Connect with us

Cultură

Misterul numelui Lugoj: Istoricii au înaintat de-a lungul timpul tot felul de ipoteze, unele uluitoare

Publicat

în

FOTO eyeinthesky.rio

Lugojul se află în mijlocul unei câmpii traversate de râul Timiș, însă numele său ascunde o poveste plină de enigme și ipoteze. De-a lungul secolelor, acest oraș și-a schimbat numele în diverse moduri, de la „Lucas” în 1334 până la „Lugosch” în secolul al XVIII-lea. Dar de unde provine cu adevărat numele Lugoj? Aceasta rămâne o întrebare fără un răspuns clar și sută la sută sigur.

RETIM

Istoricul lugojean Horațiu Suciu redă, în cartea sa „O istorie a Lugojului pentru cei tineri”, mai multe ipoteze, privind etimologia numelui Lugoj. Printre acestea se numără sugestii care duc spre origini dacice, slave, maghiare sau latine.

„Etimologia toponimului Lugoj nu a fost pe deplin lămurită. Dacă Vasile V. Muntean, aduce în discuţie teza că, Lugojul provenind din dacicul liguas care ar fi însemnând <<smârc>> (etimologie descoperită prin comparaţii în limba lituaniană şi indo-europeană), I. Pătruţ propune în cartea sa <<Studii de limba română şi slavistică>> ipoteza derivării numelui oraşului din radicalul slav <<luh>>, pronunţat [lug] (luh înseamnă mlaştină). Tot acest lingvist consideră că numele oraşului ar putea veni de la o persoană cu acelaşi nume (Lug sau Logoj, Loga; și să nu uităm că în 1233, banul de Severin, a fost un Luca/Lucas). O altă ipoteză este aceea care subliniază originea maghiară a toponimului Lugoj, din cuvântul <<lugas>>, care înseamnă <<umbrar, foişor>>. Vasile Maniu scrie în cartea sa, <<Dare de seamă asupra operei d-lui Iung. Romanii şi Românii>>, că numele Lugojului provine din latinescu <<lucus>> (pădurice de baltă). În opinia lui Simion Dănilă numele toponimului Lugoj (pronunţat local Logoj) ar proveni de la logoj, pluralul lui logoz, dublet bănăţean pentru rogoz (numele unei plante erbacee, care creştea prin mlaştini şi locuri umede)”, arată Suciu

Autoliv angajează!

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste teorii nu a reușit să aducă o claritate definitivă asupra originii numelui Lugoj. În plus, se menționează și o teorie fascinantă care sugerează că numele ar putea avea origini celtice, derivând de la zeul celtic Lugos (Lug). Acest argument se bazează pe existența altor localități din Europa care au nume asemănătoare, precum Lugudunum și Lugano.

„Sigismund Schlinger aduce în discuție ideea că numele orașului Lugoj ar proveni din numele zeului celtic Lugos (Lug). Autorul consideră că numele mai multor localități din vestul Europei, precum Lugudunum, Lugano (Elveția), Lugos (oraș în provincia italiană Ravenna) și Lugo (Spania, anticul Lugus Augustus), ar fi înrudite cu Lugojul românesc și că numelelor ar proveni din zeului celților. Lugojul apare ca Lugaz pe o hartă din 1566. Deși ipoteza e atrăgătoare, rămâne aceeași incertitudine, deoarece nu este sigur că etimologia numelui acestor așezări vine de la numele zeului celților. În ceea ce privește Lugos (departamentul Gironde, regiunea Nouvelle-Aquitaine, Franța), numele micuței așezări poate proveni de la numele zeului celt Lug sau de la cuvântul <<lurago>> (pământ uscat în limba bască). Lugo (provincia Galicia, Spania) e vechea așezare romană Lucus Augusti (dumbrăva/pădurea lui Augustus), așa că etimologia acestui toponim pare evidentă, dar poate proveni și din numele zeului celtic Lugus (Lugh, Lug). Toponimul Lugo (Lugo (Lùgh) oraș din regiunea Emilia-Romagna, provincia Ravenna, Italia) derivă cel mai probabil din latinescul lūcus (pădure sacră). Etimologia lui Lugano (cantonul italian Ticino, Elveția) este și ea incertă, variantele fiind cuvintele latine lūcus (dumbravă, pădure), lakvannus („locuitor al lacului”) și zeul Lugus”, mai arată istoricul lugojean.

Chiar și cu toate aceste teorii și ipoteze, rămâne o incertitudine în ceea ce privește etimologia numelui Lugoj. O parte din această incertitudine provine din faptul că diverse localități din lume au nume similare, iar originile acestora sunt adesea greu de stabilit. Astfel, Lugojul rămâne un oraș cu un nume încărcat de mister și istorie, iar etimologia sa pare să rămână un enigmă fascinantă care continuă să captiveze cercetătorii și iubitorii de istorie.

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cultură

„Holocaustul în benzi desenate”, expoziție realizată împreună cu elevi din Lugoj și Timișoara

Publicat

în

În Lugoj și Timișoara, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Freedom House România pregătesc vernisajele expoziției „Imagini din trecut. Holocaustul în benzi desenate”. Reprezentanții Institutului s-au întâlnit cu elevii și cadrele didactice de la Colegiul Național Bănățean Timișoara, Colegiul Național „Iulia Hasdeu” Lugoj și Școala Gimnazială Nr. 18 Timișoara pentru a pregăti expoziția care va fi prezentată în această toamnă.

RETIM

După succesul din Cluj, Oradea și Baia Mare, unde expozițiile au captat atenția publicului, organizatorii se concentrează acum pe evenimentele din Timișoara și Lugoj.

În Bihor, expoziția a fost inaugurată cu o dezbatere emoționantă. Emilia Teszler a împărtășit momentul când a aflat despre trecutul familiei sale, întrebarea „Mama ta a fost la Auschwitz?” fiind momentul de revelare a istoriei dureroase. Printre participanți s-au numărat Mihai Jurcă, City Manager al Municipiului Oradea, și Robert Schorr, directorul Centrului Comunitar Evreiesc din Oradea.

Autoliv angajează!

Proiectul, realizat de cercetătorii Institutului Elie Wiesel în colaborare cu elevii locali, are scopul de a păstra vie amintirea Holocaustului prin benzi desenate. Prin această formă artistică, poveștile dureroase ale victimelor Holocaustului sunt aduse în actualitate, sensibilizând tinerii și comunitățile despre acest capitol tragic al istoriei.

Expoziția face parte din proiectul „Visualising The Past Through Graphic Novels. Prompting Local Involvement For Holocaust Remembrance In Romania”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat în zece județe din România, cu sprijinul Freedom House România și a comunităților locale.

Citiţi mai departe

Cultură

Bisericile de lemn din Țara Făgetului. Câte au mai rămas și ce eforturi face Mitropolia Banatului pentru păstrarea lor

Publicat

în

În inima județului Timiș, într-o zonă pitorească din apropierea orașului Făget, se ascund unele dintre cele mai prețioase comori ale arhitecturii tradiționale românești: bisericile de lemn. Deși mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș, aceste 16 lăcașuri de cult din satele Făgetului reprezintă o mărturie vie a istoriei și spiritualității locale. Cu unele dintre ele datând de peste trei secole și jumătate, aceste biserici continuă să fie folosite pentru diverse slujbe și evenimente comunitare.

RETIM

„În prezent există 15 biserici de lemn care încă se mențin în picioare, plus biserica de la Topla, care a fost mutată la Muzeul Satului în 1992. Majoritatea acestor biserici au fost renovate recent. Ultima restaurare a fost finalizată la biserica din Românești, sfințită pe 26 mai, care a fost refăcută printr-un proiect european al Primărieie Tomești. Cea mai veche biserică de lemn din zonă este cea din Crivina, datând din 1676. Un studiu dendrologic recent a indicat că lemnul folosit în construcție provine de la începutul secolului al XVII-lea, confirmând astfel valoarea istorică și culturală a acestei biserici”, explică Dorin Ioan Covaci, protopopul Făgetului.

Monumente de patrimoniu extrem de fragile

Întreținerea acestor monumente istorice reprezintă o provocare constantă, dat fiind că lemnul, materialul principal de construcție, este extrem de perisabil. Intervențiile necesită tehnici tradiționale pentru a păstra autenticitatea structurii. Protopopul Covaci menționează că în anii 1950 s-a încercat acoperirea bisericilor cu tablă, dar această soluție a fost abandonată deoarece nu respecta originalitatea construcțiilor și grăbea degradarea lor.

Autoliv angajează!

„Reparația bisericilor de lemn nu ar fi posibilă fără sprijinul comunității și al diverselor instituții. Mitropolia Banatului, prin sectorul de patrimoniu, dar și alte organizații și fundații contribuie activ la aceste proiecte. De exemplu, cel mai mare proiect de restaurare este în desfășurare la biserica din Povergina, început în 2015. Acolo biserica a ars și acum este un efort comun al Ordinului Arhitecților din România, Secretariatului de Stat pentru Culte și alte instituții. Restauratorii păstrează și folosesc tot ce a mai rămas din biserică, inclusiv o parte din iconostas, tratând lemnul ars cu rășini speciale pentru a-i păstra autenticitatea și a arăta istoria incendiului prin care a trecut”, adaugă protopopul.

Restaurarea picturilor interioare este, de asemenea, o parte esențială a procesului de conservare. Protopopul Covaci amintește un proiect anterior în care s-a utilizat hârtie japoneză pentru a proteja picturile vechi de sute de ani, demonstrând atenția meticuloasă acordată fiecărui detaliu al acestor lăcașuri de cult.

Bisericile încă sunt folosite de săteni

Astăzi, toate cele 16 biserici de lemn din zona Făgetului sunt incluse pe lista monumentelor istorice. Șapte dintre ele sunt biserici parohiale, în care se oficiază regulat slujbe religioase: Bulza, Coșevița, Crivina de Sus, Dubești, Groși, Homojdia și Poieni. Altele sunt folosite pentru înmormântări și sărbători specifice, cum ar fi hramurile: Jupânești, Margina, Povergina, Românești și Zolt. Restul sunt deschise doar pentru sărbătoarea hramului, cum ar fi Bătești și Curtea.

În ultimii ani, aceste biserici de lemn au devenit o atracție turistică deosebită. Sute de turiști vizitează anual zona, dorind să admire frumusețea și simplitatea acestor construcții tradiționale.

„Există un interes tot mai mare pentru tururi ghidate care includ vizite la bisericile de lemn. Tururi oficiale și evenimente precum Banat Brunch contribuie la promovarea acestor monumente. Ele reprezintă patrimoniul nostru cel mai valoros, și este firesc să ne mândrim cu ele”, afirmă protopopul Covaci, adăugând că în fiecare sat unde există astfel de biserici, cheia se află la o gospodărie din vecinătate pentru a facilita accesul vizitatorilor.

Bisericile de lemn din zona Făgetului sunt mărturii vii ale tradiției și spiritualității românești. Eforturile continue de restaurare și conservare sunt esențiale pentru a asigura că aceste monumente vor rămâne în picioare și vor continua să inspire generațiile viitoare.

Citiţi mai departe

Cultură

Freddy Stauber lansează „Viața-i o amintire”, la Casa Bredicenilor din Lugoj

Publicat

în

Joi, 4 iulie 2024, la ora 19:00, la Grădina Casei Bredicenilor din Lugoj, situată pe strada V.V. Delamarina nr. 4, va avea loc lansarea albumului „Viața-i o amintire” al muzicianului bănățean Freddy Stauber, care trăiește de mai multe decenii în Germania.

RETIM

Freddy Stauber, un nume bine cunoscut în muzica din vestul țării, a fost membru al trupei Betta din Lugoj și ulterior a făcut parte din formația Stelele în timpul studiilor sale la Timișoara, înregistrând albumul „Sonne im Herzen” live la Casa Tineretului. După această experiență, Stauber a devenit membru al trupei lugojene Logic, cu care a câștigat numeroase premii și a organizat evenimentul „Zilele Muzicii Tinere” din Lugoj.

În 1987, Freddy Stauber a părăsit definitiv România și s-a stabilit în Germania, unde și-a continuat cariera muzicală și a lucrat în domeniul sunetului pentru Mercedes Benz. Pe lângă proiectele sale de rock, Stauber a devenit cunoscut și ca solist de „schlager musik” sub pseudonimul Julian Sander.

Autoliv angajează!

Albumul „Viața-i o amintire” promite să aducă acorduri nostalgice și melodioase, reflectând experiențele și trăirile muzicianului de-a lungul anilor.

Citiţi mai departe

Cultură

Corul „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul” Timișoara, concert în primă audiție la Lugoj

Publicat

în

Asociația Scena Muzicală și Casa de cultură „Traian Grozăvescu” a Municipiului Lugoj, organizatorii proiectului Marea Muzică, lansează lugojenilor invitația de a participa, într-un cadru solemn și profund, la prima audiție a imnurilor religioase „Ubi Caritas”, „Ave generosa”, „Northern Lights”, „Lux beata Trinitas” și a altor lucrări cunoscute ale compozitorului Ola Gjeilo într-un concert coral de excepție, ce va avea loc la Catedrala Coborârea Sfântului Spirit din Lugoj, piața J.C. Drăgan. Joi, 27 iunie 2024, de la ora 19:30.

RETIM

Publicul va trăi această experiență emoționantă alături de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii „Banatul” Timișoara, dirijat de maestrul Iosif Todea. De asemenea, le vor fi alături solista Rut Iovescu – soprană, Regina Csermak la pian, precum și soliștii Simona Mehedinți și Damaris Prisăcariu la vioară, Maria Ghiga la violă, Anca Lăzărescu la violoncel și Gabriel Drăgoi la oboi.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Radio România Timișoara, maestrul Iosif Todea subliniază importanța compozitorului și a lucrărilor sale: „Ola Gjeilo este unul dintre cei mai frecvent interpretați compozitori din lumea corală actuală. Pianist desăvârșit, improvizațiile asupra propriilor piese corale publicate au devenit o marcă a lucrărilor sale. Deși norvegian prin naștere, America este probabil țara de adopție a lui Ola Gjeilo, cea care a influențat cel mai mult lumea sonoră distinctă a compozitorului, evoluând într-un stil care este adesea descris ca fiind cinematografic și evocator, cu un sunet luxuriant și armonios. Ola Gjeilo a crescut într-o casă eclectică din punct de vedere muzical, ascultând muzică clasică, jazz, pop și folk, un fundal vast pe care l-a încorporat ulterior în studiile sale de compoziție clasică, de la Juilliard School, Royal College of Music din Londra și, în prezent, în orașul New York.”

Autoliv angajează!

Interpretarea evocatoare și plină de armonie a lucrărilor lui Ola Gjeilo va fi pusă în valoare de acustica locației, Catedralei Coborârea Sfântului Spirit din Lugoj. Evenimentul este gratuit și face parte din proiectul Marea Muzică al Asociației Scena Muzicală, organizat împreună cu Casa de Cultură „Traian Grozăvescu” și finanțat din bugetul local al Municipiului Lugoj. Parteneri: Episcopia Greco-Catolică de Lugoj.

Citiţi mai departe

Cele mai citite