia” 
Clădirea de patrimoniu înstrăinată
Declinul a început, potrivit aceleiași surse, în 2021, odată cu numirea lui Emanuel Cebzan ca director, într-un mod „nelegal”, întrucât acesta deținea o funcție temporară la Casa de Cultură.
„Funcționarea instituției a fost obstrucționată din momentul în care domnul Cebzan Emanuel a fost numit ilegal în 2021. În mandatul său s-au înstrăinat bunuri ale Școlii de Arte și s-au acordat utilizări gratuite către FITT și Asociația FOA. El era angajat temporar al Casei de Cultură, deci nu putea să dețină o funcție la Școala de Arte”, susține Lupescu.
Mai mult, parte din clădirea de pe strada Bucegi nr. 21, sediul istoric al școlii, ar fi ajuns, încă din 2006, în proprietatea Corporației Meșteșugarilor, într-un mod despre care Loredana Lupescu spune că „care ar trebui verificat de autoritățile competente”.
Sediu ocupat de alte entități, dar școala nu mai funcționează în el
În prezent, spațiile școlii sunt ocupate de alte entități (fundații, asociații și grupuri private), în timp ce instituția propriu-zisă funcționează într-o cabină de machiaj a Teatrului Municipal.
„Lucrez într-o cabină de machiaj, care a devenit birou administrativ și depozit de arhivă. În spațiile alăturate își desfășoară repetițiile ansamblul folcloric, ceea ce îngreunează orice activitate normală”, spune Lupescu.
Salarii neplătite și blocaje administrative totale
Criza administrativă a atins cote absurde. Cei trei angajați nu și-au primit salariile pentru luna septembrie, nu există un director interimar care să semneze documente, iar instituția nu poate încheia nici măcar un contract de utilități. Platforma REVISAL este nefuncțională, certificatul SICAP a expirat, iar relația contractuală cu Aquatim nu a fost reînnoită. Între timp, diverse entități private „beneficiază” de apă și curent în curtea instituției publice, fără contracte clare și fără control administrativ.
„Neexistând un reprezentant legal al Școlii de Arte, nu s-a putut semna niciun contract. FITT, FOA și alte entități folosesc apa din curtea instituției, beneficiind de un robinet accesibil oricui. Favorizăm asociații și fundații în defavoarea unei instituții publice locale de interes pentru comunitate”, afirmă Lupescu.
Primăria recunoaște lipsa activității
În replică, primarul Călin Dobra admite că școala nu mai are activitate de ani buni, justificând decizia ca directorul Casei de Cultură să coordoneze activitatea.
„Cu toții știm că școala populară de artă la momentul acesta nu mai are activitate, chiar mai mult decât atât, de ani de zile nu mai are activitate pentru care a fost înființată această școală. Totuși, pentru că acolo sunt trei angajați care administrează mai mult clădirea decât activitatea educațională, am luat decizia prin dispoziție ca directorul Casei de Cultură să gestioneze și activitatea acestei școli”, a declarat edilul.
Primarul promite „eficientizarea activității” în perioada următoare, dar nu oferă un termen clar pentru redeschiderea cursurilor sau pentru rezolvarea blocajelor legale. În organigrama școlii sunt cuprinse și în prezent opt posturi: 1 director, 2 persoane financiar contabil, 3 posturi de experți/profesori, un post administrator și un post îngrijitor. Trebuie doar ocupate.
Scrisoare deschisă: „Cultura nu are culoare politică, are roluri și valori”
Lorerdana Lupescu spune că a prezentat situația de nenumărate ori Consiliului Local Municipal din Lugoj, dar nu a fost luată în seamă. Într-o recentă scrisoare deschisă adresată Primăriei, Consiliului Local și Comisiei de Cultură, Loredana Lupescu cere public numirea unui director interimar și protejarea statutului juridic al școlii, avertizând că Lugojul riscă să repete greșelile altor localități care au pierdut definitiv școlile populare de arte.
„Actualmente, se dorește cu ardoare desființarea Școlii de Arte ‘Remus Tașcău’ Lugoj. Primul pas, eșuat, a fost făcut în 2021, prin încercarea anulării personalității sale juridice. Cultura nu are culoare politică — are roluri și valori. Avem obligația morală să apărăm această instituție.”
Scrisoarea amintește și de rolul istoric al școlii, fondată în 1954 pe structura Conservatorului Municipal Lugoj, pe unde au trecut nume de rezonanță: Filaret Barbu, Clara Voikicza, Alice Hartmann, Gelu Stan, Ingo Glass, Aura Twarovska și mulți alții.
