Arheologii Muzeului Național al Banatului au scos la lumină vestigii valoroase din epoca bronzului și epoca romană, în urma cercetărilor desfășurate în zona Ghiroda, pe traseul viitorului pasaj rutier de pe linia feroviară Timișoara Est – Lugoj.
Săpăturile arheologice preventive, realizate în vara și toamna anului 2024, au fost coordonate de arheologul Daniela Tănase și au implicat două colective de cercetare. Printre descoperiri se numără locuințe semiadâncite, gropi menajere, fântâni, un atelier de metalurgie, precum și numeroase artefacte ceramice și metalice. 
Potrivit specialiștilor, în primul sit investigat a fost identificată o așezare din secolele III–IV î.Hr., locuită de agricultori și meșteșugari puternic influențați de cultura romană. Organizarea spațială și tipologia locuințelor sugerează o comunitate bine închegată.
„Deosebit de interesantă este descoperirea unui atelier de prelucrare a minereului de fier și turnare a metalelor, amplasat, conform practicii vremii, la marginea zonei locuite. Datarea a fost realizată pe baza țiglelor romane și a ceramicii roșii zgrunțuroase, modelate la roata rapidă, alături de fragmente de ceramică cenușie și pastă zgrunțuroasă decorate cu linii incizate. Aceste elemente situează locuirea între secolele III și IV d. Hr., în paralel cu existența provinciei Dacia și cu revenirea Imperiului Roman în nordul Dunării în secolul IV”, au transmis specialiștii implicați în proiect.
În cel de-al doilea sit, cercetat la finalul anului 2024, arheologii au descoperit o stratificare arheologică complexă, cu urme de locuire din epoca bronzului (secolele XII–XI î.Hr.), dar și o așezare romană consistentă.
Așezarea preistorică a fost identificată prin locuințe de tip bordei, gropi menajere și ritualice, precum și obiecte din bronz: ace de păr și de cusut, un inel spiralat, un pandantiv și un tipar din piatră pentru turnarea bijuteriilor.
Așezarea romană este evidențiată de o gamă largă de artefacte: fibule din argint în formă de „T”, ceramică fină de tip terra sigillata, vase modelate la roată și o monedă tip Urbs Roma, emisă în timpul împăratului Constantin cel Mare (306–337).
„Descoperirea monedei într-o locuință oferă un reper cronologic deosebit de valoros, având în vedere raritatea unor astfel de descoperiri în Banatul de Câmpie”, au transmis cercetătorii.
Locuințele, uneori de până la 15 metri pătrați, erau însoțite de gropi pentru provizii și fântâni, iar prezența cuptoarelor de afumat în partea de nord-vest a sitului sugerează existența unor metode avansate de conservare a alimentelor.
Ambele situri indică o populație daco-sarmatică de origine mixtă, formată din localnici și migranți din Câmpia Panonică, stabiliți în zonă la finalul secolului al II-lea d.Hr. Obiectele descoperite atestă o puternică influență romană asupra comunităților locale.
„Descoperirile de la Ghiroda contribuie substanțial la reconstituirea peisajului arheologic al Banatului, confirmând continuitatea locuirii și interacțiunea culturală intensă dintre civilizațiile antice care au marcat această regiune”, au transmis reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Timiș.
