Connect with us


Administrație

Zona Lugojului, cea mai saraca anul acesta! Primarii s-au plans ca nu au bani pentru asistenti sociali si motorina

Publicat

în

colegiul prefectural lugoj noiemrie 2013 foto lugojeanul (2)Bani pentru benzina polițiștilor, bani pentru asistenții sociali și în general bani pentru alte mici sau mari probleme, asta au cerut astăzi primarii sau secretarii din 31 de localități din zona Lugoj-Făget-Buziaș, prezenți în orașul nostru cu ocazia Colegiului Prefectural. Întâlnirea, condusă de prefectul Eugen Dogariu, a fost una relaxată și câteodată amuzantă, chiar dacă primarii veniți să își strige păsurile aici nu au făcut-o de plăcere. La ședință au mai participat și Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș, Liliana Oneț, subprefect, dar și primarul Lugojului, Francisc Boldea și alți primari din zona municipiului nostru.

Primul care a luat cuvântul a fost Titu Bojin, aflat la conducerea consiliului județean. Acesta s-a referit la faptul că zona noastră este una slabă din punct de vedere financiar anul acesta. Din acest motiv, unele proiecte au rămas „în aer”, cum ar fi drumurile județene ce trebuie reabilitate, pregătirile pentru iarnă și pentru deszăpezire, unele comune fiind slab dotate în acest sens, dar și problemele referitoare la sumele necesare pentru încheierea de an pe plus în localitățile timișene cu probleme. Tot Bojin a mai spus că, până la 6 decembrie, de Moș Nicolae, toți cetățenii care beneficiază de ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană le vor primi garantat, inclusiv mierea de albine, care a fost inițial retrasă din pachetele acestora, pe motiv că era contrafăcută.colegiul prefectural lugoj noiemrie 2013 foto lugojeanul (5)

Problema ajutoarelor a fost oarecum dezbătută după ce primarul localității Boldur, Cristian Stoi, care a spus că asistații sociali din comuna lui nu au primit încă niciun kilogram de făină. Tot el a mai precizat că în Boldur oamenii care trebuie să primească bani ca asistenți sociali se plâng la primărie că nu își primesc banii, ei neștiind care este situația la județ sau mai sus, vina picând în cârca primarului.colegiul prefectural lugoj noiemrie 2013 foto lugojeanul (6)

Un alt primar care și-a spus păsul în cadrul întrevederii de astăzi de la Lugoj a fost cel din Traian Vuia, Iosif Barboni, care, în stilul său caracteristic de bănățean autentic, a spus printre altele că în primăria lui sunt oameni angajați care iau 540 de lei în mână și care fac și treaba a trei oameni odată, fapt îngrijorător pentru orice localitate, oricât de mică sau de săracă ar fi. Problema personalului din administrațiile locale a fost dezbătută și de alți primari, care s-au plâns tot de faptul că nu au oameni și că cei pe care îi au sunt „munciți până pică”, productivitatea lor fiind minimă din această cauză. Tot Barboni a mai spus că în localitatea sa nu există polițist la postul local de la ora 16:00. La un accident sau la probleme care intervin după acea oră, câteodată chiar primarul este cel care trebuie să intervină și să cheme ajutoare de la Lugoj sau Făget. Deși postul de poliție a fost modernizat și are și un apartament pentru un agent permanent, acesta este chemat seara la Făget, astfel că mica localitate rămâne fără pază pe timpul după-amiezii și a nopții.colegiul prefectural lugoj noiemrie 2013 foto lugojeanul (3)

Tot despre polițiști s-a vorbit în problema legată de rația de motorină a acestora, care este de 30 de litri pe zi. Primarii au spus că această rație le ajunge acestora pentru o intervenție, maxim două, restul de carburant urmând să fie suportat de către edili, care, ce să vezi, au la rândul lor probleme cu rezerva de carburant, aceasta ajungându-le pentru doar o deplasare la Timișoara într-o lună.

După ce s-au plâns, la majoritatea cazurilor expuse de primari, cei care împart banii nu au putut decât să dea din umeri și să spună că pur și simplu nu mai au bani. Totuși, primarul din Bârna are promisă o mașină din partea Inspectoratului Județean de Poliție, pe când cel din Traian Vuia va primi un polițist la postul din localitate 24 de ore din 24, semn că cel puțin pentru cei doi edili șefi drumul până la Lugoj a fost o investiție, deși din buzunarul propriu, profitabilă.

2 Comments

2 Comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Administrație

Lugojul Dezolant – Primărie renovată, Parcul Copiilor, distrus de nepăsarea administrației locale

Publicat

în

În timp ce primăria din Lugoj a fost reabilitată, iar actualul primar se laudă cu măreața realizare peste tot pe unde poate, căsuțele din parcul din spatele clădirii administrației locale stau să cadă literalmente pe copii, acesta fiind denumit chiar Parcul Copiilor. Clădirile de aici sunt într-un stadiu uimitor de degradare.

Nimeni nu le-a mai întreținut de ani buni, chiar dacă la doar o sută de metri distanță de celebrele căsuțe din parc se află primăria, renovată după un proiect costisitor pentru municipiu. În parc, pe lângă mirosul de dejecții de la ciori, stau degradate căsuțele în care se vând sau se vindeau în trecut hamburgeri, alimente și înghețată.

Citiţi mai departe

Administrație

Decizie importantă pentru Lugoj. Boldea nu îşi mai poate construi podul, lângă Podul de Fier

Publicat

în

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a aprobat solicitarea Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei de clasarea de urgență a Podului de Fier din Lugoj şi declararea obiectivului ca monument istoric. Din acest moment, Podul de Fier din Lugoj are un cu totul alt statut, ceea ce influenţează orice decizie legată de această construcţie şi zona învecinată. Astfel, proiectul primarului Francisc Boldea de a construi un alt pod, în vecinătatea Podului de Fier, nu mai este posibil. Administraţia locală trebuie să găsească un alt loc pentru construirea unui nou pod.

„Pe o rază de o sută de metri în zona urbană nu se poate construi nimic, pentru că Podul de Fier devine monument istoric. După ce se încheie campania electorală vom începe să facem măsurătorile, releveul, studiul istioric şi tot ce trebuie. Nu înţeleg de ce se supără cei de la Primăria din Lugoj, pentru că acel pod ar fi trebuit să fie de mult clasat. Este o capodoperă şi a rezistat atât de mult, la toate indundaţiile. Este o aberaţie proiectul respectiv (n.r.  – construirea unui nou pod în vecinătatea actualului). Noi avem acest proiect de foarte mult timp. Suntem sprijiniţi de celealte ONG-uri de profil, din Timişoara şi Bucureşti, pentru că nu se poate să ne trezim cu cineva care nu nici măcar nu ştie ce vrea să facă”, a spus Ilie Sîrbu, preşedintele Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei.

Podul de Fier din Lugoj  a fost un martor tăcut al procesului de urbanizare prin care a trecut Lugojul la începutul secolului XX, podul de fier peste râul Timiș reprezintă astăzi un reper arhitectural, atât pentru localnici, cât și  pentru turiștii dornicii să se familiarizeze cu istoria fostei “capitalei culturale a românilor bănățeni”  din periaoda dualistă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe fondul dezvoltării economice a Lugojului, respectiv creșterea traficului dintre cele două comunități despărțite de râul Timiș, română și germană, s-a simțit nevoia înlocuirea punții de lemn, veche de două secole. Deși chestiunea unui pod nou a fost ridicată în 1887 în mandatul primarului Constantin Rădulescu, proiect s-a materializat abia la începutul anilor 1900, grație unui împrumut de 320.000 de coroane, pe care primăria l-a făcut pentru ridicarea efectivă a podului.

Licitația, la care s-au înregistrat 17 oferte, a fost câștigată de firma „MANDEL (Julius), HOFFMANN (Sándor) & QUITTNER (Vilmos)” din Budapesta (Nádor-u. 20), cu suma de 187. 807 coroane, restul banilor (din cei 320.000) fiind utilizati pentru construirea celor patru căsuțe de vămă, montarea lămpilor electrice, astfaltarea trotuarelor etc.  Lucrările au început în luna iulie 1901, circulația fiind deviată pe celălalt pod de lemn, numit al Economilor (unde se află podul de beton astăzi).

Podul de Fier are două deschizături de 35 metri fiecare, susţinute de un pilon central si cele două rambleuri. Are o structură din grinzi cu zăbrele, iar partea carosabilă, dublată de două trotuare, este aşezată pe legăturile ce unesc traversele (platelajul). Piesele din fier au fost fabricate la Uzinele StEG din Reșița și montate ulterior la Lugoj. Cantitatea de fier folosită la realizarea podului a fost de 185.554 tone. Inaugurarea solemnă  a avut loc  în  data de 31 august 1902, într-o zi de duminică la ora 11.

Citiţi mai departe

Administrație

Un primar de lângă Lugoj a cumpărat reparații de zeci de mii de la un PFA radiat

Publicat

în

Petru Carebia, primarul comunei Coșteiu, a cumpărat servicii de reparații de 20.000 de lei la acoperișul unui cămin cultural, de la un PFA care figurează ca fiind radiat încă din data de 18 martie a anului 2019. Potrivit site-ul de licitații publice SEAP, atribuirea s-a realizat în luna iulie a anului 2020. 

“Primăria Comunei Coșteiu, din județul Timiș, prin aparatul propriu al primarului, intenționează să contracteze „SERVICII DE REPARARE ACOPERIȘ CĂMIN CULTURAL VALEA LUNGĂ, COM. COȘTEIU, JUD. TIMIȘ”, scrie în descrierea anunțului de pe SEAP. 

La fața locului, lucrările s-au finalizat în timp record. Țigla veche a fost înlocuită cu plăci ondulate. Oamenii sunt mulțumiți că al lor cămin are un acoperiș nou. Sătenii nu știu că, potrivit magazinelor de materiale de construcții, prețul pentru cei puțin peste 260 de metri pătrați de plăci de acoperiș este de aproximativ 5000 de lei.

“Da, acum recent s-a făcut, când făcea aici acoperișul a făcut și porțile la primar și la vice acasă. El a făcut și lucrări la sala de sport acum ceva luni, un an, am auzit de la nepoata mea din Coșteiu. Bine că a făcut, noi suntem mulțumiți, că pica acoperișul, de ani de zile a promis că face”, ne-a povestit un bătrân din Valea Lungă, sat aparținător de comuna Coșteiu.

Am sunat la Primăria Coșteiu pentru un punct de vedere însă nimeni nu a răspuns la telefon. În data de 18 martie 2019 Oficiul Național al Registrului Comerțului a radiat din oficiu, toate Persoanele Fizice Autorizate și Întreprinderile Individuale care nu s-au conformat prevederilor art. II alin. (6) din Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale îi întreprinderile familiale.

Citiţi mai departe

Cele mai citite