Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a publicat recent un raport oficial despre controalele efectuate în sectorul avicol din România în 2022. Autoritățile românești au prelevat un număr total de 2.721 de probe din sectorul avicol, a cărui producție a însumat 522.205 tone de carne de pasăre. Rezultă 1,04 probe la fiecare 200 de tone carne de pui, producție românească, arată Ziare.com.

Potrivit raportului EFSA, din cele 2.751 de probe prelevate și analizate în România, o singură probă a fost neconformă: au fost detectate reziduuri ale unui produs antibiotic numit „Sum of enrofloxacin and ciprofloxacin”.

În Ghidul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) actualizat în 2020, enrofloxacin-ul este menționat la categoria B („RESTRICT”), DE RESTRICȚIONAT, ceea ce înseamnă utilizarea acestui medicament veterinar cu anumite restricții privind aplicarea și dozajul.

Cel mai probabil, proba în cauză a conținut reziduuri de antibiotice peste nivelul maxim admis. Proporția este de 100 ml/100 mg, soluție orală, 10 mg enrofloxacină per kg greutate corporală.

Datele analizate de autoritățile naționale, din fiecare stat membru, au fost transmise Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), care le-a centralizat și a întocmit un raport sintetic publicat recent pe site-ul instituției, care poate fi citit aici.

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai întâlnite cauze ale deceselor cauzate de cancer, cu un procent de 18,2%. Deşi acest cancer este considerat în mod tradiţional ca fiind o ”boală a fumătorilor”, un procent surprinzător de 15-20% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 şi 50 de ani.

Specialişti din Statele Unite spun că această creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este cel mai probabil legată de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon, arată Ziare.com

Acest gaz incolor şi inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume. Radonul poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie. Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate creşte riscul de cancer pulmonar.

Gazul poate să persiste şi să se acumuleze în casele şi în plămânii oamenilor în mod silenţios, în absenţa unui test de depistare a acestuia.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului. Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni.

Cele mai expuse zone la radon din România

În multe ţări, inclusiv în Europa şi în România există ghiduri şi reglementări pentru măsurarea şi controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziţii în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentraţiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligaţia de a monitoriza şi de a raporta nivelurile de radioactivitate, şi implicit de a lua o serie de măsuri de protecţie împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor şi al locurilor de muncă, prin Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, din 27 iulie 2023.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), face măsurători ale radonului.

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România

Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădiniţele şi şcolile.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.

Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională. Vestul țării este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat.

Parlamentul României a adoptat marți o nouă lege care marchează o schimbare semnificativă în reglementarea jocurilor de noroc, interzicând funcționarea sălilor de joc și a pacanelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

Inițiativa a fost prezentată în plenul Camerei Deputaților de către social-democratul Alfred Simonis, care a insistat asupra importanței acestei măsuri pentru a proteja comunitățile locale. Simonis a subliniat că industria jocurilor de noroc, în special pacanelele, are un impact negativ asupra familiilor și societății în ansamblu, provocând daune considerabile.

„Industria jocurilor de noroc, industria păcănelelor, va suferi prima mare înfrângere în Parlamentul României. Voi convoca patru comisii în paralel cu şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, pentru a dezbate, în regim de urgenţă, prima lege împotriva industriei păcănelelor, această industrie care distruge familii şi care face extrem de de mult rău României (…) Astăzi vom da prima mare lovitură industriei jocurilor de noroc. O facem din scurt, de pe azi pe azi, astfel încât să producem o mare surpriză şi să facem un mare bine României”, a menţionat Alfred Simonis, precizând că toate amendamentele au fost depuse în această dimineaţă.

Conform noilor modificări legislative, sălile de joc și aparatele de tip slot-machine vor trebui mutate în afara localităților cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

„Este o ipocrizie fără margini să vă prefaceți că vreți să opriți acest flagel prin punere la vot a unei ordonanțe care este în vigoare și la care ați modificat unele lucruri, multe dintre ele cerute chiar de industria păcănelelor. Industria păcănelelor a venit la voi pesediștilor și liberalilor și v-a spus că vor să cheltuie mai puțin pe outdoor și astfel îi obligați și ați limitat outdoorul pentru păcănele la maxim 35 metri patrați. Câți din milioanele alea economiste din outdoor vi se întorc domnule Ciolacu și domnule Ciucă? Sunteți părtași la distrugerea a zeci de mii de familii din România, e praf în ochi dacă interziceți păcănelele doar în localitățile sub 15.000 de locuitori. E bătaie de joc la adresa opoziției creie nu i-ați permis să dezbată amendamentele anunțat cu 10 minute înaintea ședineți de plen”, a acuzat de la tribună deputatul USR, Ionuț Moșteanu.

Proiectul de lege urmează să fie transmis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, după ce a fost adoptat de Camera Deputaților.

Crescătorii de Mangaliţa şi Bazna, două rasede porci tot mai căutate în Europa, pot primi anual 2.000 de lei pentru fiecare animal. Pentru asta, trebuie să depună o cerere până la sfârşitul lui iunie. Guvernul a aprobat ajutorul promis pentru creşterea porcilor din rasa Mangaliţa sau Bazna.

Ajutorul este de aproximativ 1 milion de lei. Aşadar, pentru fiecare cap de animal, în acest an, subvenţia este mai mare, de la 1.200 de lei a ajuns la 2.000 de lei, cu peste 60% mai mult decât anul trecut, arată Observator.

Carnea de mangaliţă este considerată destul de sănătoasă pentru organismul uman, adesea comparată cu carnea de somon, însă dacă ne raportăm la preţuri – acestea nu sunt întocmai accesibile.

Spre exemplu, un kilogram de cârnaţi din carne de mangaliţă ajunge să coste chair şi 120 de lei, iar un kilogram de şuncă ajunge la aproximativ 80, 90 de lei. Aceste produse se vând în magazinele de specialitate.