Connect with us

Sport

Povestea șoferului care a înfiinţat un club cu care de aproape 10 ani domină Campionatul Naţional de Scutere

Publicat

în

Din pasiunea pentru competiţie şi pentru motoare un lugojean a reuşit să formeze campioni.  Ioan Ciurescu, de meserie şofer, este omul care stă de aproape zece ani în spatele clubului cu cele mai mari performanţe în Campionatul Naţional de Scutere al Federaţiei Române de Motociclism.

Meniul zilei, Octavian

Lugojeanul se ocupă de reparat şi preparat motoare încă de vremea comuniştilor, din 1984, când şi-a încropit un atelier acasă, unde repara biciclete şi motorete pentru cunoscuţi. După revoluţie a înfiinţat un service cu acest profil şi a început să se axeze mai mult pe scutere. Partea sportivă a acestei poveşti începe prin 2009, după ce a urmărit o emisiune la televizor.

“Mă uitam într-o dimineaţă, la Răzvan şi Dani, la Antena 1 şi îi aveau invitaţi pe doi sportivi din Bucureşti, care erau consideraţi cei mai buni din România la ora aceea. Am văzut imaginile cu ei şi nu mi-au părut extraordinari. Şi atunci am decis să mergem şi noi să ne înscriem în campionatul naţional şi să concurăm. Noi, până atunci, mai mergeam la Arad, unde se mai dădeau băieţii din plăcere, se mai relaxau în weekend, după o săptămână de muncă grea la atelier”, povesteşte Ioan Ciurescu.

RETIM

Primul titlu naţional, în doi ani de zile

Lugojeanul şi-a înscris în campionatul naţional pe fiul, Sebastian, pe nepotul Laurenţiu şi pe unul dintre mecanici, Ioan Mint . Cu cei trei a început să meargă la curse şi să acumuleze experienţă, iar după doi ani de zile au câştigat primul titlu naţional.

“Primul titlu l-am luat în 2011. După care nu ne-am mai dat jos de pe podium. Am câştigat în fiecare an, mai puţin în 2016, când am avut o problemă şi nu am mai vrut să mergem la competiţii. Secretul nostru a fost însă că am avut norocul să cumpărăm un scuter din Spania, al unui sportiv care a concurat în campionatul naţional de acolo, care este foarte puternic. Am desfăcut scuterul ăla bucăţi şi aşa am învăţat să preparăm motoarele noastre de concurs, care sunt nişte scutere de stradă, cumpărate la mâna a doua, dar modificate în totalitate”, povesteşte fostul şofer.

Dominaţia scuteriştilor lugojeni continuă şi astăzi în campionatul naţional, fiind ani în care, la finalul campionatului, toate trei locuri de pe podium au ajuns la Lugoj. “În 2013 şi în 2017 am câştigat toate cele trei locuri. Cluburile din Bucureşti, când au văzut că îi batem aşa rău, au început să nu mai vină la etape. Ceea ce mie îmi lasă un gust amar. Păi asta e competiţia!? Pe mine dacă mă băteau, mă ambiţionau şi mai tare să găsesc soluţii să-i înving, nu să mă retrag. Nu e normal!”, spune Ciurescu, care povesteşte că a început să-şi ducă piloţii în campionatul Bulgariei.

“Eu caut competiţia. La noi, la curse, sunt şase-şapte piloţi, în Bulgaria sunt 16-17. Iar bulgarii sunt desvârşiţi în sportul acesta. Nişte piloţi foarte buni, pentru că au cu totul alte condiţii. Pe ei îi ajută federaţia foarte mult. De exemplu, ei nu ne iau un cent pentru participarea la curse. La noi s-a ajuns să plătim chiar şi 50 de euro de pilot. Nu se poate tu, ca federaţie, să nu găseşti nişte sponsori să o cursă. Nu să mă pui pe mine, care am băgat 7000 de euro în două scutere, să mă mai pui să plătesc şi taxa de participare 50 de euro, de cursă, mai 100 de euro licenţă şi o grămadă de bani pe care îi dăm aiurea şi pe care îi simţim la buzunare”, spune Ciurescu.

Preformanţe în familie

Clubul lugojean e o mică familie. Atât la figurat cât şi la propriu. Piloţii sunt fiul şi nepoţii lui Ioan Ciurescu. “Piloţi sunt fiul meu Sebastian şi nepoţii mei, Laurenţiu şi Radu. La început a mai fost și unul din mecanicii mei, Ioan Mint, dar acum e plecat. Noi concurăm din plăcere”, spune Ioan Ciurescu, preşedintele Clubului ”C&C Motor Racing Team” din Lugoj.

Cel mai bun produs al clubului este Laurenţiu, campion naţional al României de şase ori şi deţinător al unui titlu de vicecampion al Bulgariei.

“În Bulgaria ar fi ieşit campion de cel puţin două ori, dar nu am avut bani şi nu ne-am permis să participăm la toate etapele. Aşa că are doar un titlu de vicecampion, dar la cât talent are Laurenţiu îi bate pe bulgari la ei acasă fără probleme. Are o ambiţie extraordinară. La o cursă din Bulgaria a căzut în primul tur şi au trecut toţi pe lângă el, a rămas ultimul. Comentatorul bulgar era în delir, că o să câştige bulgarii cursa. Laurenţiu s-a ridicat şi în turul cinci era deja pe primul loc şi a câştigat etapa”, povesteşte cu mândrie Ioan.

Visul lugojeanului e să ajungă cu piloţii săi la campionatul european, unde a fost deja invitat de mai multe ori. “Anul ăsta o să începem să mergem şi la antrenamente. Să fie, aşa, un an de pregătire pentru anul viitor, când vreau să ne înscriem în campionatul european. Vreau să iau titlul european şi să-l aduc la Lugoj. E dorinţa mea să arătăm că ştim meserie şi suntem în stare de asta. Cu asta mă şi retrag. Îi dau cupele lui Laurenţiu, să le ducă acasă, că el le-a câştigat şi gata. Dar cred eu că putem să obţinem titlu şi în Europa. Asta e visul meu”, spune Ciurescu, care speră să reuşească să găsească sponsori pentru a participa la competiţia europeană.

Chiar dacă spune că se retrage, Ciurescu recunoaşte că nu ştie dacă îl lasă sufletul să închidă clubul. “E adevărat că îmbătrânesc şi eu. Sunt şi operat pe inimă, cu banii nu ne prea descurcăm, dar am nişte puşti care vin din urmă, nişte nepoţi foarte talentaţi, pe care nu i-aş lăsa. Parcă aş continua şi cu ei”, recunoaşte fostul şofer, omul care a reuşit să construiască din nimic un club care face istorie în sportul pe două roţi.

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sport

Stadionul din Lugoj va avea instalație de nocturnă. Primăria a alocat banii necesari

Publicat

în

FOTO talksport.com

Stadionul din Lugoj va avea, pentru prima dată de la înființare, o instalație de nocturnă. Consilierii locali lugojeni au aprobat suma de 100 de mii de lei, pentru proiectul tehnic și execuția instalației. Durata de realizare este de opt luni de zile.

Meniul zilei, Octavian

„Sunt bani pentru proiectul tehnic și execuția lucrărilor. Încercăm să facem ambele etape, însă nu știu dacă ne încadrăm anul acesta. Nu e foarte complicat, dar va dura destul de mult până vom avea proiectul tehnic”, a declarat Bogdan Blidariu, viceprimarul Lugojului.

Tot în bugetul din acest an au mai fost aprobați alți 50 de mii de lei, pentru un sistem de detectare și semnalizare a incendiilor la Sala de Sport „Lavinia Miloșovici”, fără de care aceasta nu mai poate funcționa legal.

 

RETIM

Citiţi mai departe

Sport

Istoria și evoluția ghetelor de fotbal

Publicat

în

Astăzi, chiar și cele mai mici evoluții ale tehnologiei pot face diferența. Sunt instrumente create pentru a câștiga un avantaj – pentru a fi mai rapid decât adversarul. Să aibă avantajul agilității în duelurile cu rivalii. Pentru a ținti vinclul și a bate portarul

Meniul zilei, Octavian

Dar cum au evoluat ghetele de fotbal de-a lungul istoriei fotbalului? Aruncați o privire asupra evoluției acstora în timp.

Prima dezvoltare a cizmelor de fotbal

Fotbalul a câștigat popularitate în secolul al XIX-lea. Pentru jucătorii de la acea vreme, orice pantofi erau buni atâta timp cât ofereau protecție. Au fost considerați utili pentru protecția piciorului și pentru a ajuta pe terenurile grele.

Nu au fost considerate ca arme de atac. Ci numai ca scut, pentru a opri rivalii și a evita rănile făcute de către minge.

RETIM

Ghetele au fost prevăzute cu un vârf din oțel și primele versiuni de crampoane, care ofereau stabilitate datorită condițiilor. Erau fabricate din piele, deși în condiții de ploaie puteau cântări până la un kilogram.

Oferte ghete fotbal

Ghetele de fotbal au făcut puține progrese în anii 1800 și până la mijlocul secolului al XX-lea, deși după al doilea război mondial, dezvoltarea a început să se accelereze.

După al doilea război mondial

Țările din America de Sud au făcut primul pas important în dezvoltare, oferindu-le jucătorilor un avantaj pe teren prin crearea unor ghete mai ușoare. Intenția a fost de a ajuta jucătorii să fie mai mobili, mai rapizi și să poată scăpa din ghearele adversarilor.

În 1946, echipa argentiniană San Lorenzo de Almagro a sosit în Spania și a dat o lecție de fotbal. Au jucat încălțați cu ghete cu crampoane joase și vârful moale, deoarece terenurile de fotbal din Spania au fost și sunt moi.

Și așa s-a întâmplat. Ghetele nu mai erau folosite în primul rând pentru protecția jucătorului. Acum erau arme folosite pentru a crea un avantaj în competiție.

Crampoanele cu vârfuri au fost introduse imediat ce au fost inventate de țările europene, de viitorii giganți producători de echipament sportiv Adidas și Puma, companiile celor doi frați germani înstrăinați – Adi și Rudolf Dassler.

Ghetele de fotbal înainte de 1946 erau înalte și cu talpa tare, lipite cu lipici de tâmplărie, pentru a rezista la apă.

Ghetele acelor vremuri cântăreau dublu față de cele de astăzi, dar se îndoiau la fel de bine pe picior ca cele de azi.

La acea vreme, multor jucători de primă ligă primeau ghete făcute la comandă, manual, pe calapodul lor. Jucau cu ele cinci-șase sesiuni de antrenamente, ca să „se lase”, iar abia apoi le foloseau în meciuri oficiale. Fiecare echipă avea un cizmar, care era la fel de important în acele vremuri ca un antrenor.

În ceea ce privește crampoanele din piele dură, acestea nu alunecau și prinderea lor era extraordinară. Mai târziu au fost făcute din aluminiu.

Amplasarea crampoanelor pe ghete se făcea astfel: două lungi pe călcâie, două medii pe talpă și două scurte pe partea din față.

1960/70 – Începe bătălia

Până în anii 1960 ghetele evoluaseră destul de mult. Inovația a continuat, „ajutată” de marii producători de pe piață, dar cea mai mare schimbare a fost o modificare a formei ghetei, în anii 60.

Ghetele de top s-au ieftinit, fiind destinate confortului și îmbunătățiri suplimentare pentru mobilitatea jucătorului. Apoi au devenit mai ușoare. Acest lucru a însemnat începutul unei bătălii tehnologice în domeniu.

Următoarele decenii au văzut introducerea pe piață a ghetelor de diferite culori, pentru că deja era un „război” între producători pentru a fi cei mai buni în vânzări și pe teren.

Predator

Totul a avut ca scop creșterea productivității jucătorilor pe terenul de joc din ultimii ani ai secolului XX. Adidas a înregistrat un mare succes cu gama de ghete de la Cupa Mondială din 1970, dar în anii 1990 Adidas Predator a schimbat jocul.

Ghetele de fotbal Predator au fost începutul unei ere în care s-a pariat pe marginile subțiri. Adidas ridicase ștacheta, proiectându-și ghetele pentru a îmbunătăți fricțiunea dintre picior și minge – totul pentru a face diferența un pic mai mult în controlul, driblingului și îmbunătățirii preciziei șuturilor.

Peste zece design-uri au fost create pentru gama Predator, deși la multe dintre ele s-a renunțat ulterior.

Schimbarea secolului – 2000

Noul secol a adus o revoluție în designul ghetelor de fotbal. Nike a intrat pe piață și a lansat cea mai ușoară gheată creată vreodată la Cupa Mondială din 1998.

Tehnologia laser a revoluționat și mai mult domeniul, cu acesta putând fi proiectate și construite cele mai bune ghete făcute vreodată. Cei mai buni jucători din lume au început din nou să aibă ghete făcute la comandă, pe măsura și pe calapodul lor.

Ghetele de fotbal sunt acum făcute pentru a se potrivi ca o mănușă. Ca și cum ar fi o extensie a piciorului, cu scopul de a se adapta la jucător în cel mai natural mod posibil.

Citiţi mai departe

Sport

Turul României de ciclism trece prin Lugoj, în acest an

Publicat

în

Turul României, una dintre cele mai prestigioase curse de ciclism rutier din sud-estul Europei și cel mai important eveniment ciclist internațional din țară în acest an, se va desfășura în perioada 31 august – 5 septembrie.

Meniul zilei, Octavian

Potrivit organizatorilor, Federația Română de Ciclism, alături de Ministerul Tineretului și Sportului și Auchan Retail România, în calitate de partener principal, cea de-a 54-a ediție a competiției își propune să alinieze la start aproximativ 120 de cicliști.

Un traseu nou care evidențiază monumente istorice ale României

Participanții la ediția din acest an vor avea de parcurs un traseu de peste 800 km, trecând pe lângă câteva dintre cele mai impresionante monumente istorice ale țării, precum Cetatea Devei, cetatea Sarmizegetusa Regia, castelul Corvinilor, Cetatea Făgărașului, castelul Bran, Cetatea dacică de la Căpâlna, dar și câteva dintre cele mai renumite biserici fortificate din Transilvania.
Turul României va debuta și în acest an cu o cursă-prolog în Timișoara, pe data de 31 august, aceasta fiind urmată de 5 etape:

Etapa 1 (1 septembrie): Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Hațeg – Hunedoara – Deva
Etapa 2 (2 septembrie): Deva – Orăștie – Sebeș – Poiana Sibiului – Gura Râului – Păltiniș
Etapa 3 (3 septembrie): Sibiu – Agnita – Făgăraș – Poiana Mărului – Zărnești – Bran – Brașov
Etapa 4 (4 septembrie): Brașov- Cheia- Ploiești – București
Etapa 5 (5 septembrie): circuit în București

RETIM

Potrivit organizatorilor, configurația traseului din acest an reprezintă o premieră pentru Turul României, cea mai așteptată etapă fiind cea din 2 septembrie, aceasta fiind desemnată și Etapa Regină, cel mai dificil traseu prin prisma cățărărilor spre Păltiniș.

În ceea ce privește echipele participante, Federația Română de Ciclism estimează un număr de circa 20 de echipe prezente.

Turul României, prima ediție, a avut loc în 1934

Turul României sau „Mica Buclă” este cea mai importantă competiție ciclistă din România. Prima ediție a Turului, câștigată de echipa Bulgariei, a avut loc în 1934, pe o distanță de 1026 de kilometri, având 7 etape, țara noastră devenind a șasea din lume cu propriul tur național. Din 1950 până în 1974, Turul României a fost organizat cu regularitate, urmat de o perioadă de pauză până în 1983. Din 1984, a fost reluată organizarea Turului. Mircea Romașcanu și Constantin Dumitrescu, două legende ale ciclismului românesc, au câștigat fiecare de 3 ori Turului României, fiind cel mai mare număr de victorii individuale.

Citiţi mai departe

Sport

Se construiește baza sportivă din spatele fostei autogări. Consiliul local a predat terenul către Compania Națională de Investiții

Publicat

în

Consiliul Local Lugoj a aprobat predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții “C.N.I.” S.A., pe bază de protocol, a terenului situat în municipiul Lugoj, Splaiul Morilor, nr. 12, județul Timiș (în spatele fostei autogări), aflat în proprietatea municipiului Lugoj, în suprafață de 76.138 mp, în vederea și pe perioada realizării de către “C.N.I.” S.A. a obiectivului de investiții “Construire bază sportivă TIP1, Splaiul Morilor, nr. 12, municipiul Lugoj, județul Timiș”.

Meniul zilei, Octavian

Este vorba de construirea unei baze sportive cu următoarele funcţiuni: teren sportiv fotbal 105 m/68 m cu nocturnă şi tribune pentru 500 de spectatori, teren sport mic 20m/40m pentru minifotbal, handbal, baschet, clădire pentru vestiare şi administrativă, parcare pentru autovehicule şi autocar.

Consilierii au mai aprobat asigurarea finanțării de către Consiliul Local al Municipiului Lugoj a cheltuielilor pentru racordurile la utilități (electrică, apă, canal, gaz sau alt tip de combustibil utilizat etc). Consiliul Local al Municipiului Lugoj se obligă să asigure în condițiile legii, suprafețele de teren necesare pentru depozitarea și organizarea șantierului și, după predarea amplasamentului și a obiectivului realizat, să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15 ani.

RETIM

Citiţi mai departe
Publicitate

Cele mai citite