Ermetismul administrației Boldea pune la grea încercare curiozitatea cetățeanului, semn că democrația participativă la care se referă doctrina pesedistă este doar o vorbă goală, care sună frumos doar pe hârtie. După 13 ani, reabilitarea zonei centrale a Lugojului, care nu este altceva decât o ciorbă reîncălzită de pe vremea răposatului Marius Martinescu, pare a fi arma secretă cu care actualul primar atacă cel de al patrulea mandat.
Să nu înțeleagă cineva că reabilitarea centrului ar fi ceva rău. Nuu! Și nici că, ideea nefiind originală, este un mare păcat. Înțelegem foarte bine că actualul primar nu mai are cu ce proiecte mărețe să ne mai surprindă și dezgroapă morții. E foarte bine că se vrea o nouă față a centrului, numai că misterul creat în jurul acestei lucrări nu va avea efectul scontat. Edilul nu ia în calcul efectul de bumerang pe care poate să îl aibă o astfel de strategie. 
Electoratul ar putea fi ofensat de faptul că reabilitarea centrului, care ar fi trebuit să se înfăptuiască cu mulți ani în urmă, este folosită tocmai acum, ca o manipulare ordinară. Ani de zile ne-am tot dat în gropile alea centrale, fără să-i pese administrației. Să o fi apucat-o mila tocmai acum? Mira-m-aș! Am mai văzut străzi asfaltate cu doar câteva zile înaintea alegerilor, lucrări care, culmea, au dus la schimbarea primarului. Cadourile otrăvite, primite din partea politicienilor, nu mai păcălesc pe nimeni. Dar nu numai asta este problema mea.
Pe mine mă mai deranjează faptul că mai toate proiectele primăriei, inclusiv reabilitarea centrului, este făcută fără o dezbatere publică reală. Nu este posibil ca locuitorii unui oraș, specialiștii, diferitele ONG-uri, proprietarii clădirilor din zonă să nu participe la o dezbatere pe tema cum va arăta centrul Lugojului. Măcar o machetă putea să ne fie prezentată, așa ca o minimă dovadă de respect și de bun simț. Până acum s-a aflat doar că porțiunea centrală va fi pavată cu granit și beton amprentat. Mie asta nu-mi spune prea multe… adică tot îmi spune ceva. Îmi spune că, noi, inclusiv eu, trăim pe moșia lui Francisc Boldea și că dacă dumnealui, boierul de Lugoj a hotărât așa, și așa se va face.
Partea proastă este că nici boierul, până în prezent, nu prea știe ce vrea. Nu e clară treaba cu dalele, ce culoare vor avea ele. Un lucru este clar totuși, nu vor fi din aur, cu toate că prețul lucrării ar putea sugera asta. Mă sperie gândul că vor putea avea culoarea politicii celor 30 de ani de democrație lăbărțată și de capitalism de cumetrie. Adică culoarea maro…. adică de rahat, ca să fiu mai clar, iar dacă se va opta totuși pentru această culoare, dă doamne să nu pută!
Dan TIMARU
