Connect with us

Social

„Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura „Regele mall-urilor”.

RETIM

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Autoliv angajează!

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Importanța prevenției dentare la copii. Medic stomatolog din mediul rural: „Problemele dentare pot duce la complicații care afectează întregul organism”

Publicat

în

Prevenția dentară la copii este crucială pentru asigurarea unei sănătăți orale optime pe termen lung și pentru evitarea unor probleme dentare complexe și scumpe în viitor, atrage atenția medicul stomatolog Roxana Dancea, administrator al SC Smile Village SRL, societatea care a deschis cu ajutorul fondurilor europene din PNDR un cabinet stomatologic în localitatea Traian Vuia, județul Timiș.

RETIM

Dr. Roxana Dancea subliniează că îngrijirea dentară preventivă nu doar că protejează dinții copiilor, dar contribuie și la dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase care vor dura toată viața

„Cariile dentare reprezintă una dintre cele mai comune probleme de sănătate la copii. Igiena orală adecvată și vizitele regulate la stomatolog pot preveni apariția cariilor și a bolilor gingivale.

Autoliv angajează!

Învățarea unor obiceiuri bune de igienă orală de la o vârstă fragedă este esențială. Copiii care sunt învățați să se spele pe dinți de două ori pe zi, să folosească ața dentară și să evite alimentele bogate în zahăr vor continua să practice aceste obiceiuri pe măsură ce cresc, reducând astfel riscul de probleme dentare”, explică medicul stomatolog.

Potrivit medicului, vizitele regulate la stomatolog permit detectarea timpurie a oricăror probleme dentare, cum ar fi cariile sau afecțiunile gingivale.

„Detectarea timpurie permite tratamente mai simple și mai puțin costisitoare, precum și evitarea complicațiilor pe termen lung pentru că sănătatea orală este strâns legată de sănătatea generală. Problemele dentare pot duce la infecții și alte complicații care afectează întregul organism. Prin prevenirea problemelor dentare, copiii beneficiază de o stare generală de sănătate mai bună”, mai arată dr. Roxana Dancea.

Medicul a mai subliniat că în cazul copiilor care vizitează regulat stomatologul și au experiențe pozitive riscul de a dezvolta anxientate atunci când merg la stomatolog scade. „Această atitudine pozitivă față de îngrijirea dentară va încuraja vizitele regulate la stomatolog și la vârsta adultă”, a mai explicat specialista.

SC Smile Village SRL a obținut o finanțare de 50.000 de euro pentru deschiderea unui cabinet localitatea Traian Vuia, prin proiectul „Dezvoltarea SC Smile Village SRL prin înființarea unui cabinet stomatologic în localitatea Traian Vuia, județ Timiș”. Proiectul este realizat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, submăsura 6.2.

Citiţi mai departe

Social

CAMPANIE MURDARĂ! De unde pornește scandalul pentru care Erwin Floroni este etichetat „măcelar de copii”, de către Claudiu Buciu

Publicat

în

Campania pentru alegerile locale din Lugoj din acest an este, fără nicio îndoială, cea mai urâtă dintre campaniile, din ultimii ani. Doi dintre favoriții la Primăria Lugoj schimbă replici nemaiauzite până acum în disputele politice.

RETIM

De departe, cea mai șocantă este eticheta pusă de Claudiu Buciu lui Erwin Floroni, una jignitoare și tulburătoare în același timp: „măcelar de copii”. Buciu nu se oprește aici, ci îi catalogehează pe doi dintre susținătorii medicului: „traficant de droguri” și „hoț de scaune”. Replica este la fel de nepotrivită din partea lui Erwin Floroni, care îl numește pe Claudiu Buciu „tumoră”.

De unde a apărut această poveste și de ce Claudiu Buciu susține că, din 10 iunie, Erwin Floroni își va pierde chiar și locul de muncă, dacă nu câștigă funcția de primar?

Autoliv angajează!

Totul ar fi pornit din 2023, când un copil, operat la Lugoj, ar fi ajuns la spitalul „Louis Țurcanu” din Timișoara cu probleme postoperatorii. Întrebată unde a fost făcută intervenția, mama copilului ar fi spus că la spitalul din Lugoj.

Doar că, spitalul din Lugoj nu este spital pentru copii și intervențiile de acest gen nu sunt permise. Sau sunt foarte, foarte limitate, adică doar atunci când viața pacientului este pusă în pericol. Iar, aici, ar fi fost operați zeci de copii în fiecare an. De la acest fapt, s-ar fi declanșat un adevărat scandal, iar conducerea spitalului lugojean a trimis mai multe adrese, atât către Colegiul Județean al Medicilor, cât și către cel național, pentru a afla în ce măsură ar fi avut sau au voie medicii lugojeni să facă astfel de intervenții.

Lămuriri legislative, de la colegiul medicilor

Astfel, într-o adresă transmisă către Colegiul Medicilor Timiș, managerul spitalului din Lugoj, dr. Ionuț Lucian Cocoș, cere „lămuriri legislative”, legate de condițiile în care chirurgii din Lugoj pot opera copii în unitatea lugojeană. Iată, mai jos, documentul:

Răspunsul Colegiului Medicilor Timiș arată că, la Spitalul din Lugoj, nu pot fi operați copii: Iată, mai jos, documentul:

Răspunsul nu-l mulțumește pe directorul spitalului lugojean. Dr. Ionuț Lucian Cocoș insistă și cere aceleași lămuriri și celor de la Colegiul Național al Medicilor din România. Documentul transmis după scrisoarea trimisă de Cocoș este mai complex și explică inclusiv situațiile extreme, în care un medic poate să intervină, dar și ce are voie să facă.

„Unitatea sanitară ar trebui să asigure stabilizarea pacienților pediatrici cu afecțiuni chirurgicale ce reprezintă o urgență vitală, dar în absența unui chirurg pediatru angajat al unității, o dată stabilizați, acești pacienți trebuie îndrumați către cel mai apropiat serviciu de chirurgie pediatrică.”

Iată, mai jos, întregul document:

 

Citiţi mai departe

Social

Mașinile electrice au tot mai puțin succes. Românii nu s-au înghesuit pentru vouchere „Rabla Plus”, iar sumele vor fi transferate

Publicat

în

FOTO Pixabay.com

Sumele neconsumate în cadrul Programului „Rabla Plus” destinate persoanelor fizice vor fi redirecționate către secțiunea pentru persoane juridice, unde cererea este mai mare, a anunțat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul conferinței de presă dedicate anunțării câștigătoarelor competiției „Best Electric Car in România – ediția 2024”.

RETIM

„În context mondial, există o dinamică accentuată în ceea ce privește autoturismele electrice, atât din partea producătorilor europeni, cât și a celor din afara Europei. În România, după decizia Ministerului Finanțelor de a reduce voucherul pentru mașinile electrice de la 10.000 de euro la 5.000 de euro în luna decembrie a anului trecut, secțiunea destinată persoanelor juridice funcționează mai bine decât cea pentru persoane fizice, care este sub așteptări. Astfel, sumele neconsumate vor fi redirecționate către persoanele juridice, care au demonstrat o capacitate mai mare de a utiliza aceste fonduri”, a declarat Fechet.

Ministrul a subliniat că mașinile utilizate de societățile comerciale parcurg, în medie, mai mulți kilometri decât cele folosite de persoanele fizice, justificând astfel redirecționarea fondurilor.

Autoliv angajează!

De asemenea, Fechet a menționat planurile de finanțare pentru perioada 2025 – 2030, care includ subvenționarea leasingului operațional pentru mașini electrice. „Ne propunem să bugetăm sume record pentru Programul „Rabla Plus”, așa cum am făcut și în acest an, alocând un miliard de lei. Intenționăm să includem subvenționarea leasingului operațional pentru mașini electrice în viitorul exercițiu financiar”, a adăugat ministrul.

Conform datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicate recent, autoturismele „verzi” dețineau în aprilie 2024 o cotă de piață de 23,5%, în creștere cu 11,3 puncte procentuale față de motoarele diesel, incluzând și motorizările mild hybrid diesel. Totuși, în timp ce autoturismele electrificate au raportat o creștere anuală de 46,8%, autoturismele full electrice au înregistrat o scădere de 18,3%, ajungând la o cotă de piață de 5,5%, sub cota de 12,9% din aprilie 2023.

Citiţi mai departe

Social

Se schimbă CNP-urile românilor. Ce modificare majoră se va face

Publicat

în

Implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIASC) marchează o schimbare semnificativă în generarea Codului Numeric Personal (CNP) al cetățenilor români. Această inițiativă standardizează CNP-ul prin înlocuirea codului de județ tradițional cu un cod unic „70” pentru toate CNP-urile emise, eliminând astfel variabilitatea bazată pe locație și simplificând procesul de generare a codurilor.

RETIM

SIIASC nu numai că simplifică procesele administrative prin integrarea procedurilor digitale pentru gestionarea actelor de stare civilă, dar și optimizează fluxul de lucru prin procesarea electronică a datelor și emiterea documentelor, reducând timpul de așteptare pentru cetățeni.

Implementarea completă a SIIASC este programată să fie finalizată treptat până la 24 septembrie 2024, conectând toate cele 3188 de unități administrativ-teritoriale la această platformă și asigurând interoperabilitatea în cadrul sistemului.

Autoliv angajează!

Codul numeric personal este alcătuit din 13 cifre, structurate în trei părți: semnificativă, secvențială și o cifră de control.

Partea semnificativă este alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul și data nașterii, sub forma SAALLZZ.

-S reprezintă sexul și secolul în care s-a născut persoana și poate fi:

a) 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900-1999;

b) 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900-1999;

c) 3 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800-1899;

d) 4 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800-1899;

e) 5 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000-2099;

f) 6 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000-2099.

-AALLZZ reprezintă data nașterii și cuprinde ultimele două cifre ale anului nașterii (AA), luna nașterii, cu valori între 01 și 12 (LL), și ziua nașterii, cu valori între 01 și 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ).

Partea secvențială este formată din 5 cifre sub forma JJNNN, cu următoarea semnificație:

a) JJ reprezintă secvența atribuită județului sau sectorului în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul sau reședința în momentul acordării C.N.P.;

b) NNN reprezintă un număr de secvență (între 001 și 999), repartizat pe puncte de atribuire, prin care se diferențiază persoanele de același sex, născute în același loc și cu aceeași dată de naștere (an, lună, zi).

Cifra de control (C) este atribuită de calculator şi permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau inversare a cifrelor din componența C.N.P.

În ceea ce privește partea secvențială JJ (“cifra de județ”), codurile numerice personale generate automat de către Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, conțin codul unic 70 pentru orice înregistrare, indiferent de județul/locul unde a avut loc nașterea.

Citiţi mai departe

Cele mai citite