Connect with us


Social

„Regele mall-urilor” finanţează proiectul de suflet al Patriarhului, mănăstirea din satul natal

Publicat

în

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

Manastirea de la Dobresti se apropie de finalizare

La 35 de kilometri de Lugoj, în Dobreşti, satul natal al Patriarhului Daniel, se ridică una din cele mai mari mănăstiri din Banat. Construirea lăcaşului de cult este finanţată de omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut sub titulatura „Regele mall-urilor”.

PMP

Satul Dobreşti, aflat în componenţa comunei Bara, este unul din cele mai mici din Timiş. E format din câteva zeci de case mici, construite pe coama unui deal, cele mai multe nelocuite. În prezent, mai trăiesc în localitate circa 30 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. În sat a mai rămas o singură familie care are un copil.

USR

Oamenii trăiesc din cultivarea pământului, pomicultură sau din creşterea oilor. Mirosul de bălegar este atât de puternic, încât oricât s-ar chinui natura să-l acopere, cu buchetul de pomi proaspăt înfloriţi, nu reuşeşte.

Mănăstirea lui Daniel

Este localitatea natală a lui Daniel Ciobotea (66 de ani), ierarhul aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Române, care a început aici, din 2003, ridicarea unei mănăstiri. Lăcaşul este aproape finalizat, poartă hramul Cuvioasei Parascheva şi este, în acest moment, în stadiul realizării picturii interioare.

„A avut aici o bucată de teren moştenită de la părinţi, pe lângă care a mai cumpărat şi altele şi a făcut o suprafaţă compactă de vreo patru hectare. Erau doar mărăcini. Au curăţat şi au ridicat mănăstirea care se vede astăzi. Pentru noi, asta e ceva minunat, ce va ţine comunitatea în viaţă“, spune Ioan Lazărescu, primarul comunei Bara. Edilul adaugă că nu poate oferi de la bugetul local decât o sumă infimă, comparativ cu nevoile băneşti ale mănăstirii aflate în construcţie.

Unul dintre principalii sponsori este omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe lista celor mai bogaţi români, cunoscut drept „Regele mall-urilor“, însă Preafericitul contribuie şi el, donându-şi salariul.

„Are unde să investească (n.r. – Patriarhul Daniel), construieşte Catedrala Neamului. Acesta este un proiect de suflet al lui. Şi apoi, dacă s-ar finaliza foarte repede, ar bate la ochi. Ne descurcăm cum putem. Probabil mulţi au avut impresia că dacă e mănăstirea ridicată de Preasfinţitul, o să se finalizeze peste noapte. Preafericitul îşi donează salariul pentru lucrări. Foarte mult ne-a ajutat domnul Iulian Dascălu, cel cu mall-urile, consiliul judeţean, primăria şi unii credincioşi care au mai făcut donaţii“, declară protosinghelul Matei Buliga, stareţul mănăstirii din Dobreşti.

Întreaga comunitate de călugări a mănăstirii e formată din patru persoane, cu toţii aleşi cu permisiunea celui mai important om al BOR. Până se finalizează casa monahală, aceştia locuiesc într-o casă din sat, cumpărată tot de către Patriarhul Daniel. Stareţul susţine că patriarhul se interesează mereu de lucrări, iar el îi face periodic câte un raport.

Legătură veche şi controversată

Legătura dintre Iulian Dascălu şi Patriarhul Daniel este veche şi controversată. În 2007, ÎPS Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat în Italia (foto jos) cununia religioasă a milionarului ieşean. Evenimentul a avut loc în localitatea Pistoia-Toscana, iar Daniel a fost însoţit de o suită de cinci preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aproximativ 100 de persoane au luat parte la petrecerea ulterioară cununiei, printre ei fiind şi Mitropolitul Daniel.

Dascălu, despre care se spune că este omul fostei Securităţi, a „explodat“ în afaceri în 1999, cu un credit substanţial obţinut de la Banca Naţională a Greciei, intermediat de Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen şi consilier al Mitropolitului Daniel, actualul Patriarh. A construit mall-uri la Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, apoi complexul Palas din Iaşi.
În faţa criticilor legate de nunta pe care ÎPS Daniel a oficiat-o în Italia, explicaţia Bisericii a venit, la acea vreme, din partea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu. „Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul «Tudor Vladimirescu» din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mall-urilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. ÎPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia“, spus Sturzu, pentru presa locală din Iaşi.

Relaţii reci între fraţii Ciobotea

Ultima rudă în viaţă a lui Daniel care n-a părăsit satul natal este fratele său, Gheorghe. Lumea nu l-a văzut niciodată la mănăstirea construită de Preafericitul.
Scandalul dintre el şi Daniel a fost multă vreme în paginile ziarelor, la începutul anilor 2000. Gheorghe Ciubotea îşi acuza atunci fratele că, în complicitate cu primarul din Bara, a luat tot pământul familiei. Astăzi, cearta dintre fraţi s-a stins, însă relaţiile sunt reci.

Mulţi dintre localnicii pe care i-am întrebat unde locuieşte fratele patriarhului au refuzat să ne spună. „Nu mergeţi la ăla că vorbeşte numai prostii“, a spus unul dintre aceştia. Am găsit totuşi casa, a cărei poartă era blocată de mai multe utilaje agricole, un autoturism de teren şi de doi dulăi mioritici, care ne-au ţinut la distanţă. Am strigat de mai multe ori „Domnu’ Gheorghe!“, aşa cum se face la sat şi a ieşit la geam soţia omului, care ne-a spus că soţul e plecat cu oile pe câmp.

Când a aflat că suntem ziarişti ne-a cerut să nu-l mai căutăm. „Aţi scris numai prostii, de fiecare dată. Între ei nu e niciun scandal. Tot din cauza voastră s-a întâmplat. Că a venit unul, care e ziarist nu ştiu la ce ziar şi i-a spus minciuni soţului meu. Ăsta a înţeles greşit nişte lucuri şi de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Ei sunt în relaţii bune. Ne trimite cărţi şi ţinem legătura. Pe călugării de la mănăstire îi ajutăm de fiecare dată, cu utilaje şi tot ce au nevoie“, spune cumnata patriarhului. Preafericitul Daniel nu calcă prea des pe meleagurile natale. Ultima dată a venit acasă în 2009, ca să aprindă o lumânare la mormântul părinţilor. Se afla în trecere, deoarce sfinţise o biserica la Lugoj, oraşul unde a terminat liceul în urmă cu aproape 50 de ani

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Investiție de 1.000.000 de euro pentru salvarea unei bisericii de lemn dintr-un sat de lângă Lugoj

Publicat

în

PMP

O comună de lângă Lugoj încearcă să găsească, din nou, un constructor care să se încumete să reabiliteze o biserică de lemn monument istoric național, una dintre cele mai frumoase de acest fel din România. Biserica este cea din satul Românești, comuna Tomești, aflată la mică distanță de Lugoj. Poartă hramul “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și este vizitată anual de sute de pelerini din toată țara.

USR

Primăria din Tomești a relansat licitația pentru lucrări, în valoare de 3.500.000 de lei plus TVA, adică în jur de un milion de euro, care trebuie făcute de urgență din cauza stării avansate de degradare a imobilului. Fondurile vin de la POR – Programul Operațional Regional, fonduri europene.

Istoria bisericii este una unică. Aceasta a fost construită de meșteri din Valea Mureșului, fiind mai apoi transportată la Românești în secolul al XVIII-lea. Când noua biserică din Românești a fost consolidată, bisericuța de lemn a devenit capelă pentru cimitir. Este așezată pe deal, chiar în mijlocul locului de veci, fapt ce o scoate în evidență. Alături de Mănăstirea Balta Caldă din același sat, este una dintre cele mai cunoscute lăcașuri de cult din Banat.

Citiţi mai departe

Social

RAPORT Spitalul din Lugoj, complet nepregătit în cazul unui incendiu, arată un control al ISU Timiș

Publicat

în

PMP

Spitalul din Lugoj este complet nepregătit în cazul în care ar izbucni un incendiu în incinta unității spitalicești, mai ales la secția de Anestezie și Terapie Intensivă, acolo unde ajung bolnavii cu forme grave ale bolii Covid-19. Asta reiese dintr-un raport întocmit pe 19 noiembrie, de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Banat” al județului Timiș.

USR

Potrivit procesului verbal de control, întocmit la câteva zile după tragedia de la spitalul din Piatra Neamț, acolo unde 10 pacienți au murit arși de vii în secția ATI, normele referitoare la siguranța la incendiu din spitalul lugojean nu sunt respectate.

În total, au fost constatate 9 nereguli importante:

nu a fost obținută autorizația de securitate la incendiu pentru clădirea în care este înglobată asistența terapie intensivă aferentă unității sanitare;

-saloanele de terapie intensivă nu sunt dotate cu sisteme de alarmare și semnalizare în caz de incendiu;

-pe timpul controlului nu au fost prezentate documente care să ateste că instalațiile electrice au fost verificate cu personal atestat;

-nu a fost întocmit planul de intervenție;

-nu au fost executate exerciții de evacuare cu personalul propriu;

-în cadrul secțiilor de terapie intensivă nu este asigurat personal suficient pentru evacuarea persoanelor ce nu se pot deplasa (pe timpul nopții);

-hidranții interiori aferenți obiectivului nu asigură realizarea intervenției în faza inițială a incendiului cu debite și presiuni potrivit reglementărilor tehnice specifice;

tablourile electrice din secțiile de terapie intensivă nu sunt prevăzute cu dispozitive de protecție cu curent diferențial rezidual, pentru diminuarea riscului de incendiu;

-în cadrul spitalului nu este constituit Serviciul Privat pentru Situații de Urgență (300 de paturi).

Pentru neregulile constatate, fostul manager Erwin Floroni, dar și responsabilul pe probleme PSI Claudiu Fota au primit avertisment. În urma controlului a fost susținut și un curs de utilizare a stingătorului, la secția ATI, în prezența a 5 participanți.

Citiţi mai departe

Social

VIDEO La minus șase grade, lugojeanul Ștefan Hodi a făcut și în 2020 tura până la Alba Iulia, de 1 Decembrie

Publicat

în

PMP

Ștefan Hodi, biciclistul Lugojului, omul care a pus orașul de pe Timiș pe harta mondială a ciclismului, a ajuns și în acest an la Alba Iulia de 1 Decembrie. Așa cum face de 20 de ani, Hodi, în vârstă de 54 de ani, a înfruntat frigul de -6 grade Celsius și a parcurs cei peste 350 de kilometri dus-întors până în orașul Marii Uniri.

USR

“La mulți ani, România, în primul rând! Mă aflu la Alba Iulia și vin de la Lugoj. Din anul 2000, vin în fiecare an, vin din dragoste și pentru a comemora Unirea și strămoșii noștri. Vin de plăcere, într-adevăr este greu pentru că este rece, anul acesta a fost un an mai dificil cu situația pandemiei, dar noroc că azi noapte a ieșit Alba Iulia din carantină și am putut intra. Până să ajung stăteam puțin în dubii dacă ajung să vin la Cetatea Marii Uniri sau nu. Dar dacă ajungeam și până la intrarea în Alba Iulia și mă întorceau organele, mă întorceam înapoi dar eram cu visul împlinit că am încercat să vin și să fiu din nou la Alba Iulia”, a explicat Hodi pentru publicația locală Ziarul Unirea.

Hodi a ratat tura de Alba Iulia doar de trei ori în ultimii 20 de ani, de fiecare dată dintr-un motiv întemeiat. Lugojeanul a parcurs România de 10 ori pe bicicletă, dar și Europa de 5 ori. La cursa pentru cicliștii amatori Paris-Brest, a reușit în 2015 să parcurgă o distanță de 1230 de kilometri în doar 88 de ore.

Citiţi mai departe

Pro

Publicitate

Cele mai citite