Connect with us


Social

„Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura „Regele mall-urilor”.

1-martie-USRPLUS

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

RETIM

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Un lanț de restaurante lugojean deschide în martie prima locație din Timișoara

Publicat

în

1-martie-USRPLUS

Benfast, singurul lanț de restaurante lugojean cu două locații deschise, în centrul orașului și respectiv la Dedeman, se pregătește pentru inaugurarea locației cu numărul 3, la Timișoara. Viitorul restaurant Benfast urmează să fie deschis chiar în centrul capitalei Banatului.

“Locația pentru Benfast 3 am ales-o chiar în centru, exact pe colțul de la intrarea în parcarea din centru, Piața Operei. La subsol e un restaurant japonez, lângă clădirea Modex. Vom deschide în luna martie, după jumătatea lunii. Am pregătit un design nou, după rebrandingul Benfast”, a declarat pentru Lugojeanul.ro Beniamin Marinescu, managerul Benfast.

RETIM

Lanțul Benfast se transformă într-o franciză, proprietarii având planuri să îl transforme într-unul național. Mai multe lanțuri de localuri românești s-au extins de la două sau trei locații inițiale, la acoperire națională, datorită succesului de care s-au bucurat produsele comercializate. 

“Am pregătit totul pentru a franciza afacerea și a o extinde la nivel național. În următoarele luni vrem sa avem discuții cu mai mulți oameni de afaceri interesați să cumpere franciza Benfast în diferite orașe din România. Acesta e primul fast-food Benfast în afara Lugojului și suntem foarte bucuroși de această reușită. Ne-am dorit de la început să devenim un brand local recunoscut la nivel național. Urmează să mai deschidem câteva locații în Timișoara, dar și în alte orașe apropiate de județul Timiș”, a mai precizat Benu Marinescu.

Cele două restaurante Benfast din Lugoj se află pe strada Bucegi, nr.2 (centrul Lugojului) și respectiv în incinta Dedeman, str. Timișorii, nr. 139-141. Comenzi puteți face pe benfast.ro sau la 0 771 125 225.

Citiţi mai departe

Social

VIDEO Câinele cu ochelari de soare care i-a cucerit pe lugojeni

Publicat

în

1-martie-USRPLUS

Un câine care pare să fie din celebra rasă chow chow i-a cucerit pe lugojenii care au trecut în ultimele zile prin centrul orașului. Alături de o femeie care interpreta cântece la un acordeon, câinele a atras privirile trecătorilor mai ales datorită ochelarilor de soare pe care îi purta.

Liniștit, cu mișcări suave și parcă învățat cu atenția, cățelul i-a lăsat pe lugojeni să-l pozeze și admire. Între timp, stăpâna patrupedului a reușit să se bucure de mici atenții din partea celor care au apreciat muzica ei, dar și imaginea inedită a întregului act artistic stradal.

RETIM

Citiţi mai departe

Social

Cel mai important lac de lângă Lugoj a devenit arie protejată. Adio piste de canotaj

Publicat

în

1-martie-USRPLUS

Pistele de canotaj la care visau Elisabeta Lipă și fostul primar Boldea la Surduc devin istorie. Asta după ce lacul a devenit oficial arie naturală protejată. Timișul intenționa să deschidă două piste de canotaj, dintre care una la Surduc, însă acestea rămân pare-se pe vecie la nivel de idei, alături de cea de pe malurile Begăi.

Terenurile pe care Consiliul Județean Timiș le-a pregătit pentru centrul de canotaj au fost trecute miercuri spre o altă destinație, aceea de realizare a unor centre multifuncționale pentru dezvoltare zonală. Proiectul de infrastructură era promovat pentru finanțare din bani de la UE, iar Fârdea alocase deja terenuri pentru acestea.

RETIM

”Dreptul de administrare a fost transmis în vederea realizării și valorificării obiectivului de investiție de interes județean ”Piste de canotaj pe lacul Surduc și facilități infrastructurale suport”.  Prin Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 s-a aprobat promovarea proiectului de investiții Pistă de canotaj pe lacul Surduc și infrastructură facilități complementare în cadrul proiectului trasfrontalier “Promoting sustenable tourism on Banat/Bega lakes”. 

Proiectul nu a mai putut fi finalizat deoarece lacul Surduc, fiind inclus în categoria ariilor naturale protejate, nu a mai putut fi preluat în custodia județului Timiș, motiv pentru care se impune revocarea Hotărârii Consiliului Județean Timiș nr.62/30.03.2016 precum și a pozițiilor nr. 3, M 5.5.4, Axa 5 Turism, din Anexa nr. 1 și nr. 25 din Lista proiectelor de rezervă, din Anexa 2, din HCJT nr.164/30.08.2017”, se mai spune în documentație.

Consiliul Județean Timiș a găsit imediat o soluție, terenurile urmând să devină bunuri de interes județean, care vor fi utilizate pentru construcția Centrului Multifuncțional pentru Dezvoltare Zonală.

Citiţi mai departe

Social

Primăria Lugoj caută operatori pentru recensământul agricol. Ce condiții trebuie îndeplinite

Publicat

în

Având în vedere faptul că la Recensământul General Agricol colectarea datelor din teren se va realiza cu ajutorul tabletelor, Primăria Municipiului Lugoj, caută persoane disponibile ca recenzori care să aibe următoarele abilități:
– Nivelul studiilor: minim studii medii
– Abilitatea de a utiliza corespunzător terminalul informatic -tableta;
– Capacitatea de a întelege chestionarul electronic;
– Abilitatea introducerii și validării datelor pe suport electronic;
– Capacitatea de a face calcule simple şi corecte la însumarea datelor pentru centralizare, în momentul în care apar erori în aplicatia utilizată pentru recensământ;
– Capacitatea de a desfăşura muncă pe teren;
– Disponibilitate medie de 4 până la 5 ore pe zi (sfârșitul zilei), inclusiv în weekend (sâmbătă și/sau duminică);
– Capacitatea fizică de efort prelungit, pentru a vizita exploatatii agricole, posibil dispersate pe o întindere geografică mare;
– Rezistență la stres și lucru sub presiune;
– Responsabilitate;
– În zonele cu populaţie de altă etnie decât cea română, cunoaşterea şi a limbii acelei etnii şi a specificului etniei respective reprezintă un avantaj în desfăşurarea muncii sale pe teren;
– Capacitatea de a stabili contacte interpersonale, de a fi cordial, plăcut, metodic și riguros;
– Să aibă experiență în realizarea interviurilor (preferat);
– Disponibilitatea de a participa la sesiunile de instruire/informare cu privire la activitatea de desfășurate.
Cererile persoanelor interesate se depun până la data de 04.03.2021, ora 12.00, la Registratura Primăriei, cam. 7 sau pe adresa de e-mail: cadastru@primarialugoj.ro.

1-martie-USRPLUS

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite